Când legea bate Constituția. La noi ca la nimeni.

Se cuvine a face precizarea că este vorba despre Constituție în forma ei de astăzi, că încălcarea s-a produs, grav, pe timpul Guvernului Tăriceanu când PD era la guvernare alături de PNL și că ministrul responsabil cu Justiția era sinistra Monica Macovei. Eu consider că PNL se face vinovat că a acceptat siluirea Constituției atunci, pentru că liberalii ar fi trebuit să se opună, având premierul, ideilor totalitariste promovate de PD la cererea, evidentă, a lui Traian Băsescu, aflat la primul său mandat.

Se cuvine a preciza că însăși Constituția este construită în reglementările referitoare la „Autoritatea judecătorească” - cap. VI, aiurea. Secțiunea a 2-a cuprinde „Ministerul public” care are atribuții în activitatea judiciară, ceea ce este un abuz, după mine, ducând la nivel constituțional o instituție care putea fi construită doar printr-o lege organică. În fine.

Dacă tot este așa, măcar să fi respectat Constituția.

Urmează revizuirea Constituției. Din ce am înțeles eu, juriștii PSD și ai PNL nu au de gând să pună ordine în harababura constituțională privind Justiția. Nu acceptă să pună procurorii care „... reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor” (art. 131 alin. (1) din Constituție) în afara „autorității judecătorești” chiar dacă la articolul 132 alin. (1) din Constituție se statuează că „Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției”. Este o diferență imensă față de judecători care, potrivit prevederilor art. 124 alin. (3) „sunt independenți și se supun numai legii”.

Până la anul 2005 s-a funcționat, cumva, după Constituție. Atunci, sinistra Monica Macovei a impus modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul magistraților luând, neconstituțional, propunerile pentru numirea în funcție a procurorilor de la Consiliul Superior al Magistraturii la ministrul justiției:

„TITLUL XVII: Modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul magistratilor
80. Articolul 53 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
Art. 53. - (1) Procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, prim adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora, sunt numiti de Presedintele României, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani în functia de judecator sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singura data...”

Această modificare este neconstituțională pentru că încalcă prevederile art. 134 alin. (1) din Constituție care spune : „Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii”.

Stupid este faptul că toți suntem obligați a respecta legea, chiar dacă aceasta încalcă Constituția. În afara Curții Constituționale a Românei nimeni nu este autorizat să constate că o lege încalcă Constituția. Nici cea mai înaltă instanță de judecată, ICCJ. Mai mult, pentru a ajunge la judecata unei instanțe competente trebuie să deschizi o acțiune în contencios administrativ, să se constate ca legală poziția ta în fața instanței ca parte activă în proces, să introduci excepția de neconstituționalitate iar apoi instanța să ceară arbitrajul CCR. Asta dacă alte autorități competente nu își fac treaba pentru care au fost alese sau investite cu autoritate. Și sunt. Dar nu au interesul (?!).

Suntem în plin proces de numire a procurorilor șefi la Ministerul Public și Direcția Națională Anticorupție. Respectând legea, ministrul Justiției, Mona Pivniceru, a selectat și a propus două persoane pentru a ocupa funcțiile. CSM i-a audiat. Cumplit. Batjocură. Avizul negativ fiind de la sine-înțeles. De fapt o continuare a unei lupte politice duse de Traian Băsescu în contra USL. Ministerul Justiției a scos și o apreciere a modului în care s-a desfășurat interviul cu fiecare candidat constatând, pe bună dreptate, că scopul nu a fost evaluarea candidaților pentru funcțiile propuse ci supunerea lor la un interogatoriu inchizitorial pentru a se demonstra că nu sunt buni. O primă observație se cuvine. Scopul interviului este de a permite să se producă o evaluare profesională și nu o apreciere emoțională (ca să nu spun politică). Acest scop a fost încălcat grosolan. Secția de procurori a CSM a reacționat, dând publicității un comunicat în care justifică „penibil” interogatoriul la care s-au dedat și, pentru că este o structură evident politică, practică ceea ce PDL a dezvoltat în comunicarea publică. Acoperirea rahatului cu preșul aducând în discuție cu totul și cu totul altceva decât subiectul în discuție. Mai mult, umblând aiurea, pe ocolite, luând ca exemplu o altă instituție publică - autoritatea judecătorească -, apreciază că procedura pentru numirea procurorilor ar trebui să se facă la fel ca la judecători. Nu s-au referit la textul constituțional care impune, sărmanul, așa ceva - art. 134 alin. (1) din Constituție. Păi, cu astfel de panarame la nivelul CSM cum naiba să avem o Justiție corectă ?

"În acord cu poziţia constantă din ultimii ani a CSM, Secţia pentru procurori apreciază ca fiind imperativ necesară realizarea procedurii de numire în funcţiile de procuror general al PÎCCJ şi, respectiv, procuror şef al DNA într-o modalitate simetrică cu cea prin care se realizează numirea preşedintelui, vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii ai ÎCCJ, respectiv propunerile pentru funcţiile anterior menţionate să fie iniţiate de Secţia pentru procurori a CSM", se mai precizează în comunicatul preluat și prezentat de Agerpres.

