Revoluția fiscală a PSD ne duce spre dezastru

Comunicat de presă al deputatului PNL Bogdan Huțucă: 

Guvernul PSD-ALDE lovește puternic în pensiile românilor. Revoluția fiscală, eșecuri pe toate fronturile

Revoluția fiscală a guvernării Dragnea-Tăriceanu lovește puternic în buzunarele românilor, și nu doar acum, ci și pe termen mediu și lung. Scăpată de sub control, sarabanda modificărilor legislative își arată pe zi ce trece adevăratele efecte, contribuabilii trezindu-se de la 1 ianuarie nu doar cu salarii nete mai mici, dar și cu mai puțini bani în conturile Pilonului II de pensii. Pilonul II este sistemul de pensii administrate private, cu contribuții definite, obligatorii pentru persoanele de până la 35 de ani și opționale pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani.

Acest sistem a fost conceput și ca o garanție că statul, indiferent de greutățile financiare cu care se confruntă, nu poate umbla la banii de pensii ai contribuabililor, care se adună lună de lună într-un cont special, astfel încât, după o viață de muncă, românii să poată beneficia pe lângă pensia modestă de la stat și de o pensie privată. Din păcate, lăcomia, disperarea după venituri, incompetența de a gestiona corect banul public, toate acestea au trezit interesul ministrului Olguța Vasilescu și al guvernului din care face parte pentru banii puși de-o parte pentru bătrânețe, ai contribuabililor.

Așa se face că, în substratul revoluției fiscale, Guvernul PSD-ALDE a „delapidat”, în mod voit și bine calculat, pensiile private din Pilonul II, micșorând, de la 1 ianuarie 2018, cota virată la Pilonul II de la 5,1% la 3,75%. Astfel, în luna martie, românii au constat că în contul de pensii le-a intrat mai puțini bani, asta în condițiile în care ministrul Muncii dădea asigurări că nu va scădea cu niciun leu contribuția. Potrivit datelor statistice ale Casei Naționale de Pensii, suma virată de stat la Pilonul II a fost cu 9,32% mai mică, ceea ce înseamnă că, lunar, păstrând aceeași medie, statul român le ia din pensii românilor aproximativ 65 milioane lei. Ba chiar, potrivit calculelor consultanților fiscali, scăderea contribuției la Pilonul II va fi de 14,86%. De asemenea, ca urma a scăderii rentabilității, atractivitatea fondurilor de pensii va scădea, ceea ce înseamnă că planurile de afaceri ale companiilor din domeniu vor fi grav afectate.

Banii aceștia sunt deturnați de către guvernarea lui Dragnea și Tăriceanu din conturile de pensii ale românilor către cheltuielile curente ale statului, probabil și către indemnizațiile pe care cei doi vor să le plătească pușcăriașilor.

Observăm așadar că la doar trei luni de la implementarea așa-zisei Revoluții Fiscale, românii resimt din plin efectele amatorismului și disperării Guvernului PSD-ALDE de a face rost de bani, pentru a-și finanța statul lor „anti-paralel”, în care oamenii mor în spitale fără medicamente, milioane de familii trăiesc în sărăcie din ajutoare sociale, în timp ce violatorii, pedofilii și criminalii vor primi alocație de condamnat de 2.800 euro pe an.  Într-un continuu paradox al guvernării Dragnea, românii s-au trezit cu salarii mai mici deși acestea le-au fost mărite cu 20-50%, vor avea pensii mai mici deși contribuie mai mult decât oricând la bugetul statulului, traiul lor e tot mai greu și mai scump deși România are creștere economică record. Și în condițiile astea, nu putem să nu întrebăm, ce faceți cu banii românilor, domnilor guvernanți?

În altă ordine de idei, PSD știe că tăierea pensiilor private este dincolo de limita constituționalității. Și tocmai de aceea, ține blocată dezbaterea OUG 82 privind reducerea contribuției la Pilon II de pensii, de frica unui atac al legii la Curtea Constituțională. Mai ales în condițiile în care PNL a anunțat public că va acționa pe toate căile posibile pentru a corecta acest act normativ, soluția finală fiind atacarea OUG la Curtea Constituțională.

Deputat PNL
Bogdan Huțucă

Despre fiscalitate în slujba cetățeanului

Comunicat de presă al deputatului PNL, Bogdan Huțucă, referitor la legea 29/2018

Îmi permit să îi sugerez fostului președinte al ANAF, Gelu Diaconu, să nu transforme războiul personal cu iz de vendetă dintre el și ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, într-o suită de acuze calomnioase atât la adresa mea, cât și la adresa tuturor celor care au susținut o lege care degrevează foarte mulți români de bună credință de impunerile fiscale nedrepte ale ANAF. Ca o dovadă concludentă că cele spuse de Gelu Diaconu se înscriu în sfera fabulațiilor stă Punctul de Vedere negativ emis de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, la proiectul de lege pe care l-am inițiat.

În realitate, în „războiul de 100 de ani” dintre fostul președinte al ANAF și actualul ministru al Finanțelor, au fost prinși, ca victime colaterale, atât subsemnatul, în calitate de inițiator al acestei propuneri legislative, cât și 99% din Parlamentul României care și-a permis să voteze o inițiativă pozitivă.

Promovarea Legii 29/2018 privind anularea unor obligații fiscale reprezintă o îndreptare a neaplicării principiului accesibilității și previzibilității legii, elemente fundamentale ale securității juridice într-un stat de drept și care permit contribuabilului să-și formeze conduita fiscală corespunzătoare, în caz contrar fiind obligat să suporte consecințele (previzibile) neconformării obligațiilor fiscale. O serie de contribuabili din România au fost supuși unor consecințe grave, respectiv stabilirea unui cuantum ridicat al dobânzilor și penalităților, la care contribuabilul nu ar fi fost obligat dacă organul fiscal și-ar fi îndeplinit obligația prevăzută în Codul de procedură fiscală, aceea de a-l înștiința cu privire la sarcinile fiscale.

Descrierea situației care a generat promovarea acestui act normativ

Impozitarea veniturilor obținute de către persoanele fizice atunci când acestea acționează ca și un dezvoltator imobiliar, respectiv transferă proprietăți imobiliare, altele decât locuințele utilizate în scop personal, este abordată diferit de organele fiscale competente. Astfel, aceste venituri sunt încadrate fie în categoria veniturilor din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, fie în categoria veniturilor din activități independente.

În general, practica impozitării acestora a fost aceea de a aplica impozit pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, impozit calculat, reținut și declarat de către notarii publici, cu toate că în cadrul normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal impozitul se calculează asupra venitului net anual, determinat pe baza datelor din contabilitate.

În acest context legal, se naște riscul ca veniturile obținute de către dezvoltatorii imobiliari, persoane fizice, care au fost supuse impozitului pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, impozit calculat, reținut la sursă, declarat și plătit de notarii publici, să fie reconsiderate drept venituri din activități independente urmând să fie supuse impozitării în mod corespunzător (cu impozit pe venit în cotă de 16% și contribuții sociale).

O astfel de situație nu ar fi însă corectă, având în vedere inconsecvența în modul de abordare al autorităților fiscale, atât în timp cât și din punct de vedere teritorial. Mai precis, o astfel de reconsiderare nu ar fi corectă, având în vedere următoarele aspecte:

1. În urma solicitărilor înaintate de contribuabili către diferite organele fiscale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind încadrarea veniturilor obținute de contribuabili din livrarea bunurilor imobile în categoria veniturilor din activități independente, acestea au emis opinii conform cărora astfel de venituri nu sunt obținute din desfășurarea unei activități independente, iar impozitul pe venit se calculează și se reține la sursă de către notarul public. Acest răspuns a fost oferit de organele fiscale, deși din perspectiva TVA acestea au opinat că persoana fizică care desfășoară o astfel de activitate este persoană impozabilă din punct de vedere al TVA, deoarece activitatea economică desfășurată se referă la exploatarea bunurilor corporale în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate.

