AVE este pentru dezvoltare, nu pentru „ruperea” țării

AVE are ca scop dezvoltarea locală. Obiectiv declarat al primarilor cu inițiativă, pentru că sunt și liberali, membri ai PNL, este și angajamentul lor politic. Asumat când au cerut votul locuitorilor Aradului, Clujului, Oradei sau Timișoarei!

Pentru ceilalți primari liberali, cei 4 primari în cauză sunt modele de urmat, sunt consultați, li se urmează sfaturile.

Convenția celor 4 primari a născut reacții. Peste noapte, pot spune, Viorica Dăncilă anunță că CEx al PSD a luat hotărârea de a face un fond pentru dezvoltare locală de 10 mld. euro! Formidabil! De unde banii? Pentru că ce s-a întâmplat în 2018 cu bugetul de stat se va întâmpla și în 2019, cu toate înghețările de salarii, cu toate tăierile de pensii (prin suspendarea creșterii acestora potrivit legii!), cu toate măsurile de austeritate deja comunicate CE de către Ministerul Finanțelor Publice condus de Orlando Teodorovici. Sunt legi care trebuie aplicate în 2019, sunt legi care sugrumă bugetul de stat din cauza pomenilor electorale ale PSD și ALDE făcute cu scopul de a obține un nou mandat la alegerile parlamentare de peste aproape 2 ani! Dar și la alte alegeri!

Cele mai tâmpite reacții sunt cele care acuză inițiativa primarilor liberali de ruperea țării. Nu îi pot califica altfel pe autori decât cretini. Aceste acuzații fac dovada spaimei, a fricii cumplite care a cuprins membrii și susținătorii PSD că modelul AVE se va extinde și în alte zone din țară iar PSD își pierde astfel controlul asupra comunităților locale. Dezvoltarea elimină, pe cale naturală, dorința oamenilor de a mai apela la pomenile politice ale socialiștilor!

Mai multe probleme sunt de reținut cu mare atenție. Fiecare municipiu își urmează propria evoluție, împreună vin doar pe acele puncte ale acordului care implică folosirea unor fonduri puse la dispoziție de Comisia Europeană pentru dezvoltarea regională! Infrastructura este pe primul loc. Un exemplu foarte bun a dat primarul Aradului, Gheorghe Falcă (la un post de televiziune) care a arătat că orașele în cauză au devenit centre de dezvoltare datorită politicilor de până acum, unele care au depășit perioada de 4 ani a unui mandat de primar. Pentru că o proiecție internațională spune că în 2050 peste 70% din populația lumii se va concentra în centrele urbane, este o obligație pentru primarii marilor aglomerări urbane să gândească la viitorul comunității pe care le conduc și să pregătească, de pe acum, acea dezvoltare a comunităților care să asigure integrarea celor care vor veni. Zona de interes a comunităților dezvoltate privind forța de muncă și dezvoltarea socială iese din limitele municipiilor și se extinde la distanțe relativ mari față de acestea și față de percepția noastră actuală asupra „municipiului”. Cum spunea Falcă, vor veni oameni la muncă de la distanțe din ce în ce mai mari, de la 50-80-100 de km iar pentru asta este absolut necesar ca de acum să pregătească condițiile pentru deplasarea lor cu lejeritate către locurile de muncă ce vor apare în aceste comunități ca urmare a dezvoltării accelerate. Asta înseamnă gândire în perspectivă. Infrastructură pentru a crește capacitatea de dezvoltare. Iar folosirea fondurilor europene la dispoziție este o dovadă de inteligență. Din nefericire, actuala putere politică PSD-ALDE nu are cu ce!

Am preluat declarația lui Ilie Bolojan. Am pomenit de declarațiile lui Falcă. Are o declarație și Emil Boc dar și Nicolae Robu a făcut declarații suficiente. Toate însă arată, de fapt, același lucru numai că sunt prezentate având în fundal propriile comunități!

Ilie Bolojan, primarul municipiului #Oradea și președinte PNL Bihor: 

''Indiferent ce comentarii vor fi, noi respingem orice fel de acuzaţie de separatism, de punere a Vestului contra Capitalei şi aşa mai departe, nu există nici o bază reală în aceste lucruri, însă principiul autonomiei locale şi principiul asocierii sunt nişte reguli care nu pot fi contestate.

Faptul că în derularea fondurilor europene, de exemplu, pe care le-a făcut România în aceşti ani, cea mai slabă capacitate administrativă au dovedit-o guvernele, din păcate şi ministerele, este o realitate. Acolo am pierdut bani europeni, datorită incapacităţii de a derula aceste proiecte, birocraţiei şi persoanelor de slabă calitate.

Este un model care se aplică cu succes în Polonia, de exemplu, care a absorbit în aceste ultime două cicluri de finanţare europeană sume importante şi un model pe care şi în actuala perioadă de finanţare de exemplu România l-a propus pentru Delta Dunării, această formulă de investiţii teritoriale integrate, dar care din păcate nu funcţionează cu succes. Noi credem că avem capacitatea să derulăm noi, direct, aceste proiecte europene, aşa cum am făcut până acum, e adevărat, prin intermediul ministerelor.