Harababura este completă. CSM nu le are cu Constituția, motiv pentru care mai înainte a sărit în sus când ministrul justiției și-a exprimat anumite opinii cu privire la activitatea procurorilor, susținând că a intervenit în actul de justiție. Absurd. Constituția îi contrazice pe membrii CSM. Art. 132 alin. (1) din Constituție impune procurorilor să se supună controlului ierarhic și nu doar legii, sub autoritatea ministrului justiției.

Iau de pe Wikipedia sensul noțiunii de autoritate: „Mai specific, autoritatea ca relație socială între cel puțin doi actori, bazată pe un principiu de legitimitate, în care unul dintre actori acceptă să-și modifice comportamentul, recunoscând voința activă a celuilalt în virtutea principiului de legitimitate. Altfel spus, autoritatea este o relație socială între un agent activ și unul pasiv, în care agentul activ are dreptul de a comanda iar agentul pasiv recunoaște acest drept în virtutea unui principiu de legitimitate, pentru atingerea unei finalități comune. Întotdeauna autoritatea presupune o legitimitate și o responsabilitate (care asigură legătura cu o legalitate)”.

Ca să vezi.

CSM se prevalează de prevedera constituțională potrivit căreia are rolul de a „garanta independența justiției”. Însă nu are treabă cu constituția. Pentru în exercitarea atribuțiilor sale, folosindu-se de puterea politică (!), a încălcat și încalcă permanent atribuțiile constituționale ale altor autorități. Cu ajutorul politicienilor din PDL, CSM a devenit stat în stat. La fel ca CCR.

USL are obligația de a descâlci acest nod al competențelor încurcate, al încălecărilor de competențe, al supremației absolute a unor persoane ajunse în funcții de demnitate publică, cum sunt membrii CSM sau ai CCR și refacerea structurii statului în serviciul unei națiuni și nu al unor orgolioși ajunși să conducă.

O provocare. Statul liberal cu ajutorul social-democrației.

S-au terminat frământările generate de alegeri. Tot felul de alegeri. USL este copleșitor de majoritar în Parlament. Guvernul s-a format și va funcționa într-o construcție diferită de cele anterioare. Ideea de bază ar fi aceea că obiectivele de investiții începute trebuiesc terminate și începute noi proiecte care să aibă suport financiar temeinic. Un fel de „gata cu treaba de mântuială și cheltuirea aiurea a banului public”. Nu doar la investiții ci și în administrație. Fără a umbla la subtilitățuri, consider că este bine. Adăugăm la aceste idei și un angajament de început pentru continuarea politicilor de reducere a datoriei publice concomitent cu dezvoltarea mediului economic pentru înființarea unor noi locuri de muncă, mărirea bazei de impozitare, reducerea taxelor și scăderea TVA. La astea se adaugă reorganizarea administrativ-teritorială - construirea regiunilor administrative -, redefinirea competențelor de la guvern, regiune, județ și poate localitate. Treabă multă.

Principiul parității pe temeiul căruia a fost construit USL s-a păstrat. Măcar numeric dacă nu și valoric. Victor Ponta a luat pentru PSD ministerele cu vizibilitate externă și a organizat Guvernul în așa fel încât ministerele care vor necesita mulți, foarte mulți bani să fie la PSD, inclusiv banii de la UE. Cheia de la sipetul cu bani ai bugetului este la Liviu Voinea (PSD) iar obligația de a face politicile financiare a rămas la PNL - Daniel Chițoiu -, dar și obligația de a aduna banii, în special de a performa în creșterea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat. Astfel, se observă că PSD a dat PNL acele ministere care duc la dezvoltare și la o îmbunătățire a ordinii sociale - finanțele, economia, justiția, ordinea publică, sănătatea, apele și pădurile etc. Învățământul a rămas la PSD. Fără a fi rău, constat că PNL are răspunderea dezvoltării sociale iar PSD pe cea a consumului social-democrat.

Observațiile și comentariile din media observă doar că PSD a luat cei mai mulți bani. Pe undeva au dreptate. Dacă privim actuala guvernare doar ca pe o asociere în vederea prăduirii statului. Dacă însă acceptăm că această guvernare, cel puțin până la terminarea mandatului, are un alt scop decât al celui de a prăda, în sensul de a reașeza țara pe alte temelii, acceptate de toate curentele politice, pornind de la constituție și terminând cu reorganizarea administrativ-teritorială, obiective care vor consuma multe resurse în anii ce urmează, putem deduce că „prăduirea” bugetului nu are cum se face din cauză că „prada” nu va exista. Este însă adevărat că împărțirea „viitorului ciolan” va fi însoțită de lupte crâncene, în interiorul USL. Mai mult, organizarea pe regiuni, după ce această organizare va fi trecută în Constituție, va duce la noi alegeri locale, cele pentru „parlamentele regionale”. USL are ocazia, ca la aceste alegeri să își verifice susținerea populară pentru măsurile luate. Nu mai spun de referendumul care se va desfășura pentru aprobarea legii de modificare a Constituției. Însă până la acest referendum vom lua la cunoștință de rezultatele recensământului, se vor reface listele electorale permanente și se va beneficia de o nouă prevedere constituțională care instituie lipsa cvorumului la orice fel de referendum.

