Regiunea de Nord-Est umilită prin bugetul pentru 2018

Comunicat de presă al deputatului PNL, Marius Bodea: 

PSD-ALDE a umilit Regiunea de Nord-Est prin proiectul de buget pentru anul 2018

Bugetul pentru anul 2018 este un buget al umilinţei pentru Iaşi şi pentru întreaga Regiunea de Nord-Est. Niciodată, în ultimii 27 ani, Iașul nu a fost batjocorit în așa măsură.

Proiectul de buget ignoră cu desăvârşire investiţiile pentru municipiu pentru că niciunul dintre marile proiecte de infrastructură - autostrada, aeroportul, Spitalul Regio­nal de Urgenţă - nu primeşte alocări bugetare. În schimb, Bucureştiul doamnei Firea ia aproximativ 35% (circa 10 mld. lei!) din bugetul Ministerului Transporturilor pentru investiţii, iar Brăila domnului Tudose 9% (aprox. 2.5 mld. lei!). Este bugetată o sumă infimă pentru Şoseaua de Centură, de 2 mil. lei, însă aceşti bani nu reprezintă mai nimic, având în vedere anvergura proiectului.

La Iaşi, din fondurile pentru investiţii pentru infrastructură primim 0.007%, iar Regiunea de Nord-Est 2,32%. Investiţiile din bugetul Ministerului Transporturilor repartizate pe cap de locuitor din Regiunea de Nord-Est sunt doar de 42 de euro, în timp ce la nivelul Regiunii Sud-Muntenia sunt de 14 ori mai mari, ajungându-se la 605 euro. Regiunea de Nord-Est va primi pentru infrastructură în jur de 138 de milioane de euro, în timp ce Regiunea Sud-Muntenia, ca termen de comparaţie, va beneficia de investiţii de peste 1,8 miliarde de euro. Sumele defalcate pentru finanţarea lucrărilor la drumurile judeţe diferă, de asemenea, între judeţele Iaşi şi Teleorman. Astfel, Iașul va primi 11,6 milione de lei, în timp ce Teleorman va avea peste 12 milioane de lei, iar Craiova 12,1 milioane de lei. Asta în condiţiile în care Judeţul Iaşi este al doilea judeţ ca regiune din România. În aceste condiţii, fac apel la toţi parlamentarii din Iaşi şi din Regiunea de Nord-Est să nu votăm un buget al umilinţei pentru Iaşi şi pentru întreaga Regiune de Nord-Est.

În condițiile în care numărul coridoarelor TEN-T se va reduce după 2020, trebuie să începem construcția cu bani europeni a acestei autostrăzi până în 2020, altfel vom pierde unica șansă de a face această investiție extrem de costisitoare cu fonduri europene.

Totodată, în condițiile în care Uniunea Europeană are un interes direct în vecinătatea estică, iar Autostrada Moldova – Transilvania conectează două state membre Uniunii Europene, România și Ungaria, cu doi vecini importanți, Republica Moldova și Ucraina, putem spune că acest proiect este de interes naţional.

Aşadar, timpul nu mai are răbdare cu noi, ieşenii şi cetăţenii din Regiunea de Nord-Est. Trebuie ca proiectul autostrăzii să fie bugetat în Legea Bugetului de Stat pentru anul 2018.

Mai concret, prin Bugetul de Stat al României pentru anul 2018 trebuie alocate fonduri pentru reactualizarea studiilor de fezabilitate pentru tronsoanele Ditrău-Tg.Neamţ şi Tg. Neamţ – Paşcani – Ungheni. Un amendament la buget pentru acest proiect a fost semnat de către TOŢI parlamentarii din Judeţul Iaşi, cu excepţia unuia. Din păcate, în Comisia de Transporturi din Camera Deputaţilor, acest buget nu a fost aprobat. Sper ca el să fie votat în şedinţa plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, când va fi supus votului final proiectul de buget.

Marius Bodea, deputat PNL

Și cu socialism în vârf de băț și cu dezvoltare ca în vest nu merge.