Noi nu punem Vestul contra Sudului sau contra Estului, nu acesta este scopul. Guvernele noastre trebuie să lucreze după nişte priorităţi. Din păcate, de mulţi ani, guvernele României schimbă priorităţile de la un Guvern la altul, de la un ministru la altul şi cum guvernele şi miniştrii se schimbă foarte des, se lucrează nu după nişte priorităţi, ci după mofturile de foarte multe ori ale unui om sau altul. De aia, în loc să inaugurăm autostrăzi, inaugurăm cioturi de autostrăzi. Ceea ce propunem noi sunt proiecte care nu rezolvă problemele doar ale unor oraşe, ci rezolvă problemele unor regiuni întregi.''

Asta înseamnă aplicarea descentralizării administrative! Nu ce a făcut UDMR care urmărește federalizarea României pentru a realiza obiectivele politice ale radicalilor de la Budapesta!

Tot o reacție apare de la Iași! Primarul Chirică, ex. PSD, a declarat că a propus primarului Clujului, Emil Boc să participe la un proiect comun privind autostrada care să lege Iașul de Cluj, Moldova de Transilvania și de vestul Europei!

Nu, nu am văzut, reacții pozitive de la PSD! Am văzut o reacție la Tăriceanu care consideră „excesive” părerile celor care declară (cu inconștiență, spun eu) că această Alianță are ca scop ruperea țării. Și asta este o reacție! 😅

Neputincioșii, incapabilii, obtuzii au reacții prostești. În loc să critice să pună mâna și să facă!

Inflația anuală în martie 2017 este de 0,2%.

Și ajungem la inflație, una foarte scăzută, în categoria inflației liniștite (până la 3%). Acum este la 0,2% iar BNR a prognozat în scădere (iar) o inflație de 1,7% pentru anul 2017.

Institutul Național de Statistică

„În luna martie 2017, ponderea mărfurilor și serviciilor care au înregistrat o scădere a prețurilor, comparativ cu martie 2016, este de 19,4%, cele care au avut creșteri cuprinse în intervalul 0 — 2,5% dețin o pondere de 65,8%. Mărfurile și serviciile ale căror prețuri au crescut cu mai mult de 2,5% dețin o pondere de 14,8%”, precizează INS.

Tot în sinteză, în luna martie 2017 față de luna martie 2016, la egalitate cu luna februarie 2017, prețurile la produsele alimentare au crescut cu 1,67%, au scăzut la produsele nealimentare cu 0,25% și la servicii cu 1,39%. A rezultat o creștere a inflației de 0,2%.

Explicații sunt. Cei care au cunoștințe în materie ne vor spune. Ne spun și cei care reclamă, alarmați, pe rețelele de socializare, că s-au scumpit pâinea, carnea, laptele, peștele etc. Lumea are bani. Acolo unde lumea nu are bani lichizi, s-a bazat pe promisiunile politice că vor primi bani de la guvernanți și își cheltuiește economiile sau cheltuiesc banii de împrumut. Sunt confirmate, astfel, toate modelele economice privind inflația.

Problema noastră este însă să fim capabili să ținem inflația în frâu. Avem însă toate condițiile să o urcăm la un nivel superior iar dezechilibrele economiei românești să se manifeste cu toată puterea pe care o induc guvernanții.

Avem o creștere a costurilor de producție, în primul rând, prin mărirea salariilor fără a ține cont de productivitate. Una este să mărești salariile în București, Cluj, Timișoara, Iași, Sibiu, Brașov etc. și alta este să mărești salariile la Vaslui, Piatra Neamț, Botoșani, Teleorman etc. Apoi avem un surplus de venituri la nivelul populației care, așa cum este și normal, a ieșit la cumpărături.

Unii analiști au afirmat că această mărire a salariilor poate fi o politică de stat pentru a rupe „cercul” în care era cantonată România: costuri mici de producție, salarii mici, oameni săraci, țară săracă. Analiștii au recunoscut că sunt posibile închiderile de firme, pierderi ale locurilor de muncă dar, atrag ei atenția, marea majoritate a firmelor din România au adoptat politica „supraviețuirii” pe piață și nu a dezvoltării. Dezvoltarea României a rămas în sarcina marilor firme cu capital străin sau mixt.