Fără a crede că intențiile USL vor fi respectate în procent de 100%, admit faptul că PSD a acceptat ideea minimală a statului liberal, care pune accentul de dezvoltare și lege, pe drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor în timp ce social-democrația se va plia, în acești ani, pe o nouă ordine socială ce se construiește în comun. Această împărțire a guvernului și a responsabilităților guvernamentale confirmă spusele unor social-democrați, spuse cărora le-am pus un semn de întrebare în coadă pentru că nu le credea în totalitatea lor.

Până la proba contrară refuz să preiau, ca prostul, ideile din propaganda băsistă, potrivit cărora USL nu se va deosebi de celelalte alianțe la guvernare și că scopul guvernării este îmbogățirea guvernanților. Am vota cu speranța că ajungând la guvernare USL, va guverna pentru o țară mai bună și nu pentru menținerea unei țări băsesciene.

Miniștrii PNL au ocazia acum să promoveze acele politici liberale în domeniile de activitate în care au devenit responsabili fără prea multe piedici. Au finanțele, au economia, au trasporturile, au IMM-urile și mediul de afaceri, au pădurile și apele, au munca, au sănătatea, au justiția, au MAI. Au, practic, toată țara. Nu cred că vor fi opriți să pună în operă conceptele liberale potrivit ideologiei PNL despre stat și societate. Construirea statului liberal. Această împărțire guvernamentală mă duce la aceste concluzii.

USL s-a instalat la masa bucatelor

Bârfe, zvonuri, șușanele. Stop. Băsescu a înghițit porcul și, cum spuneau unii, vomită jumări și caltaboși.

Dimineață, într-un cadru de colhoz festiv, Băsescu a jucat scena consultărilor. S-a făcut că întreabă, cei din față s-au făcut că răspund. În sală, majoritari erau cei de la PDL, FC, PNȚ-CD, UDMR și PP-DD. Adică opoziția. Minoritari erau cei de la USL. Doar patru persoane, câte una pentru fiecare partid component.

Băsescu a încercat manevră de putere care s-a terminat într-un mare fâs. A chemat fiecare partid cu câte 5 reprezentanți maxim. Spera că USL se va prezenta pe partide astfel încât ar fi avut în față cel puțin 20 de USL-iști. Susținătorii lui au înțeles manevra și i-au sărit în ajutor. FC cu 4 parlamentari a venit cu 5 reprezentanți, PNȚ-CD cu 2 parlamentari a venit cu 5 reprezentanți, PDL și UDMR au venit cu câte cinci parlamentari. PP-DD și minoritățile au venit tot cu câte 5 reprezentanți. USL nu a venit pe partide. Fiecare partid și-a trimis câte un reprezentant. Ca atare, în fața lui Băsescu au stat cei din USL grupați la aceeași măsuță, ca formațiune politică distinctă. La care se adaugă lipsa lui Antonescu. A fost prima „palmă” primită de Băsescu. A doua a fost comunicarea comună a celor 4 partide din USL care au arătat care le este voința. I-a fost înmânată de față cu toți susținătorii lui, prezenți ca majoritate la ceremonie. A doua „palmă”. La întrebările lui Băsescu s-a răspuns după caz, la urmă rămânând doar propunerea cu Victor Ponta. Continuând circul, pentru a se scuza față de haimanalele lui, prezente la ceremonie, și-a motivat decizia citind să audă toată lumea și să poată Administrația Prezidențială pune pe site filmulețul doveditor (?!) numărul de parlamentari pentru fiecare partid al USL și pentru formațiunile care susțin candidatura lui Ponta astfel încât să se vadă că nu poate face nimic împotriva voinței poporului. 32 de minute a durat comedia. Imediat mai apoi s-a anunțat semnarea decretului de desemnare a candidaturii lui Ponta. Comunicarea deciziei nu s-a mai făcut, cum era normal, la pupitru, americănește. Băsescu intrase deja în fibrilație.

Presa continuă cu scenariile și scenaritele. Băsescienii au ajuns să calculeze posibilitatea ca Ponta să refuze PNL pentru aducerea UDMR la guvernare pentru un oarecare viitor politic, avantajos exclusiv lui Ponta. A picat și asta, UDMR a fost refuzat la guvernare iar maghiarii sunt foc de supărați pe PNL - „întrebați PNL de ce nu am ajuns la guvernare -, ar fi spus Hunor. Zvonistica dă ca sigur și faptul că UNPR nu va avea funcții de execuție în Guvern. Gabriel Oprea (generalul izmană) primește o funcție de vicepremier cu rol de consilier al primului-ministru pentru probleme de apărare și ordine publică. O relație naș-fin, obligație de familie, însă Oprea este complet pe dinafară în probleme militare sau de ordine publică. Radu Tudor de la Antena 3 este mai bun ca el, măcar la probleme de consiliere. În fine, prin această numire Ponta va demonstra că nepotismul la nivel înalt nu are limite morale. Interesul național este mai mare (fleoșc).

