Cafeneaua este plină. Au vorbit legendele liberalismului românesc, oamenii care au făcut istorie, oamenii care au fost în stradă la 8 noiembrie 1945, la București și la Ploiești, oamenii care au protestat împotriva regimului comunist Groza, pe atunci elevi și studenți. Radu Câmpeanu cel care a organizat și condus manifestația de la București, Mircea Ionescu-Quintus la Ploiești, Dinu Zamfirescu din partea elevilor cu orientare liberală la București.
Lucia Hossu Longin, din postura omului care a lucrat și lucrează la redarea memoriei naționale distrusă pe timpul comunismului, a făcut un apel practic, la tinerii liberali, de a adăuga la modul lor de manifestare ieșirea în stradă:
"De ce tinerii de astazi sunt atat de inerti, de ce sunt apatici, de ce nu actioneaza? Ce asteapta ei oare?...Se mai poate repeta 8 noiembrie '45? Atunci tinerii au fost baza manifestatiei...Intreb tineretul liberal, daca focul liberalismului pe care-l astept de la ei nu cuprinde si aceasta iesire in strada, cand vedem ca se-ntampla ce se-ntampla, cand asteptam niste alegeri care vor fi asa cum vor fi, pentru ca se spune ca de 100 de ani de la Capitalul lui Marx, niciodata comunistii n-au castigat cinstit alegerile! ... "Cumplită dreptate. „Niciodată comuniștii n-au câștigat cinstit alegerile” este un serios avertisment ce are în vedere neo-comuniștii băsescieni aflați azi la putere hotărâți să câștige, în stil comunist, alegerile viitoare pentru a asigura perpetuarea „speciei comuniștilor” la putere aici, în România, unde omul este prea leneș să se deștepte.
Nu poți intra în memoria alegătorilor doar cu acțiuni colocviale, extinse prin intermediul internetului către cei care îl folosesc, predispuși și ei păcatului colocviului și trăncănitului fără rost, de cele mai multe ori. Și sunt, de bună seamă, suficient de multe motive pentru a manifesta public. Nu cred că există localitate în România unde să nu fie ceva de comemorat, fie din istoria românilor fie a liberalilor. Pentru unele acțiuni, cum ar fi comemorările nu sunt necesare aprobări pentru a manifesta - depuneri de coroane de flori, punerea unor lumânări în locurile în care au căzut cei care au protestat împotriva dictaturilor de tot felul care au precedat dictatura lui Traian Băsescu, discursuri în aer liber cu tema unui eveniment local. Să exiști politic trebuie să fii perceput ca o realitate, inclusiv în discurs, de către locuitorii cărora le vei cere să dea votul liberalilor. Când lumea nu te cunoaște, de ce să te voteze ? De ce să voteze partidul de care aparții ?
Pe blogul clubului și pe blogurile liberale sunt prezentate multe momente ale acestei comemorări. Dar este prea puțin și prea soft. Iar noi, bloggerii liberali, suntem prea puțini pentru a impresiona populația unei capitale liberale cum este Bucureștiul - după cum s-a exprimat Mircea Ionescu-Quintus -, indiferent de acțiunea în stradă la care participăm. Este nevoie ca fiecare filială să își stimuleze membrii să participe la diferite acțiuni publice. Imposibil să nu se găsească două ore pentru o acțiune stradală într-o lună măcar, dacă nu săptămânal.
Comemorarea din 8 noiembrie a fost înălțătoare. Dar este prea puțin.
2 comentarii:
Din pacate, dupa atatia ani de comunism, inca mai exista mentalitatea asta, si la PNL, ca toate actiunile trebuie sa fie programate de undeva... de sus. 8 noiembrie 1945 si marturiile seniorilor liberali sunt o dovada ca lucrurile nu trebuie sa se mai intample asa. Si ca tinerii trebuie sa aiba ei initiativele. Mi-a placut ce a zis domnul Quintus. Ca ei, la Ploiesti, se hotarasera sa iasa pe 8, fara sa stie nimic de hotararea tinerilor din Bucuresti. Fara sa vorbeasca inainte. Si asa s-a intamplat. Asa se face!
Corect, Lilick. TNL ar trebui să aibă mai multă inițiativă. Dar, nu strică nici la organizațiile mari. Dar ei așteaptă. De sus. Ca la comuniști.
Trimiteți un comentariu