Iar „putiniștii” de la noi, infractorul Liviu Dragnea, inculpatul Călin Anton Popescu Tăriceanu, inculpatul Victor Viorel Ponta, infractorul Adrian Năstase, propun nici mai mult și nici mai puțin decât „enclavizarea” României, creșterea capitalului autohton fără însă a umbla la  reglementările economice și administrative care „strâng de gât” libera inițiativă, circuitul banilor și schimbul de mărfuri. Nu mai spun despre calitatea „produselor” pe care învățământul românesc actual le pune la dispoziție de ani buni (învățământ „născut” din gândirea Ecaterinei Andronescu, PSD !). Pe platforma de cercetare de la Măgurele s-a ajuns la angajarea unor ingineri pentru funcțiile de tehnicieni, România nemaiavând învățământ tehnic ! Cum să crești capitalul autohton dacă prin actualele reglementări îi pui piedici ? Susținerea statului prin granturi de finanțare este un paleativ dacă nu se duce către activități care privesc viitorul. Bine observa cineva din domeniul industriei ușoare că sunt finanțate cu sprijinul statului activități manufacturiere „primitive”, fără viitor economic, cu profesii pe cale de dispariție. Bani aruncați pe apa sâmbetei ! Apropo, cineva observa foarte bine că în COR sunt câteva mii de profesii care nu mai există și nu sunt profesii care se practică într-o economie modernă. Reglementarea strânge de gât dezvoltarea !

Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene, a declarat că s-a evitat deflația în Europa comunitară și că sunt toate condițiile pentru ca relansarea economică să se producă în Europa. relansare de care noi avem mare-mare nevoie. Pentru că suntem legați foarte strâns de economia europeană. Așa vom ajunge să „acoperim” măsura de creștere a salariilor din 2015-2016-2017 cu o creștere a productivității. Să evităm o inflație care nu ne folosește. Până una alta, târâș-grăbiș, avem o economie care s-a stabilizat în timp și care ar trebui să tindă către „0” deficit, prin păstrarea fermă a liniei de stabilitate macro-economică.

Am avut „un covrig” cu o gaură mai mică și nu ne-a plăcut, așa că vom avea un covrig mai mic și „o gaură” mai mare. Pentru majoritatea „nesătulă”.

Poporul nu a mai vrut „covrigul” cu o gaură mică, și-a dorit gaura lui, dar să fie mai mare, din destul pentru toți. Ei bine, Comisia Națională de Prognoză a înțeles „durerea” națiunii și voința „stăpânului” infractor Dragnea și a lucrat de zor la conceptualizarea „găurii” îndestulătoare.

În toamna anului trecut, CNP a dat niște calcule având în vedere o proiecție echilibrată a economiei și a celorlalte elemente de dezvoltare. După un an cât de cât echilibrat deși, trebuie să o recunoaștem, dinspre Parlament au tot venit legi cu pomeni electorale pe care Guvernul a fost obligat să le ia în calcul. Totul cu scopul ca fostul Guvern să clacheze iar PSD-ul condus de infractorul Liviu Dragnea să apară în fața națiunii ca Mesia.

Anul acesta, CNP a refăcut calculele conform deciziei politice a infractorului Liviua Dragnea. Prognoza CNP trebuie să bată exact, dacă nu chiar și mai departe de prognoza făcută în biroul de la partid al infractorului Liviu Dragnea. De ce ? Simplu. Infractorul Liviu Dragnea are nevoie de un document formal, emis de o autoritate a statului, care să „confirme viziunea politică” pe care el, infractorul Dragnea și ai lui, a anunțat-o în campania electorală.

La „cursdeguvernare” există un articol interesant. Făcut cu materialul clinetului, nu cu invenții ca la Antena 3 și România Tv.

„Miracol economic la Comisia de Prognoză, după vizita lui Moș Crăciun: În doar 2 luni, creșterea salariilor reale s-a dublat, iar PIB a sporit cu încă o creștere anuală” scris de Marin Pană.

Citiți articolul ! Este foarte instructiv. Poate fi înțeles și de către cei care au sperat că se pot hrăni cu gaura covrigului și nu din corpul acestuia.

Pentru că autorul amintește de „marile realizări” prognozate pe timpul comunismului, perioadă de care tineretul care a votat voios cu PSD sau ALDE nu are habar, dar și spre rușinea celor care au trăit acele vremuri dar au ales exact pe continuatorul lor, hai să mai vin și eu cu niște exemple. Reale.

Pe timpuri, timpurile de care autorul amintește în articol, eram la Sulina. Nebunia „agriculturii” pe orice palmă de teren era în floare. Toți trebuiau să își ia angajamente că vor respecta directivele partidului. Așa s-a primit la Sulina „poruncă” de la „luminații partidului” să se obțină recolte de grâu și porumb, secară și plante tehnice de pe terenurile existente. La Sulina, terenuri ... sufletul. Deștepții au calculat suprafața grindului Letea ca fiind suprafață pe care se pot scoate producții agricole. Sulina, o fâșie de nisip de-a lungul Dunării, a fost și ea „măsurată” și împărțită pe zone de producție agricolă. Toate instituțiile deconcentrate au primit sarcini de producție. Eu trebuia să scot de pe cei 20m de-a lungul brațului Chilia și Musura (zonă inundată !) câte 1500 kg boabe grâu la hectar la care trebuia să mai adaug și 20 m de-a lungul plajelor la mare. Pe lângă grâu trebuia să scot și aproape 3000kg boabe de porumb. Când le-am spus că cei care mi-au stabilit sarcini agricole sunt duși cu capul, mi-am luat „papara”.

Ce face acum CNP este exact la fel ca atunci. Mărește suprafața găurii și micșorează covrigul în partea lui comestibilă. Ca suprafață arată „apetisant” pentru nehaliții care au votat sau au lăsat PSD și ALDE să câștige alegerile. Ca rezultat vom vedea că din rahat nu poți face bici și este imposibil ca acesta să pocnească.

Îmi mai vine în minte un banc. Era și la noi dar îl aveau și ungurii. Cei de peste graniță, nu ai noștri.

La frontieră, un ungur vede un rus. Intră în vorbă. Apoi scot să mănânce ceva. Ungurul întreabă: ce mănânci ? Rusul: pâine cu marmeladă. Dar tu ? Ungurul: pâine cu brânză și carne. Da, dar noi îl avem pe Gorbaciov !

Cred că ne apropiem de momentul în care noi vom da răspunsul asemănător cu al rusului: da, dar noi îl avem pe Dragnea.

Vasile Dâncu a terminat treaba. Guvernul a adoptat proiectul de lege privind „Strategia de dezvoltare a României”.

Guvernul Cioloș a reușit, sub coordonarea directă a primului ministru Dacian Cioloș, să finalizeze unul din angajamentele asumate la investire cu impact major: Strategia de dezvoltare teritorială a României pentru următoarele două decenii.

Nu mai au ce cârâi cei dinPSD sau ALDE sau mai știu eu de pe unde. Această strategie a fost una dintre prioritățile actualului Guvern de tehnocrați impusă de toate partidele parlamentare care i-au dat votul de investitură. Ba, mai mult, PSD și-a impus la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice ministrul său, pe Vasile Dâncu, care a devenit și vice prim-ministru.

Am preluat materialul, integral, de la comunicatul Guvernului. El se află și pe site-ul MDRAP. Cei care vor să citească mai puțin pot merge la Agerpres.

Este evident că prim-ministrul Dacian Cioloș și ministrul Vasile Dâncu au informat în detaliu pe Președintele Klaus Iohannis. Este evident că ar trebui să plecăm de la prezumția că marile partide, PNL și PSD sunt de acord cu strategia pentru că ambele au fost implicate, au ajuns la un consens așa că acest proiect de lege ar trebui să treacă liniștit procesul de aprobare în Parlament. Doar dacă nu îi apucă damblaua pe cei din PSD să se pună contra. Dar mai știi ?!

Avem o strategie care este clară. Nu va place unora sau altora însă ea este obținută prin consensul tuturor forțelor politice și al societății civile. Ea va obliga o construcție a bugetelor viitoare capabilă să susțină finanțarea obiectivelor. depinde cine va fi la guvernare. Au mai fost strategii asumate și nefinanțate de guvernările anterioare pentru motive stupide sau politicianiste. Campioni sunt cei de la PSD.

Executivul a adoptat proiectul de Lege privind aprobarea Strategiei de dezvoltare teritorială a României pentru următoarele două decenii, una dintre prioritățile pe care și le-a asumat pentru anul 2016
05 Octombrie

Prin Strategia de dezvoltare teritorială a României (SDTR) ”România policentrică 2035. Coeziune şi competitivitate teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni”, Guvernul propune ca dezvoltarea teritoriului României în perspectiva anului 2035 să fie concentrată pe asigurarea unui teritoriu funcțional, administrat eficient, astfel încât să fie asigurate condiții atractive de viață și locuire pentru cetățenii săi şi să aibă un rol important în dezvoltarea zonei de sud-est a Europei. SDTR stabileşte o viziunea integratoare a acțiunilor de dezvoltare la nivelul teritoriului national, în conexiune cu evoluțiile din spațiul european și international. În acest sens, SDTR vizează creşterea accesibilităţii către zonele dezvoltate din centrul Europei și valorificarea poziţiei geografice a teritoriului naţional și deschiderea la Marea Neagră, pentru o repoziționare a ţării noastre ca actor-cheie în circuitele economice între spațiul european vestic şi spațiul estic.

Fie că este vorba despre politicile sectoriale de mediu, transport, agricultură, educație, sănătate sau alte domenii, deciziile de politică publică produc efecte la nivel teritoriului și, implicit, asupra oamenilor. Pentru ca efectele să devină convergente, este necesar ca deciziile publice să ia în considerare teritoriul, transformând particularităţile locale sau regionale în politici localizate în teritoriu. Teritoriul furnizează imaginea globală, integrată, care poate contribui semnificativ la fundamentarea deciziilor de politică publică și la eficientizarea utilizării fondurilor publice prin alocarea fondurilor acolo unde indică necesitățile teritoriale.

Prin SDTR este stabilit cadrul strategic de fundamentare a dezvoltării teritoriale a României pe termen lung, necesar pentru sprijinirea și ghidarea procesului de dezvoltare teritorială la nivel național, cu scopul valorificării oportunităților și a nivelului de dezvoltare al fiecărui teritoriu.