USL a trecut la formarea Guvernului și împărțirea ministerelor. 11 la PSD + UNPR, doi vice prim-miniștri și două departamente. 11 la PNL + PC, un vice prim-ministru și două departamente. Cum-necum este un fel de paritate. Mâine se pun numele pe ștatul cu miniștri. Lumea așteaptă ca Ponta și PSD să refuze numirea unor miniștri ai PNL. Ba, mai mult, o anumită lume așteaptă ca Băsescu să mârâie iar Pnta să îi facă pe plac. Dar, suntem la negocieri. În contra-partidă și PNL poate face acest lucru. Deasupra capetelor atârnă „sabia despărțirii”. Trag concluzia că nu se va abuza de poziții ireconciliabile. Cad ei cumva la pace pentru binele comun. Sigur este că ministrii unei părți vor avea secretari de stat de la cealaltă parte care vor seconda miniștrii. Nu se știe ce va fi în viitor și lumea trebuie să fie pregătită.

Practic de azi USL este la masa de bucate și mănâncă, egoist, hulpav, părțile bune, hrănitoare, din ciolanul puterii. Pe lângă masă, pe sub masă este mare foșgăială. Se aud schelălăituri, mârâituri, miorlăituri ... Sunt cei din opoziție. Fiecare vrea un rest, cât mai bun dacă se poate. Le este teamă că vor muri de inaniție. Acum că și UDMR nu mai are trecere la USL este mare teamă în prefecturi, în deconcentrate, în alte instituții ale statului unde funcțiile au fost date pe baza carnetului de partid portocaliu-PDL, verde-UDMR sau roșu-UNPR. Da, și UNPR. Pentru că la parlamentarii pe care îi au, pozițiile lor sunt exagerate. Iar la împărțeala de după apocalipsa lui Băsescu, PSD și PNL vor împărți paritar ciolanul sau pe aproape, apoi fiecare va proceda la împărțirea cu vecinul dup criteriile fiecărui grup în parte. Eu nu văd cum vor accepta PSD-iștii ca UNPR-iștii să aibă mai mult decât pot duce. Ar fi culmea. După ce că au păpat grețos de la Băsescu să continue și de la Ponta ar fi peste putința suportabilității.

Să văd ce mai aduce ziua de mâine. Deocamdată rămân în așteptare.

În așteptarea Guvernului Ponta II

Am intrat în starea de „așteptare”. Jaloanele sunt cunoscute.

Băsescu și-a salvat onoarea. Nu vrea să îl nominalizeze pe Ponta însă, ca să vezi, liderii UE îl forțează să o facă ba, mai mult, partidele parlamentare au căzut de acord că Victor Ponta trebuie să fie premier. El, săracul, a vrut să dea valoarea Constituției după interpretarea lui Stanomir, Lăzăroiu, Cristian Preda și a altor „specialiști” de înaltă valoare teoretică și practică internațională însă este strâns cu ușa de realitatea crudă din țară. Așa că Ponta va fi nominalizat să formeze Guvernul.

De aici, un șir lung de „succesuri”. Miniștrii vor fi nominalizați de Ponta, Crin și Constantin iar Parlamentul îi va vota cu cel puțin 2/3 din voturi. Nu se poate opune. Nu că nu ar vrea, ci pentru că UE se opune ca el să mai provoace o criză politică. Este clar. Îi va fi abuzată voința. Trist.

La USL se lucrează în draci. Se construiește Guvernul, se finalizează bugetul, se pregătesc legile și HG-urile de care are nevoie viitorul Guvern pentru a funcționa. Evident că vor fi modificate legile de organizare și funcționare ale ministerelor care au astfel de legi și se vor emite HG-urile pentru organizarea și funcționarea ministerelor noi. Vor fi modificate și HG-urile care stau la baza organizării și funcționării unor ministere care se desfac. Sunt legi organice care vor suferi modificări pentru a desface atribuțiile din sarcina unor ministere și transferarea acestora plus completarea lor pentru ministerele nou înființate. Îmi imaginez ce pățesc juriștii din ministere și din agențiile care vor suferi modificări de structură și funcționale. Am trecut prin așa ceva și îmi este milă de cei care sunt implicați. Vai soarta lor de consilieri juridici. Dacă au pornit construcția legislativă din timp, pe măsură ce ideile se coagulau, ar trebui să fie deja gata cu mare parte din construcția legislativă. Pentru că, fără doar și poate, primele ședințe ale noului Guvern vor avea ca finalitatea aprobarea HG-urilor necesare formării noului Guvern și a proiectelor de lege care vor modifica structurile existente. Probabil că procedurile la Parlament pentru aprobarea proiectelor vor dura foarte puțin. Unele legi vor fi modificate prin Ordonanțe sau ordonanțe de urgență.

PDL are și el de lucru. Sunt în faza autocriticii. Din ce s-a auzit la ședința lor de ieri s-a desprins concluzia că au guvernat în forță și prost. Pentru că prostia nu se tratează și nici nu trece, au constatat că și contrucțiile politice au fost făcute aiurea. Dr. Cristian Rădulescu a punctat bine cu „calul puternic care era de fapt o vacă” și gloabele care au tras în jos partidul la alegeri. La Tv, Gheorghe Tinel o ținea langa cu guvernarea lor bună însă greșeala în lipsa de comunicare. Andreea Paul (Vass) guița și ea, atot-cunoscătoare, că măsurile economice au fost bune, că au salvat țara de la dezastru ... Este evident că PDL va continua să își susțină, public, „succesurile” din guvernarea Boc și să guițe oripilați împotriva măsurilor ce se iau de guvernarea USL.

