Să clarificăm legislația cu privire la câini. Pentru cei care fac clăbuci fără să știe despre ce vorbesc.

Observ că se fac grave confuzii cu privire la legislația care privește câinii. Mai observ că unii comentatori, indiferent de mediul de promovare al informației, fac valuri cu privire la legislația în materie. Greșesc. Majoritatea. Ici-colo, câte o persoană cu capul pe umeri încearcă să atragă atenția că legislația există. Este și clară, după mine. Chiar foarte clară.

Animalele sunt împărțite, potrivit legii nr. 205/2004 în „animale cu sau fără deținător”. Alineatul 2 al art. 1 din lege face trimitere expresă la o lege specială când se vorbește despre câinii fără stăpân. Maidanezii ! Este evident că legea nr. 205/2004 se referă la toate animalele, în general, nu doar la câini și, mai ales, la animalele „cu deținător”. Iar deținătorul poate fi oricare dintre noi sau chiar instituții de stat sau private. Cu privire la câinii „fără stăpân” avem legea specială. Este vorba despre Ordonanța de urgență nr. 155/2001 care a fost aprobată de parlament și a devenit Legea nr. 227/2002.

Lege este, primarii care nu au aplicat-o sunt incompetenți. Practic, toate persoanele care au avut de suferit din cauza maidanezilor ar trebui să deschidă acțiuni împotriva primăriilor locale. Incompetența primărilor este cauza suferinței lor nu „foamea” animalele care i-au atacat.

Lege este. Oameni care să o aplice nu avem.

Susțin, în continuare, cu mai multă insistență, că cei mai buni dintre noi ar trebui să lucreze în funcții publice. Stăm prost la capitolul „funcționari publici” pentru că acolo au ajuns toți incompetenții. Iar de la incompetenți avem de suferit.

Categoria: primar stupid

S-a întâmplat nenorocirea cu maidanezii care au ucis un copil. A aflat și Oprescu. În fața camerelor Tv a lăcrimat ca Băsescu iar apoi „s-a înfuriat” și a decis să convoace un referendum cu privire la soarta maidanezilor. Tembelism cras.

La Tulcea, primarul aplică o lege/ordonanță, în vigoare din 2001. Un primar care, spre onoarea lui, a explicat incompetenților din București că două legi care se aplică câinilor nu sunt contradictorii. Una se aplică celor fără stăpân (maidanezi), cealaltă celor cu stăpân. Simplu și la îndemâna tuturor.

În 2001 la noi, în București, și-a făcut mendrele Băsescu. Nu a aplicat legea pentru că „era dată de Năstase”. Apoi a fost Videanu care nu a aplicat legea pentru că nu prevedea și marcarea cu borduri a adăposturilor pentru maidanezi. După Videanu a venit Oprescu, cu gura mare și mișto-ul la îndemână că „el va face și va drege”. Geaba am eu străzi și locuri de parcare pentru mașini dacă ne mor copiii, bătrânii și femeile sfârtecați de maidanezi.

Primarul ăsta, votat de mine de două ori, s-a dilit (să vorbesc și eu ca el). Îmi cere să vin să dau un vot pentru ca el și salariații PMB să aplice legea ! Ăsta are cucuruzi la cap. Aplică bă individule legea pentru că de aceea te-am ales. Nu să faci fițe pe la Tv arătând că ești băiat de gașcă.

Pentru că avem sificiente exemple care ne arată că primarul nostru, Sorin Oprescu, ne-a lăsat la cheremul maidanezilor (a refuzat să dea primăriilor de sector atribuții în materie pentru că pierdea din popularitate de reușea vreunul să aplice legea la el în bătătură), nu ne rămâne decât să ne apărăm cum putem. Pe câinii care ne atacă să îi lovim cu ce avem și cu ce putem. Poate prind spaimă de noi și fug la Oprescu în bătătură să îi hrănească și îngrijească el iar la următoarele alegeri să îl voteze doar babele alea miloase și panaramele care sug din greu pe la ONG-urile care îi „protejează”.

M-am săturat. Mama proștilor este mereu gravidă.

Au trecut anii peste eterna poveste a „câinilor vagabonzi”. Îi avem pentru că unii dintre noi „i-au produs”. Se pare că cei mai mari „producători” de „câini vagabonzi” sunt cei care devin, la un moment dat, victimele acestora.

Nu sunt un simpatizant al acestor câini. Îmi este milă de ei, de cei amărâți, dușmănesc însă pe cei care îi apără și promovează. De fapt ei, oamenii care îi hrănesc și îi încurajează să ocupe un teritoriu stradal sunt vinovații. Acei oameni sunt autorii morali în cazurile în care alți oameni, animalele lor de companie (câini, pisici etc.) sunt victimele câinilor vagabonzi. Animalele de pe stradă caută hrana și apără teritoriul în care găsesc acea hrană. Dacă nu îl hrănești într-un loc, dacă este descurajat să ocupe un spațiu, câinele vagabond pleacă. Caută în altă parte. Acolo unde sunt ei, câinii, sunt și oamenii care îi hrănesc. Iar acei oameni sunt vinovații.

Legile se fac pentru oameni. Așa este normal. Acolo unde legile reglementează viața unor animale au ca scop tot interesul oamenilor. Însă nu poate fi dată o lege care să reglementeze moartea unor animale doar pentru confortul oamenilor. Sunt alte metode pentru a scăpa de înmulțirea necontrolată a unor animale care devin, astfel, un pericol pentru societate.

Legea declarată ca neconstituțională poate reveni în actualitate dacă se vor respecta procedurile pentru care a fost declarată neconstituțională. PDL, cel aflat la putere, a încălcat prevederi constituționale la promovarea legii. Nu a avut bunul simț să facă corecturile necesare pentru ca legea să treacă de proceduri și să devină valabilă. PDL a fost la guvernare și a făcut o lege de mântuială. Lipsă cruntă de responsabilitate guvernamentală. USL va trebui să reia problema și să promoveze o lege care să apere, deopotrivă, câinii și oamenii de situații conflictuale. În localități, acolo unde oamenii sunt majoritari, câinii nu trebuie să mai umble liberi pe stradă. Cei fără stăpân se cuvine a fi închiși în adăposturi sau eutanasiați. Este nedrept să ții un câine captiv într-un adăpost fără să îl hrănești. Ar fi ca un om în captivitate care ar suporta un regim de detenție inuman.

Ar mai trebui, după părerea mea, ca ONG-urile ce trăiesc de pe urma câinilor vagabonzi să răspundă și să plătească pentru cazurile în care câinii lor au produs daune. Amenzi, spitalizarea victimelor, despăgubiri, privațiunea de libertate în cazurile grave. Până la urmă și aici funcționează răspunderea delictuală a proprietarului animalului pentru daunele produse de acesta. Pentru asta însă, trebuie să avem autorități competente: primării, polițiști, procurori, judecători etc. Chiar acum mi-a spus soția că la un post Tv a fost dat un caz cu o femeie mușcată de un câine vagabond și care, dând în judecată primăria a pierdut procesul în țară. L-a câștigat la CEDO. Avem un precedent (CEDO lucrează cu sistemul precedentelor) care arată că primăria locală este responsabilă de aceste situații.

Consider eutanasierea cerută de Băsescu o tâmpenie. Eutanasierea câinilor trebuie să fie o soluție extremă. Nu îl poți hrăni, nu îi găsești stăpân capabil să îl îngrijească, îl eutanasiezi. Nu îi transformi detenția în chin.