Manipulare grosolană, ordinară. Cui folosește ? Asta este întrebarea ?
Dacă o iau pe partea logică a cererii UE, dacă țin cont că cei de la UE nu își bagă nasul în bucătăria de acasă ci doar în domeniul industriei alimentare și al comerțului, ajung pe aproape. Cald. Frige. Cineva are de suferit. Acel cineva este procesatorul de cărnuri care nu mai poate introduce în pasta de mici cu ingredientele ei tradiționale, alte-alea. Bicarbonatul (să înfoaie compoziția), colorantul (care să mascheze carnea învechită, mațele și zgârciurile) și conservantul (care să ajute compoziția de mici să stea mai mult la raft). „Ingrediente” care fac industria „rentabilă”. Altfel, va trebui să se limiteze drastic la timpul de expunere la raft. Iar comerciantul are mai mult de lucru, pentru că de este prins cu produse expirate poate da cu subsemnatul, plătind niște amezi iar dacă iese mai rău ajungând în pușcărie. Ca să vezi. De la ei a pornit această campanie murdară în presă. Nu în interesul cumpărătorului, ci doar în interesul lor. Al procesatorului și al vânzătorului.
Tradițional, bicarbonatul este înlocuit cu un timp natural de macerare a cărnii folosite, de colorant nu mai este nevoie pentru că omul nu bagă în compoziție și mațe sau alte alea iar conservantul se poate duce dracului pentru că micii se formează în ziua în care ajung pe grătar și de acolo în gură unde aduce pe lângă arome divine și un potop cu vin sau bere, după preferințe. Bașca, acolo unde este loc, un țoi de țuică aprigă la tărie.
Aflu de la Hotnwes că avem la Bruxelles un reprezentant al Ministerului Agriculturii care a prezentat rețeta de mici cu cererea ca aditivii alimentari din rețeta de mici să fie permiși în continuare. În condițiile în care România a fost de acord, cu ceva timp în urmă, cu prevederile Regulamentului nr. 1129 referitor la aditivii alimentari care nu are treabă cu produsele tradiționale.
Eu am făcut și mici acasă. Natural, tradițional, dar și cu ingrediente din comerț, la pachet. Recunosc, pentru că sunt băiat bun, că pentru a fi mai afânați, la a doua tranșă, am folosit în compoziție mai multă slănină de porc. Nu am avut răbdare să țin carnea de vită la macerat în condimente. De frică. Nu am știut și nici nu știu bine, cât trebuie ținută. Apoi, am combinat-o cu carnea de porc. Până una alta, am obținut niște mici gustoși, i-am consumat repede, în familie, am băut bine după, vin roșu. Se poate.
Nu cred că industria noastră alimentară va avea câștig de cauza în această campanie. Vor trebui să renunțe la aditivii alimentari care ne prezentau altfel o compoziție plină de mațe, zgârciuri și alte-alea sub titlul pompos de „pastă de mici” sau ”mici tradiționali”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu