
Pe lângă curiozitatea, devenită cotidiană, cine și cum mai stă în sondaje, s-a măsurat și o primă impresie cu privire la alianța PNL cu PC. O primă impresie. Dar de aici se pleacă mai departe, în zilele, săptămânile și lunile următoare.
În sondajul CCSB de acum 3 zile, alianța dintre PNL și PC, are încrederea a 56% dintre intervievați, alți 23% fiind împotrivă. Marja de eroare anunțată de Turambar este de +/- 3,4 %. Cu toate scăderile și adunările de rigoare, peste 50% dintre cei intervievați sunt de acord cu această alianță. Acum. Dar mâine ?
Iau imaginile de la
Ioșka.

Părerea bună nu presupune și votul. În fine, rămâne în sarcina liberalilor și conservatorilor ca, prin mijloacele la dispoziție (și ce mijloace !), să convingă pe cei mai mulți dintre cei care au o părere bună dar și dintre cei 21% care nu știu ce să spună sau care nu au vrut să răspundă că această alianță le va fi mai folositoare în Parlament decât PD-L și gașca de mafioți care îl înconjoară.
Sondajul s-a dus și către posibila alianță între PSD și PNL+PC.

Aici, sondorii au vrut să vadă „acordul” și nu impresia. Posibil ca intervievații să facă confuzii între impresie și acord, iar rezultatul pozitiv de 62% să fie un amalgam care, la fel ca mai sus, să nu garanteze și votul la parlamentare sau locale. Totuși este un semnal pozitiv. Foarte pozitiv.
Următoarea imagine este, spun eu, tardivă. Vorbește despre un „prezent” deja depășit. PNL și PC semnau, la data sondajului, actele iar azi sunt înregistrate la Tribunal. Din acest motiv evaluarea pentru PNL și PC, luate separat, forțează la o adunare care nu mai este reală.

Nu poți să aduni 27% ai PNL cu 3% ai PC pentru a concluziona că cele două ar avea 30% ! Întrebarea și rezultatul ei reprezintă doar impresia de acum, cele două partide fiind luate separat în evaluare.
Sondajele sunt crezute de unii, ignorate de alții și privite critic de către cei care își mănâncă pâinea din cârcoteala politică.
Turambar, sondorul CCSB cu analiza pe blog, ne prezintă evoluția partidelor noastre în imaginea alăturată. Înainte și după apocalipsa măsurilor băsesciene.

Imaginea spune ce a fost și unde s-a ajuns. Prăbușirea PD-L este mai mult decât evidentă. Totuși, pentru a fi corecți trebuie să observăm că PD-L s-a stabilizat, cumva, de prin luna noiembrie 2010, la 15% și peste. PNL cochetează cu pragul de 25%, în aceeași perioadă de timp, fără a fi legat, indubitabil, de el, iar PSD scade. După luna iulie 2010 când a ajuns aproape la 40%, PSD este într-o scădere continuă. Se pare că linia de 35% ar fi o ancoră pentru social-democrați.
Eu consider că nici una dintre formațiunile evidențiate nu trebuie să se încreadă în pragul la care a ajuns acum. Este doar o impresie de moment a repondenților la întrebările sondorilor. De la impresie la vot este cale lungă.
Mă gândesc, de exemplu, la românii sindicalizați care au votat, în draci, pe Băsescu și PD-L. Aici sunt, la loc de cinste, cei din învățământ. Apoi mă gândesc la cei din administrația publică, funcționărime care a votat cu Băsescu și PD-L pentru „avantajele” promise de aceștia în campaniile electorale. Nu trebuie excluși de aici militarii, polițiștii, medicii etc. La care se adaugă magistrații. Acum, după ce și-au pierdut salariile, pensiile, alte drepturi bănești meritate potrivit specificului locului de muncă, nu este exclus ca aceștia și familiile lor să aibă o altă opțiune la vot.
Eu cred că noua alianță de centru-dreapta, PNL/PC, trebuie să îi oferteze pe aceștia. Unii nu agrează PSD, alții nu agrează PNL sau PC. Sigur însă nu vor vota PD-L sau UNPR. Despre votanții PPR nu spun nimic. Nu știu ce să spun așa că mă abțin. Chiar dacă sondorii i-au găsit cu un start fulminant la înființare, o prăbușire la fel de fulminantă iar acum o revenire la fel. Înclin să cred că OTV nu a avut suficienți morți în perioada de prăbușire iar acum i-a găsit.
UNPR, partid la guvernare, format din „oastea de strânsură” a lui Băsescu, va rămâne, probabil, în amintirea populară ca un meteorit băsescian. Contactul cu atmosfera politică îl consumă. Arde. Pe pământ va ajunge doar nucleul dur capabil să ocupe cele 54 de locuri dintr-un autobuz.
Sondajul pune pe gânduri UDMR. Cred eu. Chiar dacă este doar un sondaj de început, pentru PNL+PC, UDMR se gândește, intens, la perioada post-băsesciană. Dar, mai ales, la proprii alegători care ar putea alege pe concurenții din secuime. Așa că udemeriștii lui Marko stau pe marginea prăpastiei și se gândesc: coborâm sau nu ? Dacă vor coborâ, alături de PD-L, nu este exclus să nu mai urce. Să rămână acolo, în groapa de gunoi a istoriei. Asta le doresc eu, acum și în viitor, ei fiind dușmanii mei alături de băsescieni.
Sondajul nu este singurul. Un sondaj CSCI, pe care l-am citit la
ziare.com, are date apropiate de sondajul CCSB.
Hai să spunem că „semne bune anul are”. Da, dar cu foarte multe întrebări la care atât eu cât și mulți alții așteaptă răspunsuri.
Pentru a fi cât mai rău cu putință invit cititorii la editorialul lui
Cornel Nistorescu, în Cotidianul, intitulat „
Coaliții și bande”. Este interesant. Mai apoi, este bine să citim și ce a scris
Varujan Vosganian pe blogul lui, unde iar sunt o mulțime de întrebări. Amândoi au îndoieli asupra viitorului pe baza lui „dacă” și „parcă”. Totuși, este mai bine să avem capacitatea de a identifica toate riscurile posibile în relația PNL cu PC și mai apoi a celor două cu PSD decât să ne lăfăim comozi în „cuibușorul de nebunii politice” construit cu atâta repeziciune. Dacă Varujan leagă viitorul PNL de acțiunea guvernamentală, Nistorescu se gândește, cu deplin temei, la actul de guvernare. Nu de alta dar exemplele date de el și altele cunoscute de noi cu privire la membrii partidelor ce se aliază, nu ne dau garanția că urmează a înlocui o bandă cu alta. Iar aici se cuvine a da dreptate lui Nistorescu care întreabă „
În ce fel vor face altă politică cei din PSD, din PNL şi din PC ?”. Chiar așa ? Pentru că alianțele se fac dar despre cum vor face politica nu s-a convenit. Sunt unele vorbe spuse pe la emisiunile TV însă nu este ceva clar, așa cum a fost exprimată opțiunea pe timpul campaniei prezidențialelor din 2009.
Vom mai vorbi despre aceste mișcări politice dâmbovițene, mai ales că, dinspre partea PSD se aud unele
mârâieli. Nu mai spun de mârâielile din PNL. Totuși, timpul le va rezolva pe toate.
Și, pentru a fi complet, se cuvine a arăta că pedeleprele sunt tare dezamăgite. Au înțeles că vor intra în opoziție, că anul 2011 nu le va aduce nimic bun ci, dimpotrivă, doar rău. Și zău că merită. La cât rău au făcut, merită să le fie întors.