Strategia de dezvoltare teritorială a României este necesară deoarece asigură documentul-cadru care relaționează în profil teritorial strategiile sectoriale naționale, precum și orientările strategice pe termen lung, fundamentând planurile pe termen scurt și mediu (ex: exerciţiile bugetare ale UE), reunește toate aspectele dezvoltării, problemele, tendințele, potențialul de dezvoltare și riscurile, asigură suportul pentru evaluarea ex-ante a impactului teritorial al implementării exercițiior bugetare național și al UE.

Potrivit documentului elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice (MDRAP), sub coordonarea primului-ministru, scenariul România Policentrică urmărește, în perspectiva anului 2035, dezvoltarea teritoriului naţional la nivelul unor nuclee de concentrare a resurselor umane, materiale, tehnologice şi de capitaluri (orașe mari/medii) şi conectarea eficientă a acestor zone de dezvoltare cu teritoriile europene.

Obiectivele generale pe care Guvernul și le propune, în cadrul acestei strategii, vizează:

asigurarea unei integrări funcționale a teritoriului național în spațiul european, prin sprijinirea interconectării eficiente a rețelelor energetice, de transporturi și broadband;
creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare și a serviciilor publice, în vederea asigurării unor spații urbane și rurale de calitate, atractive și incluzive;
dezvoltarea unei rețele de localități competitive și coezive, prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor urbane funcționale;
protejarea patrimoniului natural și construit și valorificarea elementelor de identitate teritorială;
creșterea capacității instituționale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială.
Prin aceste cinci obiective generale, cele 18 obiective specifice și cele 10 linii directoare de planificare, documentul orientează procesul de dezvoltare și furnizează reperele strategice de dezvoltare a României pentru următoarele două decenii, stabilind o serie de acțiuni concrete, măsuri teritoriale la nivel național, măsuri teritoriale integrate la nivel zonal și un plan de acțiuni prioritare pe termen scurt (3 ani), mediu (7 ani) și lung (mai mult de 10 ani).

Pe termen scurt, strategia a identificat, ca acțiuni prioritare, printre altele, negocierea şi semnarea documentelor tehnice şi politice necesare racordării României la reţelele paneuropene de transport de energie, revizuirea Planului de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) - secţiunea Reţeaua de localități, dezvoltarea a minimum 100 de comune poli rurali în afara ariilor de polarizare a centrelor urbane, adoptarea Strategiei locuirii, aprobarea metodologiei de regenerare urbană, realizarea de hărţi de risc pentru toate tipurile de risc, pe întreg teritoriul României și elaborarea de planuri de prevenţie, pregătire şi intervenţie, revizuirea metodologiei privind conţinutul cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi al planurilor de urbanism, stabilirea mecanismului instituțional de cooperare pentru implementarea Strategiei Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) etc.

Pe termen mediu, ca acțiuni prioritare, sunt prevăzute: elaborarea de strategii instituţionale pentru toate zonele transfrontaliere, realizarea a cel puțin 10 proiecte investiţionale cu relevanţă SUERD finanţate din cadrul programelor operaţionale, realizarea a cel puțin două noi sisteme de traversare peste Dunăre și a altor două peste Prut, realizarea a minimum 4 trasee de variante de ocolire, creșterea lungimii digurilor construite(inclusiv pe Dunăre) și asigurarea captării apei în bazine de refugiu, realizarea în minimum 10 orașe reședință de județ a infrastructurii destinate folosirii bicicletelor, dar și a unei magistrale de biciclete pe cursul Dunării până la Marea Neagră, piste de bicicletă în zonele naturale și legături cu zonele de patrimoniu cultural și centrele urbane și rurale, realizarea de strategii pentru zonele urbane funcţionale, creșterea ponderii locuințelor din mediul urban și din mediul rural racordate la rețele edilitare de apă/canal și  la stații de epurare a apelor uzate, realizarea a cel puțin 5 sisteme de servicii publice integrate transfrontalier, din care cel puțin 2 servicii medicale, constituirea a cel puţin 4 zone metropolitane competitive la nivel european, rețea metropolitană de transport public pentru principalele zone metropolitane, asigurarea accesului echitabil al locuitorilor la servicii de interes general și realizarea sistemului cadastral românesc.

Pe termen lung, Guvernul are în vedere realizarea a 2 autostrăzi complete, care să traverseze țara nord-sud şi est-vest, realizarea a 2 autostrăzi la exteriorul Carpaților, realizarea unui pod nou peste Tisa (la Sighetu Marmației), realizarea a cel puțin unei autostrăzi de legătură între Moldova și Transilvania, realizarea a cel puțin o trecere de cale ferată de viteză sporită peste Carpații Orientali, realizarea a minimum 5 platforme intermodale de transport, asigurarea navigabilității pe Dunăre pe tot parcursul anului, realizarea a minimum 5 sisteme de infrastructură de transport între oraşele cu potențial de pol transfrontalier, modernizarea rețelei de transport feroviar, modernizarea rețelei de transport rutier, transformarea Bucureștiului într-un pol competitiv la nivel european, proiecte de investiții pentru creşterea stocului de locuinţe sociale la nivel de unitate administrativă, reabilitarea a 10 centre istorice și realizarea de lucrări de împădurire.