Gloaba Forța Civică, partidul lui Nati Meir condus acum de Mihai Răzvan Ungureanu, are obiective politice clare. Vor să formeze „dreapta europeană”, să propună premierul la consultările de la Cotroceni, să câștige alegerile europarlamentare și pe cele prezidențiale. Și toate acestea cu 4 (patru) parlamentari. Unul la Senat și 3 la Cameră, toți declarați câștigători prin redistribuire. Politic, este un mare succes, declară MRU, pentru un partid care a ieșit la rampă în luna septembrie. La naiba. Nu câștigi nimic dar obții succesul ! Dracu mai înțelege.

PPDD este în vervă. Îl vor propune pe Ponta ca premier însă nu cred că îl vor vota în Parlament. Ca la balamuc sau ca la OTV. Aseară se desfășura la OTV teribila Liliana Mincă, alături de idiotul ăla care a fost milițian și DD. Am fugit. Piei drace !

Ăla mic cu capul mare guiță și el pe undeva însă nu am dat de el. Se pare că și PNȚ-CD Pavelescu are ceva parlamentari. Unul-doi, dracu știe. Nici ei nu își pot forma un grup parlamentar. La fel ca forțoșii lui MRU. PDL îi invită la ei, în grupurile lor. Treabă complicată.

ARD, adică adunătura politico-ideologică de mântuială care a participat la alegeri, are, de toți, 80 de parlamentari. Li se adaugă, cam pretențioasă exprimarea, 67 de parlamentari PPDD pentru a forma opoziția. ARD singur nu poate face mai nimic în Parlament. Fără PPDD sunt nula-nula. Ambele grupări au probleme. Nu este sigur că vor colabora. Nici una nu poate oferi celeilalte ceva. Ca atare, opoziția la guvernare va avea doar rolul de a le evidenția că există. Dacă însă unii dintre parlamentarii lor vor cocheta cu puterea, opoziția nu va avea posibilitatea să introducă moțiuni de cenzură împotriva Guvernului și nici să sesizeze Curtea Constituțională.

Pragmatic, fără sentimentalisme aiurea, o convenție cu UDMR a USL va distruge opoziția. Cel puțin până la alegerile prezidențiale, USL va avea puterea absolută. După ... se vor manifesta, din ce în ce mai mult, punctele de vedere divergente între PSD și PNL. Până atunci însă, traseismul politic va fi activ. În cazul în care USL va câștiga prezidențialele, pe scena politică putem vorbi doar de două forțe: PSD - stânga politică -, PNL - dreapta politică -. Fără putere, fără posibilitatea de a exercita o putere oarecare, PDL se va micșora din ce în ce mai mult. Actuala opoziție va asista la actele de putere ale PSD și PNL. Între cele două formațiuni politice aliate vor exista controverse politice și în actul de guvernare. Chiar de vor ajunge la consens, în interesul guvernării comune, semnalele publice date vor confirma că ele reprezintă, de fapt, forțele politice potente în România. Românii vor observa că PNL și PSD sunt adversare politice chiar dacă guvernează împreună. Anarhia politică actuală se va stinge încet-încet și se va forma acea bipolaritate pe care o clamăm de ceva timp.

O parte din electoratul activ este atras de ideea de dreapta politică. Până acum, s-au declarat de dreapta PNL, PDL, UDMR, PNȚ-CD și mai nou, FC. Curat, alegerile actuale au dat câștig de cauză doar PNL. Toate celelalte formațiuni politice auto-proclamate de dreapta s-au încadrat, cu chiu cu vai, într-un procentaj de abia 17%. UDMR a luat, la sacrificiu, puțin peste 5%. Dar UDMR nu vrea să fie asociat cu loserii din PDL, PNȚ-CD și FC. Ei au alte obiective politice și alte aspirații. Nici nu pot spera la mai mult în viitorul previzibil. Așa că rămân să cucerească electoratul de dreapta doar PNL, PDL și FC (cu foarte mari rezerve). PDL și FC nu pot proba că sunt de dreapta. Vorba lungă și îmbârligată, un fel de copy-paste după ideile înșirate în cărțile unor ideologi din străinătate nu convinge. PNL în schimb, are marea șansă de a continua să probeze că este un partid de dreapta prin măsurile ce vor fi luate în cadrul viitoarei guvernări. Sunt sigur că PNL își va impune politicile de dreapta în cadrul alianței cu PSD pentru că proiectul de guvernare comun conține aceste direcții. De fapt, PSD și PNL au, ca scop politic secundar, definirea lor ideologică în fața electoratului pentru ca în viitor lupta politică dreapta-stânga să se ducă între ele. Totul pe un fundament al organizării de stat acceptat de ambele ideologii.