2. O mare parte din persoanele fizice care au realizat operațiuni imobiliare constând în construirea de clădiri și vânzarea acestora, cumpărarea și vânzarea de construcții și terenuri, au fost controlate de organele fiscale competente pentru stabilirea taxei pe valoarea adăugată datorate de aceste persoane. Cu toate acestea, organele fiscale nu au considerat că veniturile sunt obținute din activități independente și nu le-au impozitat corespunzător, considerând corect impozitul reținut de notari asupra transferului proprietății imobiliare din patrimoniul personal. De regulă persoanele fizice care au dezvoltat afaceri imobiliare nu au înființat SRL, SA sau alte forme de entități juridice, nu s-au autorizat nici ca persoane fizice, înregistrându-se doar ca plătitori de TVA. Astfel, organele fiscale nu numai că nu și-au îndeplinit rolul de îndrumare și asistență a contribuabililor, obligații stabilite prin art. 7 din Codul de procedură fiscală și Ordinul nr. 1338/2008 pentru aprobarea Procedurii privind îndrumarea și asistența contribuabililor de către organele fiscale, dar au omis în mod eronat să verifice și alte impozite datorate de persoana fizică, limitându-se doar la TVA.

Precizăm că art. 7 alin. (1) din Codul de procedură fiscală stabilește rolul activ al organului fiscal care constă în înștiințarea contribuabilului asupra drepturilor și obligațiilor prevăzute de lege ce îi revin acestuia.

Totuși, autoritățile fiscale nu au sancționat și nu au făcut demersuri pentru întreruperea derulării acestei practici, deși de la bun început aceasta era contradictorie cu prevederile legale din Normele metodologice date în aplicarea Codului fiscal, potrivit cărora nu intră sub incidența impozitului pe venitul din transferul bunurilor imobile din patrimoniul personal, veniturile obținute din transferul bunurilor imobile din patrimoniul afacerii, caz în care discutăm de desfășurarea unor activități independente.

Organele fiscale au luat la cunoștință de această practică din informațiile furnizate în baza formularului 208 „Declarație informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal”. Prin intermediul acestui formular notarii publici comunică organului fiscal o serie de informații privind transferurile de proprietăți imobiliare efectuate prin procedura notarială, inclusiv date referitoare la venitul realizat și impozitul reținut pe fiecare beneficiar de venit. Prin urmare, organul fiscal, în alte situații decât cele în care au efectuat control fiscal, ar fi trebuit să sesizeze numărul mare de tranzacții efectuate de fiecare persoană fizică cu imobile din patrimoniul personal și să ia măsuri pentru a stopa impozitarea veniturilor obținute de acestea prin reținerea impozitului pe venit reținut de notarul public. Astfel, autoritățile fiscale au manifestat un comportament pasiv vizavi de modul de impozitare a veniturilor obținute de către dezvoltatorii imobiliari persoane fizice.

3. La data aprobării actului normativ nu era reglementată o procedură care să fie aplicată în cazul în care organele fiscale reconsideră modalitatea de impozitare a veniturilor obținute de către dezvoltatorii imobiliari persoane fizice din activitatea desfășurată de aceștia, în sensul că aceștia nu datorau impozit pe venitul din transferul bunurilor imobile din patrimoniul personal, ci impozit pe venitul din activități independente.

Nu există o procedură de compensare a obligațiilor fiscale datorate (stabilite în urma reconsiderării ca activitate independentă) cu sumele deja achitate la sediul notarului public. Astfel, în cazul dezvoltatorilor imobiliari persoane fizice care au plătit impozit pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal prin reținerea la sursă de către notarii publici și care, în urma reconsiderării activității ca activitate independentă, vor avea obligația de a plăti impozit de 16% din venitul impozabil, exista posibilitatea ajungerii în situația unei duble impuneri a aceleiași materii impozabile din cauza imposibilității efectuării unei compensări.

