CCR are, tehnic, dreptate. Dar nu mai pe o parte a Constituției. Nu și pe alta ! Tot imperativă !

Agerpres. UPDATE CCR: Nu există conflict juridic de natură constituțională între puterile statului

„În privința naturii conflictului dintre Parlament și Guvern s-a spus că în acest caz Guvernul și-a arogat o putere de legiferare care nu îi este atribuită în Constituție și ca exagerată în utilizarea ordonanței de urgență. Este adevărat că, potrivit principiului separației puterilor, Parlamentul este cel care are suveranitatea legislativă și competența de a da legi organice primare. Guvernul, de regulă, nu are o asemenea competență. În mod excepțional, însă chiar prin Constituție (...), Guvernul poate fi delegat de puterea legislativă să emită ordonanțe fie simple, fie de urgență. (...) În această privință, nu există un conflict, pentru că Guvernul a acționat legal în sfera lui de competență de a emite ordonanțe” - a declarat Valer Dorneanu

Corect. OUG se supune regimului art. 115 alin. (4) și (5) din Constituție. Acolo, acesta trebuie îndeplinească condiția imperativă a urgenței reglementării - situația extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată ! Din nefericire, Dorneanu dă dovadă de superficialitate. O cumplită superficialitate pentru că se referă doar la delegarea legislativă și la regimul OUG. Nu a mers mai departe, în Constituție, unde ar fi văzut că există acest conflict.

Pentru că vreau să fiu rău, așa cum trebuie să fiu ca cetățean al României care își apără drepturile constituționale, pun aici o altă reglementare din Constituție care poate fi înțeleasă de oricine.

Art. 147 - Deciziile Curții Constituționale
(1) Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.

Ipoteza este clară. Vorbim despre legi, despre ordonanțe și regulamente (ale Camerelor Parlamentului !).

Competența de a le pune de acord revine, acestui articol, Parlamentului pentru legi și regulamentele Camerelor și Guvernului pentru ordonanțe !

Este evident că suntem în fața unei competențe constituționale, altfel, sintagma „după caz” nu ar mai avea sens în cuprinsul normei. Este după caz, după competențele constituționale de emitere a actelor normative, nu este la grămadă !

Nu știu dacă în sesizarea CSM și a Președintelui s-a făcut referire la acest articol din Constituție, iar dacă nu s-a făcut, s-a greșit. Pe de altă parte, înțeleg că onor CCR ar fi trebuit să vadă că suntem exact într-o stare de conflict constituțional. Guvernul și-a arogat atributul Parlamentului de a pune de acord decizii de neconstituționalitate ale CCR pe legi și nu pe ordonanțe !

Ce este culmea în această situație, tot Valer Dorneanu afirmă, cu gurița lui, ce am demonstrat eu mai sus:

Președintele CCR a subliniat că nu orice conflict dintre autorități îndeplinește condiția unui conflict juridic de natură constituțională, ci doar când o parte sau părțile își arogă puteri, atribuții, competențe din sfera de activitate a celeilalte autorități sau când o autoritate își declină competența, nu își exercită rolul pe care îl are, potrivit obligațiilor sale, sau refuză să îl îndeplinească.

Ca să fac pe placul cârcotașilor da, și pe timpul guvernării Cioloș, OUG-ul dat pentru punerea de acord a codurilor penale cu deciziile de neconstituționalitate a încălcat prevederile art. 147 alin. (1). Dar Parlamentul la acea dată, din comoditate, a acceptat ca Guvernul să îi facă munca. Ei, parlamentarii fiind ocupați cu răspândirea minciunilor politice. Doare urmau alegerile parlamentare, ce naiba !

Of ! Și totuși, „căruța” a pornit la drum. Abuzul PSD și ALDE este „judecat” iar statul de drept pe cale de a fi salvat.

Îmbătați de puterea la care au fost duși de absenteiștii de la votul din decembrie 2016, infractorul Liviu Dragea și inculpatul Tăriceanu au reușit să miște țara prin abuzurile la care s-au dedat.