Până la nominalizarea lui Ponta avem posibilitatea să ne distrăm cu PDL, FC și PPDD. Un circ politic grețos, de cele mai multe ori. Dacă suntem atenți, vom observa și dorințele mărturisite, cu jumătate de gură, a unora dintre parlamentarii redistribuiți, ai celor trei partide, de a activa în viitor, în PNL. Interesant.

Mircea Geoană s-a întors împotriva USL

Panarama asta de om are probleme serioase la cap. Acum o mai făcu odată. A avut inițiativa formării unui guvern, altul decât cel ce rezultă din voința USL. Ilie Sârbu a confirmat la Tv. Unii au venit la Ponta și i-au arătat că au fost contactați de Geoană. Mai sunt și alții care vor fi puși față'nfață cu Geoană pentru a confirma.

Iau ca variante de lucru mai multe ipoteze:

1. Băsescu, prin interpuși, i-a propus să caute susținere în PSD pentru a forma un guvern, Geoană urmând a fi desemnat candidat de premier;

2. A luat Geoană inițiativa știind că Băsescu caută soluții pentru a scăpa de Ponta, urmând a-i pune lui Băsescu pe masă soluția rezolvată;

3. Geoană și Băsescu au fost în legătură permanent, Geoană urmând a fi reactivat atunci când Băsescu ar fi avut nevoie.

Probabil că mai sunt variante.

Este evident că în PSD sunt persoane care nu au agreat alianța cu PNL. Și invers. Bănui că în PSD sunt persoane care nu mai agrează alianța cu PNL după rezultatul alegerilor. Niță, de exemplu, are o atitudine ostilă față de PNL. Iar de când cei din UNPR au hotărât să se reîntoarcă în PSD treaba se complică mai mult.

Băsescu și analiștii lui au calculat bine, dacă au avut inițiativa. Aceleași calcule au fost făcute și de Geoană și ai lui, dacă el a avut inițiativa. PSD este copt pentru o diversiune băsesciană. Are pe Geoană capabil de orice pentru a pune mâna pe putere. Mirosul ciolanului ar stimula gustul pentru o mică trădare și la alții din PSD, la care s-ar adăuga, fără nici un efort, cei din UNPR. Nu este exclus ca și din PNL să fie unii cu ochii atent deschiși către o asemenea combinație. Una peste alta, dacă acțiunea subversivă nu ar fi fost descoperită, putea avea un rezultat. Așa, Ponta va trebui, alături de cei care au puterea în PSD să taie creanga putredă cu sacrificiile de rigoare. Cei care sunt „afectați” de măsură vor deveni parlamentari independenți iar după un timp se vor întoarce în partid, la fel ca Geoană.

S-a lucrat din greu. S-a luat „bob cu bob” și s-a evaluat în timp scurt. Posibil ca unii din parlamentarii câștigători acum și dispuși la trădare să fi fost cunoscuți din timp.

O astfel de acțiune ar fi avut și un rezultat, pe moment, neașteptat. Parlamentarii PPDD ar fi rămas împreună, formând împreună cu ARD, UDMR și trădătorii din USL o majoritate, subțire ea, suficientă însă pentru a răsturna câștigul în alegeri al USL. La care s-a fi adăugat, imediat, grupul minorităților naționale care, potrivit tradiției, ar fi votat cu puterea. Indiferent care este ea.

În această cheie, negocierile cu UDMR capătă altă dimensiune. Neplăcut.

Se joacă tare. La rupere. Excluderea lui Geoană nu garantează siguranța viitoarelor mișcări. Reprimirea lui Geoană în PSD pentru a-i permite să candideze se dovedește a fi dăunătoare.

Ieri, la A3, Dragnea a confirmat că decizia de a merge cu PDL în 2008 a fost luată de 2-3 persoane din conducerea PSD. Iar atunci Geoană era președintele partidului. Iar beneficiarii imediați au fost unii din PSD care azi guiță împotriva PNL, cum este Niță.

Până acum acest eveniment este cel mai serios risc pentru USL. O victorie frunoasă la alegeri poate fi făcută praf de Geoană și acoliții avizi de putere prin orice mijloace.

Să vedem ce vor face cei din PSD. Dacă o vor lălăi, înseamnă că alianța cu PNL este foarte temporară. Dacă vor lua măsuri dure, înseamnă că au de gând să finalizeze un acord politic așa cum a fost el semnat.

Intoxicarea post-alegeri

Nebunie. După „spaima” majorității constituționale obținută de USL s-a trecut la intoxicarea brutală a populației, mai bine zis doar a părții care are timp să citească tâmpeniile din presa pupinbăsistă (va trebui totuși să îi schimbăm denumirea nu peste mult timp, Băsescu fiind deja în moarte clinică din punct de vedere politic), cu privire la „catastrofele” ce ne așteaptă în viitor.

Cei care citesc și sunt fideli fițuicilor „Adevărul”, „EvZ” sau se uită la B1 Tv, România Tv, HotNews sau alte fițuici pro-băsesciene au satisfacții supreme. Scenariile catastrofice sunt la mare căutare. Procesul are un nume: îndobitocire. Este un proces continuu.

