Prioritățile parlamentare ale PNL în 2019

PRIORITĂȚI PARLAMENTARE ALE PNL PENTRU DEZVOLTAREA ROMÂNIEI

• Revocarea lui Liviu Dragnea din funcția de Președinte al Camerei Deputaților. Acesta a refuzat de două ori convocarea sesiunilor extraordinare, solicitate de 1/3 dintre deputați în luna august 2018 și ianuarie 2019. A încălcat principiul constituțional al separației puterilor în stat, al independenței justiției și a folosit funcția în interes propriu. A făcut declarații fără mandat, în numele Camerei Deputaților, împotriva SUA, UE și NATO. A blocat abuziv inițiativele parlamentare ale partidelor din Opoziție. Este condamnat definitiv în dosarul fraudării referendumului și cercetat în alt dosar - nu are calitate nici morală, nici profesională să ocupe această funcție;
• Amendarea Bugetului de stat pentru anul 2019 pe prioritățile de dezvoltare ale României, nu ale infractorilor. România are nevoie de un buget care să susțină investițiile, să finanțeze domenii prioritare pentru țara noastră precum: educația, sănătatea și infrastructura rutieră;
• Reconfigurarea majorității parlamentare;
• Asigurarea funcționării instituțiilor statului de drept și a echilibrului puterilor în stat;
• Redarea unui echilibru al CCR în perspectiva noilor numiri;
• Blocarea politizării instituțiilor publice aflate sub control parlamentar: CCR, CNA, TVR, Avocatul Poporului, Banca Națională etc.
• Impunerea unei solicitări din partea Parlamentului României pentru expertiza din partea Comisiei de la Veneția pentru modificările la Codul penal și Codul de procedura penală;
• Colaborarea cu partenerii internaționali;

INIŢIATIVELE LEGISLATIVE PNL

Lansarea în dezbatere publică a următoarelor proiecte legislative:

• PACHETUL LEGISLATIV PENTRU EDUCAŢIE, care va cuprinde:
o Modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale în vederea reintroducerii examenului de admitere la liceu, prin care să fie admiși doar candidații cu note peste 5. Măsură trebuie să fie bine pregătită şi să intre în vigoare începând cu anul şcolar 2020-2021. Competiţia pentru admiterea în liceu va conduce la o mai bună orientare în carieră a elevilor şi o revigorare a învăţământului profesional;
o Modificarea Legii Educaţiei Naţionale, în scopul reintroducerii examenului de admitere la facultate. Vrem să readucem prestigiul cuvenit pentru studiile universitare şi să redăm angajatorilor încrederea în studiile şi în diplomele de licenţă;
o Măsuri legislative care să garanteze, cel puţin începând cu anul şcolar 2019-2020, faptul că fiecare școală va avea minim un consilier școlar. Propunem dublarea numărului de consilieri şcolari față de ce prevede azi Legea Educației Naționale. Astfel, în următorii ani, toate şcolile să aibă un număr rezonabil de consilieri bine pregătiți care să îndrume elevii în procesul didactic şi în cariera de mai târziu;
o Întărirea învățământului profesional-dual. Dublarea numărului de burse pentru învățământul profesional, actualizarea cuantumului acestora la necesitățile actuale și oferirea unor deduceri fiscale reale pentru companiile care vor să investească în programe de formare profesională.
o Prevederi bugetare şi legislative, astfel încât să facem funcționale cabinetele medicale şcolare. În cel mult 3 ani, în toate şcolile din România vor trebui să funcţioneze cabinete medicale şcolare cu activitate permanentă şi cu aparatură şi materiale sanitare moderne.