În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii de aprobare a Strategiei, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice elaborează şi supune spre adoptare Guvernului proiectul de hotărâre privind Planul de implementare a Strategiei de dezvoltare teritorială a României. Acesta are în vedere principiul transparentei și al consultării instituțiilor relevante pentru implementarea strategiei. Planul de implementare se actualizează la intervale de 3 ani, pe baza concluziilor raportului periodic privind implementarea Strategiei de dezvoltare teritorială a României.

În cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, se va constitui o unitate de monitorizare și evaluare a implementării strategiei, iar sistemul de monitorizare va fi verificat şi reactualizat anual, pentru a include noile reorientări strategice ori de politici.

Discursurile despre economie reflectă diferențele între vechi, adică PSD și nou, adică Cioloș

La Agerpres am citit două poziții cu privire la economie. Una a lui Victor Viorel Ponta, într-un discurs de campanie la Reghin (aici) și una a lui Dacian Cioloș, la Gala Premiilor Capital (aici).

Înțeleg că Victor Viorel Ponta își apără perioada de guvernare. Înțeleg că PSD nu are cu ce se prezenta în fața alegătorilor și se folosește de așa-numitele rezultate ale guvernării Ponta pentru a-i atrage la vot. Nu înțeleg însă „ceața” de pe ochii susținătorilor PSD.

Alegerile de acum sunt pentru locale și nu pentru parlamentare. Este adevărat că în logica politică alegerile locale prefigurează alegerile parlamentare însă ce fac pesediștii acum este de tot râsul.

Dacă stau să mă gândesc mai bine, PSD nu prea are cu ce se lăuda la guvernarea locală, la modul în care au administrat localitățile în care au deținut puterea politică și administrativă.

Ce să spună, de exemplu, despre guvernarea locală a Bucureștiului ? Că Sorin Oprescu (independentul „de carton”) este urmărit penal pentru acte de corupție ?

Că Robert Negoiță de la Sectorul 3 este urmărit penal pentru infracțiuni de natură financiară ca persoană fizică și că are un raport al Curții de Conturi care arată că primarul Robert Negoiță a fraudat inclusiv bugetul local ? Că Robert Negoiță este cel mai mare datornic la bugetul de stat ca persoană fizică, datoria lui ridicându-se la „modesta” sumă de aproape 52 milioane de euro ?

Că Mariean Vanghelie este urmărit penal pentru infracțiuni financiare și abuzuri în serviciu ?

Că Neculai Onțanu al UNPR (de fapt PSD 2) este urmărit penal pentru fapte de corupție ?

Că prin țară sunt zeci de primari și consilieri ai PSD care dau în aceste zile declarații în fața procurorilor pentru infracțiuni financiare și fapte de corupție ?

Nu spun pesediștii, nu spun pentru ar trebui să recunoască și faptul că mulți dintre membrii lor anchetați de procurori sunt și candidați la alegerile locale cu mari șanse ca în cazul în care vor câștiga alegerile să ajungă la sentințele definitive ale instanțelor de judecată iar în acele localități să fie organizate din nou alegeri.

Victor Ponta avansează niște cifre însă nu ne spune nimic despre efectul lor în punga cetățeanului. În nivelul de viață al cetățeanului. Avem însă informații din altă parte. La gazele folosite de gospodăriile populației, de exemplu, prețul în România este cel mai mic în UE însă dacă se umblă la raportul putere de cumpărare/preț al gazelor ajungem la categoria „prețul ce la mare”. Dacă ne ducem la taxele și impozitele care fac parte din prețul gazelor în România iar devenim campioni, procentul acestora fiind în jur de 47% din preț, printre cele mai mari „poveri” la nivelul UE. La fel și la energia electrică. Uite un rezultat al „politicilor economice de tip PSD”. Toate laudele PSD, ale lui Victor Ponta pot fi luate la „despicat” și vom ajunge la rezultate neplăcute. Cum este, de exemplu, contribuția capitalului românesc la export. Abia 15% din exportul românesc pentru că Victor Viorel Ponta și PSD, plus aliații lor de la ALDE și UNPR au strangulat capitalul românesc colportând mereu și mereu cu grupuri de interese din străinătate în buna și deja cunoscuta solidaritate socialistă internațională.

De partea cealaltă apare viziunea Guvernului Cioloș, viziune cu privire la economie ce urmează a fi pusă la dispoziția populației pentru puncte de vedere și observații în câteva săptămâni. Cioloș are calitatea de a vorbi puțin și cu adresă la esența problemei:

„Avem câteva proiecte în curs, care vin și în urma consultărilor cu dumneavoastră, mă gândesc și la viziunea de dezvoltare economică pe care vrem să o punem pe masa reprezentanților societății, să spun așa, în următoarele săptămâni, viziune în care să putem integra atât măsurile de stimulare a mediului economic, cât și măsurile de reformă a acestor sectoare care sunt esențiale și pentru dezvoltarea economică a țării, pentru dezvoltarea teritorială și să facem în așa fel încât aceste proiecte să poată să fie continuate în timp și să nu mai depindă doar de un Guvern sau de altul sau de un partid sau de altul”.