Cel mai virulent atac la statul de drept îl constituie, fără doar și poate, nesimțita OUG nr. 13/2017 care face modificări la Codul penal. Zilele acestea, au revenit în media informații care erau active cu luni și chiar ani în urmă. Modificarea art. 297 Cod penal, era planificată de Dan Șova și Viorel Hrebenciuc, Victor Ponta având misiunea de a facilita ajungerea lui Șova la Ministerul Justiției pentru a face o modificare „deșteaptă” pentru realizarea dezincriminării abuzului în serviciu. Iordache o fi fost unul dintre cei care au lucrat la acest proiect de suflet al PSD. Este evident că acest proiect de modificare a infracțiunii de abuz în serviciu a fost construit din timp. Nu a fost făcut noaptea și nici nu are cum să fie doar „opera” unui om. Ministrul Justiției, Florin Iordache este doar cel care a fost pus în funcție pentru a urma procedura stabilită în urmă cu peste 2 ani de zile pentru a avea succes. Iar infractorul Dragnea nu este străin de manevra ticăloasă, mai ales după ce el a devenit inculpat pentru instigare la abuz în serviciu !

Suntem deja în fața unor acțiuni de politică a statului împotriva unor abuzuri comise de Guvernul Grindeanu. Abuzuri susținute de o parte a Parlamentului, mai ales de majoritatea lui PSD-ALDE ! Iar acestea au fost posibile doar prin intervenția populară. Protestele cetățenești au încurajat alte puteri ale statului să își exercite atributele de putere.

Protestele au permis Președintelui Iohannis să își exercite rolul de mediator între stat și societate. Astfel, Președintele a apelat la CSM ca organism care are atributul de garant al independenței Justiției, a apelat la Avocatul Poporului și a acționat ca organism de stat pentru sesizarea Curții Constituționale cu privire la neconstituționalitatea OUG 13/2017.

Avocatul Poporului a urmat „sfatul” Președintelui Iohannis și, după ce i-a mulțumit pentru „ajutor”, a sesizat la rândul lui Curtea Constituțională pentru constatarea neconstituționalității OUG-ului abuziv. Intervenția Avocatului Poporului poate fi accesată aici. Este destul de lungă, este tehnică, dar poate fi înțeleasă de oricine.

Avem trei sesizări la CCR. Două pe motiv de conflict constituțional între puterile statului, introduse de CSM și Președintele României și una pe motiv de neconstituționalitate cu privire la procedură dar și la conținut introdusă de Avocatul Poporului. Pe lângă acestea, avem o intervenție excelentă a Ministerului Public prin cererea Procurorului General adresat Curții de Apel București de suspendare a intrării în vigoare a OUG nr. 13/2017 pe motiv de Contencios administrativ !

Ei bine, suportul pentru revenirea la statul de drept trebuie să existe în continuare. Iar juriștii de bună credință, sunt enorm de mulți, ar trebui să face o muncă suplimentară pentru a sprijini oamenii care protestează, fie în piețele sau pe străzile orașelor, fie pe rețelele de socializare să conștientizeze că protestul lor este îndreptățit. Nu toți cei din stradă știu să citească o normă, nu au deprinderea de a privi cum norma acționează în viitor și care pot fi consecințele. Juriștii au această deprindere și ar trebui să o pună în folosul tuturor în astfel de momente.

Sunt speranțe. Puterea oferită de alegerile din decembrie 2016 PSD și ALDE este legală dar s-a alterat. Încălcările repetate ale drepturilor omului și guvernarea în interesul propriu sunt cauze care determină revolta cetățenilor. Noi avem, din scurt, un guvern și o putere devenite tiranice. Dacă sistemul democratic devine ineficient, atunci revolta este singura cale pentru a demite o astfel de putere și o astfel de guvernare.

Formarea Guvernului Ponta III este un conflict juridic de natură constituțională între autoritățile publice.

Denunțarea protocolului USL, în urma deciziei Delegației Permanente a PNL și retragerea de la guvernare a PNL a născut un conflict juridic de natură constituțională între autoritățile publice. Între Președintele României și Guvern pe de o parte și, probabil mîine după ce Parlamentul va da votul de investitură Guvernului Ponta III, între Președintele României și Parlament.

Președintele României „veghează la respectarea prevederilor Constituției și la buna funcționare a instituțiilor publice”, se arată în art. 80 alin. (2) din Constituție.

Suntem în fața unei disfuncții majore în funcționarea Guvernului. Guvernul nu mai are identitatea politică principală cu care a fost investit. Nu mai este Guvernul partidului care are majoritatea absolută în Parlament (sau a formațiunii politice similare !), pentru că acest partid/formațiune politică s-a desființat.

Ce încearcă să facă Victor Ponta și PSD alături de aliații lor este o confiscare a puterii politice prin specularea abuzivă a unei singure prevederi din Constituție, cea a instituției remanierii de la art. 85 alin. (3).

