Siguranța națională a României este esențială

Astăzi, duminică, deputatul PNL Ovidiu Raețchi a formulat un apel către senatorii PSD de a se prezenta luni la lucrările Comisiei de apărare de la Senat pentru a aviza achiziția sistemelor de rachete „Patriot”.

Agerpres. Deputatul Raețchi (PNL) cere senatorilor PSD din Comisia de Apărare să participe la avizarea achiziției rachetelor Patriot

Jurnaliștii care mai au un dram de respect pentru profesia lor au semnalat că întârzierea avizării în Comisia de apărare a Senatului a acestei achiziții are unele legături dubioase cu interesele politice private ale unor conducători din PSD și ALDE. Să nu uităm că astfel de manifestări nu sunt singulare! Tăriceanu și mai apoi Dragnea au blocat, chiar anul trecut, proiectele de modernizare ale Armatei Române, pe considerente stupide. Chipurile democratice. Ignorând elementele cheie ale achizițiilor militare exprimate prin alegerile făcute de specialiștii Armatei. Nu cumperi de la orice vânzător, nu cumperi orice fel de tehnică sau armă. Ai niște repere pe care habarniștii care fac politică în PSD și ALDE nu vor să le respecte (nu au șansa primirii comisionului, cum se întâmpla pe timpul lui Năstase?!).

„Stimați colegi, absența dumneavoastră în grup de la ședința de marți în care urma să fie avizat proiectul Patriot a surprins și a îngrijorat opinia publică din România. Nicio o explicație nu s-a dovedit credibilă și satisfăcătoare, în condițiile în care această temă reprezintă, printr-un acord politic național, o prioritate de securitate. Faptul că absența venea la numai câteva ore după apariția unui dosar extrem de grav pe numele lui Liviu Dragnea a ridicat semne legitime de întrebare, vorbindu-se deschis în media despre șantaj”

Exact. Este vorba despre un șantaj la adresa României. Aceasta este impresia generală. Așa am perceput și eu acea absență. Pentru că, să ne fie cu iertare, motivarea infractorului Liviu Dragnea că senatorii PSD au fost la o întâlnire cu reprezentanții unei instituții a statului (a apărut apoi SRI), este puerilă. Întâlnirea se putea amâna. O discuție cu conducerea SRI nu poate fi mai importantă decât avizarea legii prin care România achiziționează sistemul de rachete „Patriot”. La SRI s-au spus lucruri importante, probabil, dar aici este vorba de respectarea unor termene contractuale și de securitatea națională. Prioritățile sunt diferite. De aceea, este plauzibilă ideea că infractorul Dragnea a șantajat țara.

„În acest context, în preziua unei noi ședințe care nu se poate solda cu un alt fiasco, doresc să vă transmit, stimați colegi, că niciun interes personal al domnului Liviu Dragnea nu poate fi mai presus de siguranța națională a României și de credibilitatea ei pe plan internațional. Orice sugestie, oricât de discretă, privind blocarea sau întârzierea programului de modernizare a Armatei Române, trebuie respinsă ferm și denunțată public (...) 

Dacă domnul Dragnea alege să trimită în ridicol imaginea PSD prin tot soiul de mesaje conspiraționiste și izolaționiste este, în ultimă instanță, dreptul lui. Dacă însă domnul Dragnea încearcă jocuri personale pe marginea intereselor naționale, aceasta e o problemă gravă”

În comunicatul PNL se pune pe scurt accentul pe urgență și interes național.

„Interesele personale ale lui Liviu Dragnea sunt secundare, siguranța națională a României e esențială. Mâine, la Senat, trebuie avizat sistemul Patriot. Vicepreședintele Comisiei de Apărare, deputatul liberal Ovidiu Raețchi, a adresat un mesaj senatorilor PSD din Comisia de Apărare, cu o zi înainte de avizul decisiv privind cumpărarea sistemelor de rachete Patriot. În urmă cu o săptămână, aceștia au absentat fără explicații de la avizarea acestui proiect”