„Sper să apuc acea zi în care sectorul cu capital de stat, sectorul economic cu capital de stat din România, să ajungă la același nivel de performanță pe care îl arătați dumneavoastră astăzi”.

Pentru o imagine completă, ar trebui să legăm niște declarații pe domeniul economiei care s-au evidențiat în aceste zile.

Dacian Cioloș vrea o viziune a economiei românești care să transforme România într-un centru de putere economică regională, a construit viziunea împreună cu actorii economici din piața românească dar și cu actorii economici străini interesați să rămână pe piața românească, vrea ca sectorul cu capital de stat să ajungă la nivelul de performanță al sectorului cu capital privat.

Oamenii de afaceri români își doresc stimularea, încurajarea capitalului românesc pentru ca acesta să devină un competitor pentru capitalul străin din România dar și pe piețele internaționale.

Partidul Național Liberal vrea ca economia României să aibă o componentă majoră națională - în opoziție cu situația actuală dezvoltată, încurajată și „cotizată” de PSD, în care capitalul străin și românesc dispus la matrapazlâcuri financiare are „prioritate” la contractele cu statul, la resursele guvernamentale. Proiecțiile PNL cu privire la economie sunt în programul de guvernare pus în discuție publică încă de anul trecut, elemente specifice pentru economiile locale sunt în programele candidaților PNL la alegerile locale. Afirmațiile nu sunt fără temei.

Sub conducerea PSD, a lui Victor Viorel Ponta, distribuția beneficiilor oferite de economie este printre cele mai dezechilibrate din UE. Peste 58% din beneficii se duc la investitorii străini majori (în principal), la stat și doar „la stat” iar restul către populație și micii investitori. De aceea populația nu a văzut prea multă fericire financiară în anii de guvernare pesedistă. A votat PSD și a muncit „ca proasta” să umple buzunarele străinilor și ale băieților deștepți. Nu este mai puțin adevărat că și pe timpul lui Băsescu a fost la fel.

Vorbim despre realizările economice vizibile, creșterea anuală PIB-ului de aproape 4% aduce un supliment anual la 100 miliarde de euro PIB de 4 miliarde de euro. Economia României se apropie, repede-repede de un PIB de 160 miliarde euro. A ocupat, pe merit, locul 16 între economiile UE. Dar este o creștere nesustenabilă. Se bazează prea mult pe capitalul străin și pe performanța acestuia. Guvernările PSD și ale fostului PDL au fost ostile capitalului românesc. A venit timpul ca acesta să își capete locul ce i se cuvine. Să devină majoritar. Prin dezvoltare astfel încât economia românească să devină atractivă și pentru capitalul străin care încă se îndoiește de capacitatea României de a proteja piața concurențială, de a proteja economia și populația împotriva agresiunilor de orice fel ale altor state ostile UE și României.

Ca să nu mai vorbim despre „economia neagră”, foarte mare și fără mijloace în prezent care să o contracareze. Este tipul de economie susținut de partidele socialiste, pe motivul pervers că „ajută populația săracă să nu moară de foame”.

Este evident că trebuie pus punct și trasă linie guvernărilor socialiste. S-au îmbuibat, au devenit „burghezii roșii” și „feudalii roșii”. O formă primitivă de stăpânire a unei societăți. Este timpul să îi trimitem la coșul de gunoi al istoriei.

Asistență pentru dezvoltare, memorandum România-SUA (USAID).

O știre care se pare că nu interesează jurnaliștii din România. Este citită, este „rumegată”, cred eu, de structurile Guvernului, de conducerile centrale ale partidelor politice cu vocația guvernării, de liderii partidelor politice cu vocația „băgării în seamă”, de unele ONG-uri însă nu de presa vizibilă. Există și o presă aproape invizibilă, este presa serioasă.

Ministrul de externe, Lazăr Comănescu a semnat împreună cu administratorul asistent al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Eric G. Postel, Memorandumul de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul SUA în domeniul asistenței pentru dezvoltare.

Iau știrea de la Agerpres. Ce ne spune agenția de presă este suficient. Vorbesc despre faptul că ne permite să înțelegem, măcar, faptul că România nu doar că își securizează orientarea politică către SUA ci a propus și a fost acceptată ca partener în proiecte care depășesc granițele țării. Cei care vor să își amintească, vor observa că este linia de politică externă și internă pe care o promovează Președintele Klaus Iohannis. O linie politică care confirmă teza liberală prin noi înșine. Ca să poți oferi securitate și dezvoltare trebuie să fii capabil să le realizezi la tine în țară. Ei bine, efortul de a deveni „exportator” de securitate și dezvoltare presupune să devii performant la tine în țară. Uite un obiectiv de țară, un obiectiv extraordinar de ambițios, un obiectiv care te obligă să te dezvolți.