PSD a acționat nu inconștient, ci de-a dreptul idiot. A acționat așa pentru că cei cărora se adresează nu au chef să citească. Mai grav, nu vor să înțeleagă cum este cu viața ca în vest. Ei vor să nu mai fie obligați să ceară vize, ei vor „salarii ca afară” în cadrul serviciilor sociale - apărare, ordine publică, justiție, sănătate, învățământ -, dar vor și banii pe care îi dau pe taxe și impozite să fie din ce în ce mai puțini, dacă se poate chiar de loc. Culmea este că în unele locuri, România chiar îndeplinește criteriul „chiar de loc”.

În unele interviuri luate la danezi, oamenii afirmau senin că plătesc taxe și impozite mai mari pentru că așa pot beneficia de servicii publice performante. Asta înseamnă educație ! EDUCAȚIE ! Nu pospăiala pe care o tot promovează pe la Tv tot felul de „învățați” ai neamului.

Evident, pentru cine dorește să învețe, pentru cine dorește să înțeleagă cum funcționează o țară, recomand articolul de aici. Este scris de Marin Pană, are titlul Marea problemă a României. Raportul dintre bugetele publice și PIB. Cauza ei și câteva comparații și este pe site-ul „cursdeguvernare”.

Pun acest tabel pentru a arăta că România are cele mai slabe venituri la bugetul de stat ! Culmea, prin votul parlamentarilor majoritari - PSD, ALDE și alți șnapani -, fără a umbla la măsurile care ar putea spori veniturile bugetului de stat s-a umblat la scăderea lor !

Trebuie înțeles faptul că salarizarea este diferită în mediul privat față de mediul bugetar.

În mediul privat salarizarea depinde de productivitate - iar aici stăm de la prost la foarte prost, ba mai și insistăm în prostie, cheltuind bani de investiții pe ocupații cu slab randament, ocupații mai aproape de manufactura „medievală” decât epoca industrială.

Salarizarea în ocupațiile bugetare ține de serviciul social. Poți duce toată sănătatea în mediul privat dar tu, cetățeanul, ai cu o plăti ? Din moment ce în mediul privat sănătatea este așa de scumpă, de ce nu crezi că și în mediul bugetar sănătatea ar fi la fel ? De ce obligi statul să dea personalului din sănătate mai puțini bani ca în privat ? Putem duce învățământul în totalitate în mediul privat. Dar ai cu ce plăti ? Refuzând taxele și impozitele la stat tu ataci exact pe cei de care ai nevoie. Este dreptul celor din sănătate și învățământ să plece dintr-un loc de muncă unde nu este bine plătit și să își caute un loc de muncă unde să se simtă protejat.

Vrei să acționeze poliția, jandarmeria, pompierii, cei de la SMURD dar nu dai taxe și impozite la stat pentru a fi dotați și salarizați pe măsura muncii lor. Vrei să fii apărat dar nu dai bani la stat pentru a avea o armată. Ba, mai și cârcotești când militarii vor echipament modern. În zgârcenia ta de „cetățean important” nu îți dai seama că apărarea nu se face cu puști construite la tâmplărie și cu avioane din pânză.

A, era să uit, vrei justiție. Plătește.

Toți cei care lucrează în serviciile sociale au dreptul la o plată echivalentă cu valoarea muncii lor. De aceea există guvernare. Să instituie taxe și impozite pentru a avea bani la bugetul de stat cu care aceste servicii să fie susținute la un nivel din ce în ce mai bun.

Vorba autorului articolului: din rahat nu poți face bici.

Mi se pare ciudată proiecția politică prin buget a guvernului Ponta.

M-am uitat pe ici, pe colo, să văd ce spun cei avizați sau cunoscători în materie despre politica bugetară. De aici ai și imaginea dezvoltării țării.

Am ajuns și la HotNews (aici) unde lectura mi-a creat senzația că România are doar jumătatea de sud a țării ca zonă de interes. Jumătatea de nord a țării ... nu există !