Programul „corvete” a fost faultat grosolan de Tăriceanu (ALDE) și Dragnea (PSD). Că, vezi Doamne, ar fi și alte firme străine care pot să le construiască, nu neaparat „Damen”, care este olandeză. Orbii politici din fruntea ALDE și PSD nu văd că olandezii de la „Damen” produc la Galați nave, fiind proprietarii marelui șantier naval de acolo - contribuie la PIB-ul României în mod direct -, nu văd că olandezii de la „Damen” achiziționează și șantierul naval de la Mangalia, nu văd că olandezii aduc proiectele navale pe care le dețin în România, sunt orbi din cauza intereselor meschine motivate politic - Olanda este foarte ferm orientată să susțină lupta anti-corupție iar ei, ipochimenii politici, sunt clienți fideli ai justiției pentru acte și fapte de corupție sau asimilate corupției.

Să sperăm că interesele particulare ale infractorului Liviu Dragnea și ale inculpatului CAP Tăriceanu nu devin superioare intereselor de securitate ale României.

Și totuși ... se mișcă ! Apărarea europeană își construiește scheletul.

Parlamentarii europeni sunt reprezentanții popoarelor europene. Organizați pe grupuri politice, reprezintă opțiunile politice ale cetățenilor europeni de oriunde ar fi ei (obligatoriu, statele de care aparțin să fie membre ale UE).

Apărarea comună europeană a făcut un pas important în Parlamentul european. O majoritate lejeră a votat pentru proiectul franco-german care este un pas important în procesul atât de complex al integrării europene. Au votat împotrivă extrema dreaptă, extrema stângă și euroscepticii. Cumva, admiratorii lui Putin și a politicilor Rusiei în Europa. Stânga și dreapta politică a votat pentru !

Agerpres. Europarlamentarii au dat undă verde planului european pentru apărare

„Uniunea noastră nu are dotările necesare pentru a face față uriașelor provocări de securitate. Europa se bazează în continuare, în foarte mare măsură, pe NATO și pe solidaritatea Statelor Unite”, a spus europarlamentarul liberal Urmas Paet, fost ministru de Externe al Estoniei și autorul rezoluției adoptate la Strasbourg.

Problema este reală. Uniunea Europeană nu este pregătită să se apere singură în fața unui agresor. Practic, fără NATO, Uniunea Europeană este ca o piață fără polițiști ! Nu chiar o junglă dar expusă unor agresiuni din afara ei.

Fără emblema NATO, armatele europene nu pot trece granițele statelor vecine, indiferent de motivul pentru care deplasarea se face - de exemplu, intervenția în favoarea unui stat victimă a unei agresiuni ale unui stat terț. Chiar și forțele europene sub emblema NATO trebuie să aștepte aprobarea parlamentelor și a guvernelor statelor pe teritoriul cărora se face tranzitul. Exemplul dat de curând cu deplasarea forțelor americane și germane din Germania în statele baltice pentru a întări dispozitivul de apărare NATO în fața agresiunilor rusești - inclusiv depășirea frontierelor aeriene de către avioane militare ale Rusiei, nu mai spun de „defilarea” unităților militare rusești la frontiera Estoniei sau Letonei -, a arătat că în timp ce Rusia își poate deplasa trupele în 24 de ore de la o garnizoană la alta, forțele NATO au așteptat aproape 80 de zile pentru ca Polonia și Lituania să finalizeze procedurile interne de aprobare a deplasărilor și condițiile în care deplasarea se va face.

„Pe termen lung, americanilor nu le va păsa de securitatea Europei. Rezultatul alegerilor din Statele Unite face ca sporirea capacității eurpene de apărare să devină o problemă de extremă urgență”, a spus și europarlamentarul german Michael Gahler.

„Nu le va păsa” sună catastrofic însă nu este mai puțin adevărat că Președintele ales al SUA, Donald Trump, s-a exprimat destul de clar cu privire la o condiționare a participării SUA la apărarea unui aliat potrivit art. 5 din Tratat în funcție de contribuția acelui aliat la bugetul pentru apărare. Cum statele membre ale UE au contribuții diferite pentru apărare, sub 2%, chiar și Franța, situația devine albastră !

