Socialiștii (progresiștii) europeni răsuflă ușurați. Super'șordan a salvat Alianța 2020

Imagini luate de pe Facebook

Sincer, foarte sincer, sunt mulțumit că nulitatea relativă în dosarul Alianței 2020 a fost eliminată de ICCJ după respingerea de către BEC pentru lipsă de reprezentare legală. Dacă la +plus au avut grijă să aducă semnătura valabilă a fostului președinte al partidului, la USR nu aveau de nici unele. După ce au văzut că le este contestat congresul, experimentații politicieni din USR nu au prevenit eventualele „necazuri” de reprezentare prin numirea unui „președinte interimar” care să fie comunicat BEC și aprobat de o instanță competentă. Dar, așa este la începuturi.

Nu pot să nu constat că „victoria” celor din Alianța 2020 are ca țintă legea și instituțiile statului care o aplică. Dacă nu apărea salvatorul Super'șordan (Nicușor Dan, deputat independent, „ocazional” membru al USR, pentru caz de forță majoră) să își pună semnătura lângă cea a lui Dan Barna, ICCJ ar fi dat dreptate BEC. Fără doar și poate! Așa că „victoria” clamată cu mult tam-tam de membrii Alianței 2020 nu poate fi acceptată ca fiind împotriva legii (așa cum o reclamă ei!), nu poate fi nici împotriva judecătorilor (așa cum acuză ei), nu poate fi nici împotriva „statului paralel” (cum se pare că lasă ei să se înțeleagă), este doar victoria asupra propriei incapacități de a administra un partid.

Nulitatea relativă a documentelor de înregistrare a Alianței 2020 a fost acoperită de semnătura celui care, în acte (!), este încă președintele USR. Ca atare, USR dar și aliații lor de la +plus s-au supus legii! Unde mai este „victoria”?! Cum se mai justifică cartolina lansată cu fast pe rețelele de socializare?

Oare cine a dorit să îi învingă?

În cadrul votului la BEC, PNL și reprezentantul Președinției au votat în favoarea admiterii Alianței 2020.

În presă (presa susținătoare a USR și +plus!), PNL se face vinovat de obstrucționare, de gânduri ascunse iar membrii și susținătorii Alianței 2020 au ca țintă, cu predilecție, PNL! Aici este ceva ciudat. La prima vedere. Realitatea politică ne spune că după ce au aflat că vor merge ca alianță la alegerile europarlamentare, după ce au scăpat de „sabia de deasupra capului”, membrii și simpatizanții USR și +plus s-au întors la treaba lor zilnică: atacul la PNL, denigrarea PNL, slăbirea forțelor PNL. Mie mi se pare normal. Alianța 2020 este, de intră în Parlamentul European, o formațiune membră a grupului ALDE&progresiști. Adversari declarați ai popularilor europeni, adică ai PNL. Scopul imediat al Alianței 2020, declarat de diferiți lideri ai acesteia, este să depășească PNL! Nici o vorbă despre PSD sau ALDE. Dar nici una! În afara „înțepăturilor” la adresa guvernării PSD-ALDE pentru motive amplu prezentate de presă și criticate de PNL nu am văzut o orientare politică clară împotriva PSD sau ALDE ca partide. Este normal! De ce? Pentru că ALDE membru al ALDE eu. și PSD membru al PES și astfel al grupului socialist S&D din PE sunt viitorii aliați politici ai Alianței 2020 din România!

Între timp, pe rețelele de socializare, promotorii Alianței 2020 reclamă „unirea forțelor de dreapta”. O minciună imensă. Scopul este să preia, la momentul votului din 26 mai 2019, cât mai mulți votanți de dreapta, împiedicând astfel creșterea procentelor pentru PNL și pe cale de consecință reducerea numărului reprezentanților dreptei în PE! Caraghioasă este situația asta: Alianța 2020 cere alegătorilor de dreapta voturi ca să ducă în Parlamentul European reprezentanți pentru stânga europeană! 😂😂😂

Ca să vezi poznă ... BEC a invalidat Alianța 2020 ca alianță pentru alegerile europarlamentare

Ei bine, ocupați cu treburile mărunte, nu am fost atenți la cele două partide. Iar USR și +plus, în actuala formulă de conducere nu prea sunt în limitele legii! Actualele formule de conducere a acestor partide nu au fost validate/recunoscute de instanța de judecată competentă potrivit legii. Ca atare, erga omnes, Dan Barna și Dacian Cioloș pot vorbi, cel mult, în nume propriu și nu în numele organizațiilor politice pe care, de facto, le conduc. Dacă stau să mă gândesc bine, de au semnat cei doi documente în numele și pe seama partidelor pe care le conduc, înainte ca Tribunalul București să admită rezultatul congreselor lor, cu intenția de a produce efecte juridice în relațiile acestor partide cu instituții ale statului sau private, ar cam trebui să se aplice prevederile art. 26 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 actualizată în 2015:

Art. 26. -
(1) În cazul în care modificările nu sunt comunicate conform art. 25 alin. (2) sau dacă instanța a respins cererea de încuviințare a modificării statutului, iar partidul politic în cauză acționează în baza statutului modificat, Ministerul Public va solicita Tribunalului București încetarea activității partidului politic și radierea acestuia din Registrul partidelor politice.