O altă imagine este cea a „cârpelii”. Proiecte pe ici colo fără să fie consolidat un „schelet” pe care să stea țara și un sistem „circulator” care să ducă energia către toate comunitățile. Planific bani pentru a face ceva care va lega „x” de „y” pentru a avea „z”. Când vorbesc de sistem național urmăresc interesul național. Investițiile în infrastructură trebuie să lege regiunile între ele și țara de partenerii externi. Am un culoar de transport vital și îl finanțez pe bucățele. De ce ? De ce nu îl finanțez pentru a-l finaliza ? De ce nu invit firmele interesate să finanțeze investițiile locale sau de mai mică anvergură ? Dacă vor să transporte de la Fănel la Gigel, pot foarte bine veni cu finanțare proprie. Nu trebuie să ceri unei țări întregi să îți finanțeze afacerea locală.

Sudul țării este mult mai dezvoltat. Nordul și estul țării sunt lăsate în paragină.

Cu referire la infrastructură mai am o observație. Infrastructura la nivel național trebuie să permită dezvoltarea locală. Din moment ce o dezvolt doar pe cea din sudul țării înseamnă că îmi planific să „omor” dezvoltarea locală din nordul și estul țării. Ca stat, trebuie să mă preocupe dezvoltarea întregii țări în mod uniform. Să investesc, guvernamental, acolo unde dezvoltarea țării este rămasă în urmă. Am impresia că acest buget este construit doar pentru a face pe plac unora.

Nu vreau să mă leg de elementele tehnice. Din moment ce bugetul nu este pentru folosul întregii țări, din moment ce bugetul nu asigură finalizarea investițiilor majore, vitale pentru întreaga țară, atunci elementele tehnice nu mai au relevanță. Mă pot încadra în limitele de îndatorare (ceea ce este foarte bine) dar dacă nu am viziune este degeaba încadrarea.

Mi se pare curioasă o prezentare. Se spune că pentru 2015 sunt prevăzute cheltuieli destinate investițiilor de 44,8 miliarde lei, reprezentând 6,3% din PIB, cu 8,7 miliarde lei mai mult ca în 2014. În 2014 însă, cheltuielile realizate sunt de 20,3 miliarde lei, în scădere față de cele din 2013 care au fost de 22,6 miliarde lei. În sumă netă, ar fi o dublare a cheltuielilor. Numai că învestițiile planificate în anii anteriori nu au fost realizate:

Tabelul ne spune acest lucru. În 2013 au planificat cheltuieli de 31,614 miliarde lei și au realizat cheltuieli de 22,6 miliarde lei. Cu o treime mai puțin. În 2014 au planificat cheltuieli de 36,145 miliarde lei și au realizat chiar mai puțin, doar 20,3 miliarde lei (mai sunt de adăugat 2 luni !). Acum planifică 44,764 și vor realiza cât ?

Ca să fiu sincer, cineva ori este prost ori suntem în fața unei politici guvernamentale care promovează prostia. Nu este exclus ca planificarea pe investiții să fie o șmecherie. Când o ia razna cu cheltuielile într-o parte, guvernul ia de la investiții. Lumea se oripilează fără să știe că planificarea este făcută de mântuială. Planificarea pe investiții este un fel de rezervă la dispoziția guvernului pentru satisfacerea orgoliilor politicienilor de la putere. Cam așa se arată treaba.