4. Începând cu anul 2008, această situație incertă s-a perpetuat, Agenția Națională de Administrare Fiscală făcând demersuri pentru clarificarea ei pe parcursul trimestrului II al anului 2016.

În opinia noastră, abordarea Legii nr. 29/2018 ar trebui generalizată pentru toți contribuabilii care suportă consecințe ale neîndeplinirii sau ale îndeplinirii defectuoase ale rolului activ al ANAF întrucât este în spiritul principiului certitudinii juridice, un principiu fundamental potrivit căruia aplicarea legii la o situație specifică trebuie să fie previzibilă.

Deputat PNL

Bogdan Huțucă

Când e să se aleagă praful ... praful se alege

Epopeea dezastrului guvernării după ureche a PSD și ALDE, prin intermediul Liei Olguța Vasilescu și a celorlalți habarniști puși de infractorul Liviu Dragnea în Guvern, continuă. În forță. Indiferent de consecințele negative cunoscute. Pentru că, să fie clar, ele sunt foarte bine cunoscute de unii din PSD, sunt bine cunoscute și de către autorii exhibițiilor legislative cu rol de pomană electorală - cum este Lia Olguța Vasilescu sau Sevil Shhaideh. Numai că au „săpat o groapă” pentru „cineva” însă viața crudă i-a dus pe ei în groapă. Acum sunt disperați să iasă.

Deputatul PNL de Constanța, Bogdan Huțucă, vicepreședinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, are o intervenție dură asupra ideilor țâșnite din mintea Olguței Vasilescu: modificarea art. 4 din Codul fiscal prin reducerea termenului de intrare în vigoare a legilor care modifică codul de la 6 luni la 3 luni ! Cu această ocazie, predictibilitatea fiscală, marele câștig al convenției între partidele parlamentare, se duce de râpă. Este aruncată la gunoi. Și asta pentru a face pe plac Liei Olguța Vasilescu care, în urma promulgării legii salarizării unitare de către președintele Iohannis, a fost prinsă descoperită. Nu a avut pregătite celelalte modificări de acte normative care să facă legea aplicabilă de la 1 ianuarie 2018. Mai sunt 6 luni până la sfârșitul anului și Olguța Vasilescu cea guralivă și degrabă „vărsătoare” de pomeni electorale din banii contribuabililor, nu are legislația din alte domenii de activitate și normele de aplicare necesare pentru a aplica legea salarizării.

Agerpres. Deputat Huțucă (PNL): În prima zi de mandat, Guvernul Tudose dinamitează mediul de afaceri

„În Codul Fiscal rescris, cu un efort de voință a reprezentanților tuturor partidelor parlamentare, se prevede că orice modificare și completare în domeniul fiscal se aprobă prin lege și intră în vigoare în termen de șase luni. Se interzice emiterea de ordonanțe de urgență pentru măriri de impozite, taxe sau anulări de facilități (cu excepția situațiilor de infringement). Aceasta a fost cea mai importantă victorie în rescrierea Codului Fiscal. Astăzi omorâm din nou predictibilitatea dând posibilitatea Guvernului să schimbe când consideră dânșii justificat regulile fiscale ce au stat la baza planurilor de afaceri, proiectării bugetelor, acordării de finanțări, fundamentării prețurilor și tarifelor”

Autorul poartă un nume: Lia Olguța Vasilescu.