Suntem în fața primei ipoteze: în cazul în care modificările nu au fost comunicate conform art. 25 alin. (2). Pentru asta să mergem, pas cu pas, acolo unde norma legii ne trimite.

Art. 25. -
(2) Orice modificare se comunică Tribunalului București, în termen de 30 de zile de la data adoptării, cu îndeplinirea prevederilor art. 18 alin. (2) și (3). Tribunalul București o examinează potrivit procedurii prevăzute la art. 20 și 21.

Art. 18. -
...
(2) Cererea de înregistrare se afișează la sediul Tribunalului București timp de 15 zile.
(3) În termen de 3 zile de la data depunerii cererii de înregistrare, anunțul cu privire la aceasta se publică de către solicitant într-un ziar central de mare tiraj.

Art. 20. -
(1) Tribunalul București examinează cererea de înregistrare a partidului politic în ședință publică, cu participarea reprezentantului Ministerului Public.
(2) Persoanele fizice sau juridice interesate pot interveni în proces, dacă depun o cerere de intervenție în interes propriu, potrivit Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Cererea de intervenție se comunică din oficiu persoanelor care au semnat cererea de înregistrare.

 Art. 21. -
(1) Tribunalul București se pronunță asupra cererii de înregistrare a partidului politic în cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 18 alin. (2).
(2) Împotriva deciziei Tribunalului București pot face apel la Curtea de Apel București, în termen de 5 zile de la comunicare, persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a), Ministerul Public sau persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2).
(3) Curtea de Apel București va examina apelul în ședință publică, în termen de cel mult 15 zile de la înregistrarea acestuia.
(4) Decizia Curții de Apel București este definitivă.

Din moment ce de la data depunerii actelor privind modificările statutare și organizatorice de către USR și +plus la Tribunalul București și nu avem o decizie definitivă care să fie înscrisă în Registrul partidelor politice pentru ca astfel cele două partide să fie în limitele legii cu privire la competențele noilor organe de conducere, înseamnă că procedura de comunicare a modificărilor statutare și alegerea noilor conduceri nu a fost finalizată. Ca atare, actele și faptele noilor lideri în afara partidelor - cum este constituirea unor alianțe politice sau voința de a participa la alegerile europarlamentare - sunt nule de drept.

Am văzut că +plus a dat un comunicat în care acuză PSD că îl oprește pe Cioloș să candideze. Mă deranjează faptul că prin acest comunicat Cioloș, și cei care i-au dat soluția „protestului” acuzator, nu recunoaște că, de fapt, el a încălcat legea! Nu văd cu nimic o diferență față de actualii guvernanți ai PSD sau ALDE care încalcă legea dar îi acuză pe alții pentru ce au făcut ei. Îmi sună ciudat să citesc o astfel de justificare, foarte asemănătoare cu cele pe care Viorica Dăncilă le lansează în spațiul public! Cică „oameni noi în politică”. La naiba!

Poate că între timp vom vedea finalizarea condiției „comunicării” către Tribunalul București a modificărilor operate de congresele celor două partide astfel că și Alianța 2020 intră în legalitate pentru a putea participa la alegerile europarlamentare, după ce va depune o altă cerere la BEC. Nu pot însă să nu observ că Cioloș prevede și varianta ca cele două partide să candideze separat la europarlamentare. Ei bine, legea prevede că semnăturile prin care se comunică BEC intenția de participare trebuie să fie ale conducerilor executive! Iar asta înseamnă că semnăturile trebuie să fie ale persoanelor recunoscute de Tribunalul București ca fiind conducătorii partidelor. Dacă nu se obține o decizie definitivă a Tribunalului București sau a Curții de apel pentru finalizarea procedurii comunicării, cele două partide vor fi incapabile să participe la competiția electorală.

Luat cu alte treburi nu am fost suficient de atent la aceste probleme deși sunt de maximă importanță! USR și +plus au conducători doar în interiorul partidelor, în exteriorul lor, acești conducători nu există ca reprezentanți legali! Nu poți semna cu ei, ca reprezentanți ai respectivelor partide, nici măcar o înțelegere! Cât de mică o fi ea!