Este o listă a investițiilor publicată de Ministerul de Finanțe. În regulă. Câte sunt viabile ? Este pregătit terenul pe care urmează a se realiza investiția ? Sunt îndeplinite, finalizate, procedurile pentru ca investiția să înceapă imediat de bugetul este capabil să ofere finanțarea ? Cine este constructorul ? Cine este beneficiarul ? Avem forța de muncă necesară și echipamentul tehnologic necesar pentru executarea investiției ? Știu concetățenii noștri de pe traseul investiției sau de pe lângă investiție care le sunt oportunitățile de afaceri ? Posibilii investitori și-au pregătit planurile de afaceri ? Ce anume domeniu economic sau comercial, agricol etc. va beneficia de investiția respectivă ? Dacă este o modernizare, care fa fi beneficiul statului în urma realizării investiției ? Dar beneficiile pentru populația din apropierea investiției ? Va produce investiția banii necesari pentru ca viitoarele planificări bugetare să aibă ca țintă dezvoltarea celorlalte zone ale țării văduvite azi de investițiile în Teleorman (ca să dau doar un exemplu) ? Ce spune guvernul plătitorilor de taxe din Moldova și Maramureș cu privire la văduvirea lor de beneficiile bugetului ?

Mă încălzesc și nu este bine. Nu am de gând să îmi petrec ziua punând întrebări. Mai ales că nu am ajuns la sănătate, învățământ, apărare, ordine publică (apropo, aici am o problemă, câți bani au fost alocați pentru ca polițiștii de frontieră să poată ține în funcțiune mijloacele tehnice folosite pentru asigurarea securității frontierei de stat și, de bună seamă, a securității UE la frontiera de stat ?!). Stop ! Aștept specialiștii cu bun simț să mă lămurească.

Procent din PIB sau procent din buget ? Cum este normal ?

Război. Cum să împărțim banii ? „Noi” vrem din PIB, așa s-a prevăzut în legi, așa s-a convenit politic etc.

Ca întotdeauna în prim plan sunt cei din învățământ. Vor 6% din PIB. Nu din Buget. Nu sunt specialist însă mi-am pus întrebarea: care este diferența. Imensă, constat eu, făcând niște calcule simple.

PIB-ul estimat al României este de 658,6 miliarde lei. 6% din PIB pentru învățământ ar fi pe undeva pe la 39 miliarde lei (fac calcule estimative). Bugetul este estimat la 32,9 % din PIB. Adică 216,8 miliarde lei. Dacă aplic 6% din PIB la buget, ajung la 18% pentru învățământ !

Guvernul are posibilitatea să cheltuiască doar ce adună la buget. Își face calcule estimative, astfel că execuția bugetară poate fi realizată sau nu, poate fi depășită sau nu. Speranța este către depășire astfel încât bugetul să asigure mai mult pentru dezvoltare.

Făcând calcule „din PIB” și aplicând la bugetul ce urmează a fi realizat, ne furăm singuri căciula. Calculând în procente din PIB la toate trebuințele înseamnă să ne planificăm să trăim din împrumuturi care nu vor fi vreodată returnate. Ar fi cea mai proastă alegere.

Consider că normal este să ne îndreptăm către buget. Să cheltuim din cât adunăm și nu din cât visăm.

Se cer bani, intensiv, pentru învățământ și sănătate. Ca să dau niște exemple, mai sensibile, emoționale. Eficiența acestor sisteme este sub genunchiul broaștei. Subvenționăm direct (inclusiv prin burse) tineri care nu au nici un chef să rămână în țară. Pentru cei direct interesați este „eficient”. Copilul „se realizează”. Pentru mine, un contribuabil oarecare, este o pierdere planificată. Copilul „lui” nu mai contribuie la susținerea mea ca pensionar prin nevalorificarea studiilor parcurse. Mulți fac facultăți care nu au nici o legătură cu economia. Alții pleacă din țară acolo unde au posibilitatea unui câștig onorabil. În ambele cazuri ajung la concluzia că „investiția obligatorie” la buget se duce pe apa sâmbetei.

În plus, am ajuns să „investim”, prin obligații bugetare, domenii care, cumva, s-au privatizat. Și cadrele didactice și medicii plus asistenții lor, și-au privatizat acțiunea profesională. Ce iau de la stat este o parte din ce câștigă. Pentru unii dintre ei este partea „pentru țigări, o bere sau un obiect de îmbrăcăminte”. În plus, folosesc infrastructura de stat pentru „afacerea proprie”.

Ceva este putred.