• PACHETUL LEGISLATIV PENTRU SĂNĂTATE implică:
o Management de tip corporatist în spitalele româneşti. Deşi românii plătesc tot mai mulţi bani pentru sănătate, deşi bugetul sănătăţii este de multe ori mai mare decât în urmă cu 20 de ani, spitalele arată cum arată, nu au dotări şi nici măcar stocuri suficiente de medicamente. Ori, la această situaţie contribuie managementul defectuos, impus de cele mai multe ori tot prin decizii politice;
o Măsuri drastice pentru combaterea traficului, comercializării şi consumului de produse etnobotanice. Deşi în urmă cu mulţi ani acest fenomen era străin pentru tinerii noștri, astăzi îngrijorează nu numai prin amploare, ci mai ales prin categoriile de persoane afectate – în special copii de gimnaziu și liceu. Consecințele pot fi fatale în multe cazuri. Astfel, vom susține o inițiativă legislativă pentru majorarea pedepselor pentru traficul de droguri, inclusiv pentru cele din categoria etnobotanicelor. Aproximativ 600.000 tineri, cu vârsta între 15-34 ani, au consumat cel puţin o dată un drog ilicit. Prevalența consumului de droguri la elevii de 16 ani este de 10% (Raport ESPAD, 2011). Doar în anul 2014 România a înregistrat 33 de cazuri de decese din cauza consumului de droguri şi alte 23 de cazuri indirecte asociate consumului de droguri.

• PACHETUL LEGISLATIV PENTRU MEDIUL ECONOMIC care implică:
o Posibilitatea angajatorilor privaţi de a stimula salariații. PNL propune ca angajatorii privaţi care obţin şi declară profit să poată deduce, până la 20% din impozitul pe profit datorat statului, pentru acordarea de avantaje și stimulente pentru propriii salariați;
o Stimularea conformării fiscale voluntare - agenții economici care-și plătesc taxele înaintea expirării termenului legal vor putea primi un stimulent fiscal sub forma de recuperare a unui cuantum între 30-50% din impozitul pe profit datorat statului în anul respectiv. De asemenea, propunem ca agenţii economici de bună credinţă să poată să recupereze o parte din impozitul datorat, în scopul dezvoltării propriilor activităţi: achiziţii de echipamente, utilaje, maşini, software sau chiar pentru sprijinirea învățământului profesional;
o Modificarea mai multor prevederi din legislaţia privind regimul străinilor în România, astfel încât angajatorii care vor să apeleze la forţă de muncă din spaţiul extracomunitar să nu mai întâmpine atâtea dificultăţi;
o Scutirea impozitării profitului reinvestit pentru mijloacele de transport noi. Parcul de transport național este unul extrem de învechit și poluant, iar această măsură va contribui în mod substanțial la o creștere a competitivității agenților economici români;
o Eliminarea urgentă a Split TVA. Aceasta a reprezentat o măsură nocivă pentru mediul de afaceri din toată țara, care nu a adus resurse suplimentare la buget, nu a diminuat frauda fiscală, ci a dus România într-o nouă situație de infringement;
o Eliminarea accizelor suplimentare asupra carburanților. Urmărim prin această măsură nu numai o ușurare a vieții agenților economici români, ci și stoparea creșterii prețurilor de consum. Creșterea prețurilor a distrus puterea de cumpărare a populației și toate politicile trebuie să urmărească o creștere reală a standardului de viață.
o Abrogarea Ordonanței Lăcomiei PSD-ALDE. Noile taxe impuse prin OUG 114, au distrus orice plan de investiții în sectorul energetic, bancar sau al comunicațiilor. Noile taxe sunt deja suportate de români prin facturi mai mari la întreținere și prin cel mai slab leu din istorie.
o Decuplarea stabilirii anuale a salariului minim brut garantat în plată pe economie de o decizie discreţionară a Guvernului. PNL va propune o formulă predictibilă de calcul pentru salariul minim pe economie, care se raportează automat la: inflaţie, productivitatea muncii din economie şi dinamica Produsului Intern Brut;
o Deschiderea Oficiului UNIC - niciun agent economic din România să nu fie pus în situația de a prezenta documente, avize, extrase, caziere și alt fel de documente, pe care autoritățile le dețin deja. Acest lucru este posibil prin informatizarea integrată a tuturor autorităților cu care orice contribuabil intră în contact.

• PACHETUL LEGISLATIV PENTRU ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ care implică:
o 100% din impozitul pe venit, inclusiv cel din pensii, să rămână integral la nivelul autorităţilor publice locale. Astfel, din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat să se aloce: 61,70% - la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de venit, 19,80% la bugetul județului, iar 18,50% să rămână într-un cont distinct al CJ pentru echilibrarea bugetului autorităților locale;
o 80% din fiecare redevenţă minieră să se transfere către bugetul autorităţii locale pe al cărui teritoriu administrativ se desfăşoară exploatarea (55% la județ şi 25% la bugetelor locale);
o Simplificarea procedurii de emitere a avizelor necesare autorizaţiei de construcţie de către serviciile deconcentrate ale autorităţilor centrale.