Elena Udrea dezvoltă, inteligent (!), varianta dizolvării Parlamentului. Unul din motive ar fi că Băsescu va face în așa fel încât va duce la aplicarea prevederii constituționale potrivit căreia după ce două desemnări de premier pică în Parlament, se ajunge la alegeri anticipate astfel că Parlamentul ar urma să slăbească. Haida-haida. Pe aceeași lege ? Dar nu contează. Mulți văd, puțini cunosc. Art. 89 alin. (1) din Constituție spune că procedura dizolvării Parlamentului se poate realiza doar după ce consultă președinții celor două Camere și liderii grupurilor parlamentare. Dar Băsescu va avea în față un Parlament ostil care nu va accepta ideea, parlamentarii putând lesne constata că Băsescu a încălcat spiritul Constituției, că desemnările lui au fost făcute cu scopul de a împiedica formarea unui Guvern susținut de Parlament și că cea mai bună soluție pentru ca viața să meargă înainte este suspendarea lui. Nu se poate opune voința lui voinței populare. Este evident că varianta Elenei Udrea, expusă pe larg la Tv, este moartă „în coteț”. Este o intoxicare.

O altă măgărie este lansată de Excrementul zilei. Vă mai amintiți sloganul lui Claudiu Crăciun lansat în Piața Universității ? „PDL=USL, aceeași mizerie”. Ei bine, Excrementul îl exploatează acum lansând gogorița că 47 de noi parlamentari ai ARD și PPDD negociază intrarea în USL. ARD are 80 de parlamentari, PPDD are 68 de parlamentari. O treime din numărul total ar urma să treacă la USL. Toți din categoria reevaluaților redistribuiți potrivit legii catastrofice a alegerilor parlamentare. USL nu are nevoie de ei. Evident că, cel puțin la nivelul PNL, va exista un refuz. Poate și la PSD. Însă o variantă în care, să zicem, parlamentarii ARD ar declara, undeva în timp, că susțin prin vot propunerile ACD (PNL+PC) ar putea duce la un Parlament de uniune națională și un Guvern asemenea forțâdu-se astfel formarea mai repede a unei separări în USL. PSD cu UDMR ar forma polul de stânga iar PNL cu ARD ar forma polul de dreapta. În timp, UDMR ar intra, cum este obișnuința, în colaborări funcție de puterea relativă a stângii și dreptei în Parlament. Nu este exclus ca în viitor PNL să ia la remorcă PDL. NU este exclus ca în timp, ușor-ușor, parlamentari ai ARD să migreze la PNL. Au acolo deja o parte din foștii colegi care s-au mișcat mai repede. Dar acum nu este bine să se accepte astfel de mișcări. Mai ales că ARD are în Parlament nucleul dur. Nucleu care trebuie refuzat, constant de PNL, pentru a pune și mai mare presiune pe pro-băsescieni, pe ungureni și alte panarame care au trădat PNL în timpul din urmă. Pe lângă mișcările din Parlament, sunt convins că în teritoriu vor bate la ușa PNL foarte mulți dintre pedeliștii care nu au prins Parlamentul precum și cei care au ajuns la concluzia că PDL nu mai are viitor. Chiar dacă accept ideea că membrii și simpatizanții PDL vor bate la ușa PNL și că o vor găsi deschisă, nu îmi place ideea că nucleul dur al PDL și trădătorii notorii ai PNL vor veni la ușa noastră. Aceștia trebuie ignorați. Brrr. Numai la gândul că Elena Udrea, Flutur, Boureanu, Țurcan, Anastase, F Alexandru, MRU și alte panarame ar ajunge în PNL îmi provoacă frisoane. Iar posibilitatea există. Ciolaniada este sport național.

Mă opresc aici. Sunt, după părerea mea, cele mai sinistre intoxicări.

O lege cretină.

Legea alegerilor parlamentare este cretină. Este inadmisibilă. Scopul legii este evident încălcat odată cu democrația. Parlamentarismul este aruncat la gunoi.

Este inadmisibil să ai pe un colegiu mai mult de un reprezentant. Acum avem câte doi. Pentru că s-a născut această porcărie, ar trebui mers mai departe. Fiecare formațiune politică care depășește 5% în colegiu să aibă câte un reprezentant în Parlament. În colegiile în care nu au minim 5% nu. La final, se va vedea cine are o majoritate, iar dacă nu există, se vor forma majorități pe negocieri directe.

Idioată treabă. Toți redistribuiții care sunt pe locul secund în reprezentarea pentru Parlament sunt „aurolacii” politicii băsesciene. Pentru că excrementul acesta de la Cotroceni este capul tuturor tâmpeniilor din țara asta.

Numa mâine nu-i duminica votului

S-au gătat și sondajele. Cu excepția sondorilor PDL (ăi de scriu sondajele pentru PDL de 17 ani), toate celelalte echipe de sondori dau cu 50% + n pentru USL. Asta la vot. La numărarea mandatelor după validare, toate, dar absolut toate măsurătorile duc USL la aproape 60% mandate în Parlament.