„Este vorba de reducerea unui termen, de la șase la trei luni, de intrare în vigoare a modificărilor Codului fiscal, pentru că legea salarizării ar fi trebuit să apară la pachet cu Codul fiscal și, pentru a recupera această întârziere, ca să putem să aplicăm legea salarizării, este necesară modificarea articolului 4”

„Este și o solicitare din partea noastră pentru a putea pregăti aplicarea legii salarizării, precum și reducerea impozitului pe venit și a cotelor contribuțiilor de asigurări sociale. Vă solicităm deci modificarea unui articol din Codul fiscal cu precizarea că nu este vorba de creșteri de taxe sau impozite ori de introducerea altora noi”

Ea s-a adresat în ședința de Guvern primului ministru Tudose. Dar, este evident, Tudose va trebui să ceară voie infractorului Dragnea pentru a fi de acord cu o astfel de dereglementare. Pentru că pur și simplu este vorba să se arunce țara în haos. Mai ales că ideile crețe ale PSD în materie de economie și afaceri sunt plecate de la „păreri” ale unor habarniști și nu de la analize.

Deputatul Huțucă mai are niște precizări:

„În prima zi de mandat, Guvernul PSD-Tudose face primul abuz de încredere. Având expertiză în finanțele publice, realizez că modificarea prin OUG a Codului Fiscal este primul pas spre un dezastru în sistemul fiscal-bugetar: orice investitor, om de afaceri și creator de locuri de muncă se va supune hazardului PSD, nu predictibilității și stabilității fiscale”

Ca să fie și mai idioată treaba, PSD umblă la sistemul fiscal mai adânc.

„Lipsa de viziune a PSD reinventează soluții depășite și uitate. Măsura vârf de lance din programul PSD este introducerea impozitului pe cifra de afaceri. Efectele preconizate: descurajarea investițiilor și angajărilor și, în mod cert, încurajarea evaziunii fiscale. Este o măsură pro-faliment. Nici măcar nu i-a dus mintea să diferențieze cotele de impunere în funcție de domeniile de activitate și de rentabilitatea acestora. Ce face azi PSD este confiscarea marjei de profit a companiilor. Sunt companii cu venituri semnificative, care au sub 1% rentabilitate. În mod cert parte dintre companii vor căuta soluții în zona ascunderii veniturilor sau a mutării domiciliilor fiscale în țări cu mult mai multă decență în politicile fiscale. Vom calcula câte companii deținute de oameni de afaceri constănțeni își vor deschide porțile în Bulgaria', subliniază Bogdan Huțucă.” 

Are dreptate deputatul PNL, Bogdan Huțucă să afirme că suntem în fața unui „program ascuns de guvernare” al PSD și ALDE care reflectă disperarea și lipsa de viziune a conducerii celor două partide.

De fapt, au și început să se certe pentru că cei de la ALDE au fost obligați să gireze, a doua oară, un „program” despre care nu au știut mare lucru !

Partidele PSD și ALDE sunt lăsate să guverneze. Nimeni nu le împiedică. Au majoritatea parlamentară, au guvernul, au „mușchii lor”, au ce vor. Numai că nu știu să guverneze ! Președintele Iohannis le-a spus în față acest lucru.

Toată harababura a plecat din 2015, când PSD și ALDE au început să promoveze în Parlament legi care au dat „în viitor” bani pe care nu îi aveau. Legile PSD+ALDE+UDMR au frânat guvernarea Cioloș. Spre meritul tehnocraților, au reușit să țină „corabia” pe valuri și în direcția bună. Pe timpul guvernării Cioloș, PSD și ALDE au continuat să dea legi în Parlament pe principiul exprimat ostentativ că „Parlamentul dă legile iar Guvernul este obligat să le execute”. Folosit de idioți, acest principiu duce o țară în prăpastie ! Pentru că alt principiu spune că „Parlamentul dă legile de care are nevoie executivul pentru administrarea corectă a țării”. Numai că idiotul de Tăriceanu și îngâmfatul de Dragnea nu au timp de „nimicuri”, mai ales dacă „nimicurile” le pot știrbi din autoritatea și fala locală.

PSD și ALDE ne conduc către deșertificarea economică a României. Ar trebui să ridicăm statui absenteiștilor, a auto-suficienților care profită de o țară, profită de o anume bunăstare fără a fi preocupați de modul în care aceasta este făcută. Acum o să le iasă bunăstarea pe nas.