• PACHETUL LEGISLATIV PENTRU JUSTIȚIE, care va cuprinde:
o abrogarea legii privind recursul compensatoriu și stoparea de urgență a infracțiunilor săvârșite de eliberații lui Tudorel Toader care pun în pericol zi de zi siguranța și integritatea fizică a românilor;
o Propunerea legislativă de abrogare a Legii nr.169/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, de modificare și de completare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, de modificare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Scopul acestei inițiative legislative este acela de a elimina perturbările sociale provocate de Legea nr.169/2017, pe de o parte, și de a modifica Codul penal pentru a spori încrederea populației în funcția de prevenție a pedepsei, care se realizează prin descurajarea condamnatului, care suportă efectul de constrângere a executării pedepsei penale. Urmărim ca pedeapsa și, în mod special, executarea pedepselor să-și atingă scopul general de descurajare la săvârșirea unor fapte grave antisociale, a faptelor săvârșite cu violență. Așa cum urmărim ca funcția de exemplaritate și cea de constrângere în cazul pedepselor pentru săvârșirea unor fapte cu violență să se realizeze prin efectuarea unei fracții mai mari din pedeapsa aplicată până la liberarea condiționată, toate având drept ultim scop reducerea recidivei. Așadar, urmărim sporirea siguranței cetățeanului român ca urmare a micșorării fenomenului infracțional, în mod special a părții acestui fenomen care constă în faptele săvârșite cu violență.

Bătrâni, moș, babă, pensionar ... persoane vârstnice. Conceptul „îmbătrânire activă”.

Avem o provocare. Reformarea legislației României privind persoanele vârstnice. Introducerea în legislație și în modul nostru de viață a conceptului „îmbătrânire activă”.

Seniorii din vechiul PNL București (OPV3) și reprezentanții Comisiei de muncă, familie și protecție socială de la nivelul PNL București au avut o întâlnire cu caracter de informare. Comisia de muncă la nivelul PNL București a lucrat la un material în domeniu care cuprinde și invitația de a schimba actuala legislație privind persoanele vârstnice, cu argumente bine fundamentate. Propunerea lor este de a prelua agenda Comisiei Europene în „programul Europa 2000” și a o transpune în legislația română cu privire la persoanele vârstnice.

Acum avem o legislație restrictivă. Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată în 2007 și modificată în 2008 la care se adaugă normele privind alte drepturi ale persoanelor vârstnice cum ar fi pensia, asistența socială a persoanelor cu handicap etc.

Legislația este restrictivă. Este neclară. Voit. A permis interpretări socio-profesionale aberante, mai ales pe timpul guvernării Băsescu-Boc, când se considera că sunt prea mulți bătrâni și se dădea ca soluție „eliberarea mediului social pe cale naturală”.

În primul rând, Legea 17/2000 face o distincție severă cu privire la persoanele în vârstă pe care le apără: persoanele care au ieșit la pensie potrivit legii. O aberație legislativă, pe de o parte pentru că nu are în vedere toate persoanele în vârstă, foarte multe dintre ele fiind în mediul rural, chiar în comunități mici și foarte izolate, altele au activat doar în mediul familial (casnice), altele au lucrat ocazional etc., persoane care nu se pot încadra în definiția dată de respectiva lege.

„Sunt considerate persoane vârstnice, în sensul prezentei legi, persoanele care au împlinit vârsta de pensionare stabilită de lege”.