Investirea Curții Constituționale cu soluționarea conflictului juridic de natură constituțională, arătat mai sus, este prevăzută la art. 146 lit. e) din Constituție iar competența cererii este dată Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a primului-ministru sau a președintelui Consiliului Superior al Magistarturii.

Este de reținut că investirea primului-ministru nu se face pe persoană fizică ci ca reprezentant al unei formațiuni politice ! Ca atare, nu sunt aplicabile prevederile constituționale la care au aplicat Victor Ponta și susținătorii lui. Pentru că aceștia încalcă pur și simplu litera constituției. Scripta manet: art. 103 alin. (1) spune că „Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament”, deci un candidat politic, un reprezentant politic și nu o anume persoană fizică. Reprezentantul politic trebuie să obțină sprijinul parlamentar pentru ca guvernul și programul de guvernare pe care îl prezintă Parlamentului să îi aducă aprobarea Parlamentului. Este evident că dispărând formațiunea politică care a dat candidatul acesta nu mai are dreptul de a forma și conduce guvernul.

Victor Ponta nu schimbă doar structura politică a guvernului ci schimbă, fundamental și programul de guvernare. Nu poate pretinde că rămâne cu același program pentru că acel program nu mai este al lui ! Acel program este al USL. Dispărând USL, programul devine nul de drept. Poate să preia prevederi ale programului însă nu mai poate pretinde că este programul USL. Mai mult, prin aducerea UDMR la guvernare, Victor Ponta încalcă grav angajamentele față de electoratul care l-a dus în Parlament.

Traian Băsescu are obligația constituțională să ceară Curții Constituționale soluționarea acestui conflict juridic de natură constituțională. Este o schimbare de identitate politică care poate fi acoperită doar prin reluarea procedurii constituționale de formare a unui nou guvern.

Pe de altă parte, s-a ivit și o altă problemă constituțională. Existența în funcții și demnități publice a unor cetățeni străini ! Pentru că dubla cetățenie asta ne spune. Prevederile art. 16 alin. (3) privind egalitatea în drepturi are o excepție clară: funcțiile și demnitățile publice pot fi ocupate doar de către cetățenii români. Este o problemă de siguranță națională. Un cetățean care a jurat fidelitate și altui stat nu mai poate fi o garanție rezonabilă pentru fidelitatea față de statul român. Mai ales în funcții și demnități publice. Aici este vorba nu doar despre membrii UDMR. Ci și a altor persoane cu cetățenii duble. Etnici evrei, ruși, germani, sârbi, bulgari etc.

Și pentru că tot suntem la problema asta, ar trebui să lămurim și legalitatea formării unor partide politice române de către cetățeni ai altor state. UDMR are mulți politicieni cu cetățenie maghiară. Astfel că ei, având cetățenia română prin naștere (drept natural), au ales, la maturitate, cu conștiința deplină, o altă cetățenie, cetățenia altui stat pentru care au depus jurământ de credință ! Având această evoluție în timp a identității alese de către politicienii români de etnie maghiară și urmărind evoluția în timp a unor astfel de comportamente putem ajunge la concluzia corectă că aceștia se consideră, de fapt, cetățeni ai statului maghiar, stat pe care îl slujesc cu fidelitate jurând strâmb credință statului român când ajung în funcții și demnități publice pentru a obține beneficii pentru statul a cărui cetățenie au cerut-o.

Este cazul ca onorata Curte Constituțională să aducă clarificări acestor prevederi constituționale.

Dacă Traian Băsescu nu face aceste cereri CCR, le poate face președintele Senatului, Crin Antonescu sau chiar președintele CSM. Nu cred că cei din PSD au interesul să facă această cerere. Nu le folosește. Nu au ei treabă cu democrația.

Treaba asta cu cetățenia este foarte serioasă. Nu m-ar surprinde să aflu că avem judecători, procurori, notari sau alte funcții publice ocupate de cetățeni maghiari sau mai știu ce altă cetățenie. Ar fi o invazie maghiară, o ocupare a statului român de către statul maghiar prin specularea unei interpretări defectuase a legii. Ar fi cumplit.

Basescu a interpretat "original" Constitutia.

Calin Popescu Tariceanu a calificat astfel gestul, obscen la adresa Constitutiei, comis de Traian Basescu. Urmarit si aiureala din motivarea lui Adriean Videanu !


REALITATEA.NET - Tăriceanu: Băsescu vrea să transforme întreaga politică într-o imensă mocirlă

"Băsescu vrea să transforme toată politica românească într-o uriaşă mocirlă în care nimeni nu mai înţelege nimic", a mai spus Tăriceanu.