Cum-necum vom avea o majoritate absolută USL în Parlament. După validare și întrunirea noului Parlament în plen vom vedea și compoziția pe partide. Pe Camere. Și aici se întrevede niște scoruri mari pentru PSD și PNL. Sunt și ceva scoruri pentru partidele mai mici, cum ar PDL, PC și UNPR. Nu iau în calcul PNȚ-CD Pavelescu și Forța Civică Ungureanu.

Să încep cu perdanții. ARD are până în 20% speranțe de vot. Vom vedea care sunt câștigătorii partidelor din ARD pentru a vedea și viitorul lor politic. Vom vedea dacă PNȚ-CD intră în Parlament și cu câți parlamentari. La fel Forța Civică. De au câștig de cauză cele două firfiricuri de partide, PDL pierde din putere. Nu va fi mare lucru dacă PDL, în această ipoteză, va ajunge la sub 10% reprezentare în Parlament. Să nu uităm că firfiricurile PNȚ-CD și FC, de ajung în Parlament cu un număr oarecare de parlamentari sunt libere să se asocieze puterii USL. Protocolul ARD își finalizează obiectivul odată cu sfârșitul alegerilor. Pentru un ciolănaș cât de mic de la putere pentru a putea revigora partidulețul lor cu promisiunea realizată de a ajunge la guvernare. Colo un subsecretar de stat, colo un director de agenție sau consilier etc. Ciolanul puterii va fi ca un magnet.

Sub 20%, ba chiar la 10% sau mai puțin, dacă se întâmplă cele de mai sus, PDL va trebui să aleagă să dispară sau să iasă la joc. Singura șansă a PDL de a mai exista este PNL. Pentru asta însă, trebuie ca PDL să accepte politica PNL în următorii 4 ani ai guvernării USL de a pune noi temelii democrației în România, alături de PSD, astfel ca după 2016, când la alegeri se va confrunta dreapta cu stânga politică să existe bazele statale ale României acceptate de ambele curente politice. Deja văd că Blaga, în numele PDL este de acord cu modificarea Constituției chiar dacă va fi propunerea USL. Din ce am înțeles eu din expunerile USL cu privire la Constituție, vor fi făcute modificări acolo unde și Blaga spune că vor fi făcute. Cred, cu convingere, că Blaga și ai lui au acceptat propunerile USL mai ales că PNL are o putere egală cu PSD la negocierea articolelor constituționale. Rămânem republică semi-prezidențială cu atribuții mai bine precizate pentru fiecare actor al puterii de stat. Astfel că actuala Constituție nu va suferi modificări majore.

Câștigătorii au și ei problemele lor. Dacă PNL și PSD își calculează cu înfrigurare numărul de parlamentari pentru a vedea câtă putere vor avea în fiecare Cameră - pornind de la 25% -, PC și UNPR urmăresc să ajungă la capacitatea de a forma grupuri parlamentare cu posibilitatea de a avea reprezentanți în structurile de conducere ale Parlamentului în nume propriu. Din punctul de vedere al participării la guvernare nu se mai pune problema. Ambele partide au antecedente în problema fidelității. PC chiar este un campion. Voiculescu poate avea într-o zi o străfulgerare a minții și să se ceară în afara ACD, alianța cu PNL, convins că are puterea, de unul singur, să reziste confruntărilor politice. În 2005, după ce a trădat PSD în 2004, a plecat din guvernarea DA în urma scandalului cu Băsescu. A mers alături de PNL în grupul ALDE la PE unde a fost bine apreciat. Apoi s-a aliat din nou cu PSD și a ajuns în guvernarea PDL-PSD, în 2008, din care a plecat în 2009 când iar nu i-a mai convenit. Apoi a format cu PNL alianța ACD. Până acum, să nu-i fie de deochi, a rămas în ACD și a participat la formarea USL. Frecușurile din ACD sunt normale din moment ce PC își apără cu îndârjire șansa de a deveni un partid cu peste 5% intenție de vot și 7%, cel puțin, putere în Parlament. Dacă asocierea cu PNL le convine și va conveni și PNL, PC va rămâne alături de PNL și în viitor, ca forță politică de centru. Mai ales că din achizițiile PC din această vară se poate desprinde ideea că PC a devenit, pentru unii, un partid interesant. Mă „pișcă” gândul că unii de la PDL sau altă formațiune politică de mărimea unui firfiric care nu pot ajunge la PNL să încerce, cu determinare, să ajungă la PC. Astfel că PC se va constitui într-un partid balama care să chibițeze majoritatea între PNL și PSD la următoarele alegeri de după 2016.

Nu îmi propun ză „citesc” în viitor toate chichițele așa că mă opresc la ideile astea. Sunt probabilități însă așa le văd eu.

Important este ca duminică să reușim să ducem USL cât mai sus. Îmi doresc un PNL cât mai aproape de 30% în Parlament, dacă nu se poate mai mult. Sunt convins însă, tot probabilitate, că PSD va avea peste 30%. Dar la aproape sau peste 60% mandate în Parlament din partea USL nu este exclus ca PNL să fie aproape sau peste 30%. Aici sunt rău cu PC și mai ales cu UNPR. Depinde ce vor obține aceste partide și vom mai vedea. Alte analize, pe termen scurt. Pentru că pe termen lung, analizele de mai sus sunt plauzibile.