Pe bună dreptate s-a observat faptul că legile dau vârste de pensionare diferite, în funcție de domeniul de activitate și riscurile exercitării unei profesii în respectivul domeniu. Minerii, aviatorii, scafandrii cei care lucrează în zone de lucru deosebit de grele ies la pensie la vârste între 45 și 50 de ani, militarii și polițiștii sau cei asimilați acestora ies la pensie la vârste între 55 și 60 de ani, alte categorii socio-profesionale ies la pensie la vârste peste 62 de ani. Datorită acestor particularități, potrivit legii, unul care iese la pensie la 55 de ani într-un domeniu de activitate este considerat „persoană în vârstă” iar altul care are vârsta de 55 de ani dar va mai lucra până la 62 de ani este considerat „verde” și bun de lucru ! Aberația din lege nu ține cont nici de termeniul „vârstă” din DEX:

VẤRSTĂ, vârste, s. f. 1. Timpul scurs de la nașterea unei ființe până la un anumit moment din viața ei; numărul de ani (și de luni, de zile) prin care se exprimă acest timp; etate. ◊ Președinte de vârstă = președinte al unei adunări ales în persoana celui mai în etate dintre membri. ◊ Loc. adj. În vârstă = bătrân. De-o vârstă cu... = care are același număr de ani cu... Fără vârstă = a cărui vârstă nu se poate preciza, de vârstă incertă. între două vârste = care nu este nici prea bătrân, nici prea tânăr. 2. Etapă din viața unei ființe caracterizată printr-o anumită fază de dezvoltare. ◊ Vârsta a treia = perioada de după pensionare. 3. Număr de ani împliniți care se cer pentru ca cineva să se bucure de anumite drepturi (civile, politice etc.) 4. (înv.; în sintagma) Vârsta de mijloc = Evul Mediu. 5. Cea mai mică subdiviziune a timpului geologic în decursul căreia s-a format un complex de strate grupate într-un etaj geologic. [Var.: (reg.) vrấstă s. f.] – Din sl. vrusta. 

În timp ce legea tratează, exclusiv, situația persoanelor de „vârsta a treia = perioada de după pensionare”, folosește un termen care arată cu totul altceva: persoane vârstnice = bătrâni. Este o evidentă inducere în eroare, poate voită, poate nu. Prostească,  tembelă însă este. Ar fi o problemă dacă această „manevră” a fost făcută cu intenție. Situație în care ne aflăm în fața uneia dintre cele mai mari ticăloșii politice.

Nu avem un concept privind politica persoanelor vârstnice. Pentru cei care nu știu, „politică” înseamnă guvernare, înseamnă administrarea situației persoanelor vârstnice la nivelul întregii națiuni, luând în considerare toate situațiile în care aceștia se pot afla. Legislația actuală se referă doar la pensionari și la resursele pe care pensionarii le au pentru a fi accesate în eventualitatea acordării unei forme de asistență socială (Ministerul Muncii aici).

Pentru a schimba politica „strâmbă” de până acum, se impune a da o definiție pentru persoanele în vârstă care vor fi subiectele active ale legilor viitoare. Ne referim doar la persoanele care au activat în câmpul muncii sau ne referim la toate persoanele în vârstă ?

Un răspuns îl avem în conceptul „îmbătrânirii active” al Comisiei Europene în programul Europa 2000: îmbătrânirea activă este percepută drept „ajutorul acordat oamenilor pentru ca aceștia să rămână responsabili pentru propria viață cât mai mult timp posibil, pe măsură ce îmbătrânesc și dacă este posibil, să-și aducă contribuțiile în economie și societate (Comisia Europeană 2014).

Aici se vorbește despre toți oamenii, fie că au fost pe piața muncii, fie că nu. Elementul important, marcant chiar, este sprijinirea oamenilor să rămână activi cât mai mult posibil, să fie responsabili pentru propria existență, să continue să își câștige existența până la vârste foarte înaintate, contribuția lor la economie și societate să fie cunoscută și respectată la fel cum este contribuția altor categorii de vârstă.

Organizația Mondială a Sănătății dă o altă definire conceptului „îmbătrânire activă”, o definire legată de obiectivul fundamental al organizației: „un proces de optimizare a oportunităților de sănătate, participare și securitate pentru a crește calitatea vieții, pe măsură ce oamenii îmbătrânesc (Organizația Mondială a Sănătății 2002)”.

Vom avea „o primă rundă” de discuții cu colegii Comisiei de muncă, familie și protecție socială a PNL București în curând, puțin peste o săptămână. Până atunci, materialul transmis de secretariatul comisiei la organizațiile seniorilor liberali de la sectoare va fi însușit, analizat, criticat, completat, modificat etc.