Până acum, Marea Britanie ca membru al UE s-a împotrivit din răsputeri structurării unei forme de apărare a Uniunii Europene. Tot din cauza Marii Britanii nu a funcționat nici unitatea de intervenție rapidă a Uniunii Europene, o brigadă cu sediul în Franța. Acum, după referendumul care va duce la Brexit, Franța și Germania la care s-au alăturat Luxemburg, Olanda, Belgia și se pare că și Italia, vor să treacă la o formă de integrare europeană axată pe securitatea și apărarea comună fără însă a dubla competențele NATO. Iar asta înseamnă că încrederea în SUA nu mai este atât de mare, iar pericolul ca unele state cu „alte interese” să defecteze punând NATO în dificultate este luat în considerare. Se vorbește chiar despre un Schengen militar, tocmai pentru a evita situația stupidă a manevrelor logistice de deplasare a trupelor, ca în exemplul de mai sus. Bine, se poate merge și forțând nota, dar se încearcă evitarea unei astfel de situații.

Agerpres pune și o sinteză a intențiilor proiectului franco-german:

• înființarea unui centru de planificare ce va coordona misiunile de antrenament, 
• detașarea de forțe speciale în situații de criză, 
• cooperarea în vederea dezvoltării unor noi sisteme militare și 
• revizuirea anuală a cheltuielilor pe apărare în blocul european.

Din câte îmi amintesc, Președintele Klaus Iohannis și ministrul apărării, Mihnea Moțoc au atins aceste idei ca fiind de interes pentru România. Anul viitor vom avea pentru apărare în buget 2% din PIB, deja se finalizează contactele de transfer tehnologic cu caracter militar din Germania, Olanda și Franța în aeronautică, naval și transportoare blindate moderne. Oricum, România va participa la dislocarea de forțe militare în Polonia sub comanda SUA, în cadrul batalionului întărit destinat să asigure protecția flancului estic al NATO în fața agresiunilor din ce în ce mai intense ale Rusiei. În România vor fi dislocate o parte din unitățile de aviație ale brigăzii pe care SUA o trimit în Europa/Germania și va primi la brigada NATO pe care o conduce (la Craiova) efective din Polonia, Turcia, Bulgaria.

Înainte de anul 2000, Romano Prodi a avansat ideea unei poliții de frontieră comune. Anul trecut ideea a început să prindă contur iar astăzi avem forțe ale polițiilor de frontieră constituite în structuri europene de intervenție. Au trecut abia 19 ani de atunci. Se pare că termenul de 20 de ani de la idee la începutul realizării este unul normal când este vorba despre uniunile de state.

Gabriel Oprea a aflat decizia Comisiei Juridice a Senatului. Da, pentru urmărirea penală.

Agerpres. Gabriel Oprea s-a prezentat singur la Comisia Juridică a Senatului, a mormăit el acolo ceva ce a adus ca o explicație la cum se formează coloanele oficiale și a plecat. Comisia Juridică a Senatului a votat și a ieșit că va recomanda plenului să aprobe cererea procurorilor de începere a urmăririi penale.

Procurorii au adunat 18 volume cu date despre cauza Gabriel Oprea împotriva statului român. 18 ! Ca la balamuc !

Am eu impresia că Oprea s-a moleșit ? O am numai eu ?

El îi tot dă cu „viteza legală” pe care o avea mașina lui și a celei antemergătoare, cu „toți miniștrii de interne așa au circulat”, că el era într-o funcție publică ce presupunea mari riscuri personale etc. În fața instanței de judecată nu merg astfel de manevre. Dacă ai o apărare varză, este sigur că viitorul tău este tot o varză.

HotNews tratează și el evenimentul. Cu ceva mai multe detalii.

Sunt curios la rezultatul votului în plen. Nu de alta, dar are mulți susținători. Atât printre cei care au ajuns la PMP cât mai ales printre cei care au plecat la PSD. Plus cei din PSD, senatorii tari în gură când este vorba despre Justiție. Nu mai spun de cei de la ALDE.

Am speranța că la Oprea se vor gândi de două ori. Acuzația procurorilor este dură: ucidere din culpă a polițistului Bogdan Gigina !