Articolul meu urmărește să stimuleze reacții, să îmi aducă propuneri, idei, critici cu privire la starea acestei categorii sociale atât de puțin dorită de politicieni - „dinozauri”, „sugative”, „găuri negre”, „balast social” -, pe care să le preiau, să le aranjez într-o structură formală care să fie utilă colegilor care se ocupă de problematică din Comisia PNL în domeniu.

În primul rând ne trebuie o definiție pentru persoanele în vârstă a căror soartă va face obiectul reglementării legislative. Persoane în vârstă sunt și „boierii” sunt și „gunoierii”. Persoane în vârstă sunt și femeile, sunt și bărbații. Persoane în vârstă sunt și cele cu handicap și cele fără handicap. Persoane în vârstă sunt și pensionarii dar și cei care însă sunt în câmpul muncii însă au o anumită vârstă biologică. Trebuie să ținem cont nu doar de starea socială a persoanei, ci și de starea ei fizică, trebuie să recunoaștem etatea acesteia și consecințele ei, trebuie să acceptăm faptul că de la o anumită etate este în plină desfășurare un proces de degradare fizică a corpului persoanei, cu sau fără voința acesteia etc.

Aștept sugestii, propuneri etc.

Vârsta standard de pensionare la 65 de ani - ocazie pentru populiști de a mânca rahat.

Cotidianul. Preia și comentează, cumva, declarațiile ministrului muncii Mariana Câmpeanu cu privire la ajungerea în anul 2035 la egalizarea vârstei de pensionare. Normal că sunt comentarii, în general populiste, la toate organele de partid și de stat (instituțiile media).

Față de remarca dnei Câmpeanu, cu care sunt de acord, absolut de acord, „Dați-mi voie să fiu puțin malițioasă, dar n-am luptat noi pentru drepturi egale cu bărbații? Nu ne zbatem noi să avem drepturi egale cu bărbații?, alături de explicațiile de bun simț privind sustenabilitatea sistemului de pensii și preocuparea pe plan european a asigurării acestuia, egalizarea vârstei de pensionare fiind una dintre soluțiile alese, vin și eu cu unele observații, uneori brutale.

Speranța de viață a crescut mult. Femeile au o speranță de viață mai mare ca a bărbaților.

În primii ani de viață, femeile sunt ocupate, majoritar, cu creșterea copiilor. Prin creșterea vârstei de pensionare perioada minimă de activitate până la ieșirea la pensie are mai multe șanse de a fi împlinită. După ce copiii trec de primii ani de viață și intră în zona de creștere cu măsurile de protecție deja luate, femeile își pot ocupa timpul cu o activitate lucrativă. Iar eu mă refer doar la cazurile normale, nu și la cele în care femeile nasc, stau puțin cu copiii și fug la servici imediat ce au ocazia. Nu mai vorbesc despre femeile care nu nas copii, care nasc doar un copil (majoritatea) și nici despre cele care nu au și nici nu își doresc să aibă un loc de muncă sub reglementările Codului muncii.

Mă întorc la speranța de viață. A crescut permanent. A crescut enorm dacă avem în vedere că nu cu mulți ani în urmă era sub 40 de ani. Acum a sărit la peste 70 de ani pentru femei. Modernizarea, medicina, alimentația și cultura sunt cele care au ridicat speranța de viață. Practic, dacă o persoană nu are boli care să o împiedice să lucreze va lucra până la adânci bătrâneți. Actuala vârstă de pensionare trimite oamenii apți de muncă în repaus forțat. O politică greșită și rău populistă forțează persoane cu mari capacități lucrative să se izoleze, le izolează prin lege, le interzice să muncească.

Eu sunt de acord cu această măsură, nu sunt de acord cu perioada când va fi aplicată. Este prea târziu. În plus, legislația care face referire la pensionari este proastă. Este restrictivă și nedreaptă. Împiedică pensionarii să fie utili celorlalți, îi împiedică pe cei care au nevoie de consultanța pensionarilor să apeleze la aceștia. Dar poate că nevoia și cultura libertății și a respectului față de libertate și ființa umană va avea câștig de cauză iar politicienii viitorului vor avea curajul ca pentru propria dezvoltare să stimuleze toate resursele pe care țara le are la dispoziție.