„Apreciem că Memorandumul va oferi mai multe oportunități de proiecte comune în domenii de interes reciproc, precum buna guvernare, creștere economică și societate civilă, de care să beneficieze statele în curs de dezvoltare din vecinătate. România va aduce în primul rând expertiza proprie în transformări instituționale care au avut loc în ultimii 25 de ani prin procesele de aderare la UE și NATO, iar Statele Unite vor contribui la rândul lor cu resurse și expertiza specifică în domenii precum sectorul privat, creștere economică și energie”, a declarat Comănescu după semnarea Memorandumului.

USAID are o istorie în România. Ministerul Afacerilor Externe are o pagină despre această istorie. Prin acest Memorandum, SUA confirmă România ca partener în programele USAID pentru statele din vecinătatea României care vor să se dezvolte, care vor să evolueze prin adoptarea modelelor oferite de statele dezvoltate ale lumii. Parteneriatul României cu SUA obligă România la performanță continuă.

În particular, observ că se cam termină epoca „România nu este pregătită încă pentru a ...”. Vă amintiți ? Ion Iliescu, Adrian Năstase, Tăriceanu, Băsescu și „găștile” intelectualilor de largă „respirație internațională”.

O altă observație. Memorandumul semnat confirmă României vocația de „lider zonal” în sud-estul Europei.

De fapt, întreaga vizită a lui Cioloș în SUA a avut ca obiectiv acest deziderat. Prin acest Memorandum dar și prin alte acorduri încheiate (înțelegeri), Cioloș și-a realizat obiectivele vizitei iar România a făcut un pas înainte. Vorbim despre percepția asupra României din punctul de vedere al autorităților SUA, nu despre percepția unor jurnaliști sau așa-zis analiști. Este vorba despre o percepție guvernamentală.

Urmărind această vizită în știrile date de Agerpres am observat că domeniul IT scutit, inteligent, cu niște ani în urmă de anumite taxe (cu consecințe spectaculoase privind dezvoltarea economică a țării) va fi urmat de domeniul cercetării științifice și tehnologice. Înțelegerile încheiate de Cioloș și angajamentele luate că în România se va introduce o altă politică fiscală cu privire la cercetare reprezintă o promisiune. Investitorii americani sunt încurajați să participe la cercetare pe teritoriul României, astfel că România va avea mai multe beneficii. Vor avea beneficii directe și investitorii americani. Având producția legată de cercetarea de la fața locului, transferul de informație va fi rapid și eficient. Cercetătorii români (creierele !) vor rămâne în țară, cercetarea va beneficia de fonduri și de comenzi private, rezultatele cercetării se vor duce către învățământ mult mai repede decât în prezent, formarea viitorilor contributori la economia națională va fi mai ieftină etc.

Nu pot părăsi subiectul fără a constata că așa arată modelul de gândire liberal. Așa se produce dezvoltarea, așa se produce bunăstarea, așa arată progresul.

Altfel.

Fie este așa, fie am eu senzația că în viața noastră politică s-a produs o schimbare.

De la „lasă că avem aceste relații și ne descurcăm” la „avem aceste relații și trebuie să facem”.

Agerpres (aici). Klaus Iohannis la Forumul „Noi Perspective ale Parteneriatului Strategic Statele Unite — România”.

S-a tot vorbit despre dorința noastră ca SUA să depășească statutul de partener strategic politico-militar al României și să dezvolte mai mult componenta economică, investițională cu țara noastră. De ani de zile auzim sau aud eu așa ceva. Până acum am stat mai mult pe loc. Poate nu au fost condițiile necesare dezvoltării lor. Nu a existat o siguranță politică internă, pe de o parte dar nici un stimulent deosebit. Acum a apărut stimulentul. Intern și extern. Iar Iohannis promite și siguranța politică internă.

Dinu Patriciu spunea, la fel ca mulți alții, că banul este laș. Cum simte pericolul, fuge. De aceea România nu este tentantă. Nu prezintă siguranță. Trebuie să recunoaștem că așa a fost. Corupția instituțională a fost cumplită. Zăngănitul de cătușe care ține loc de „melodia preferată” din ultima jumătate de an confirmă cele mai negre previziuni. În România au ajuns la putere mafioții, transpartinici. Acum îi adună DNA. Nici o pagubă, ba chiar trebuie să ne bucurăm. Are cine le lua locul. Sunt suficienți de mulți necunoscuți cu expertiză și competențe care pot îndeplini sarcinile funcțiilor publice fără a avea și apucăturile hulpave ale celor care acum devin clienți ai penitenciarelor.

Iohannis a făcut o afirmație care va încinge niște spirite:

„Stabilitatea politică și macro-economică a României, pe fundalul tulburărilor din vecinătatea sa, constituie argumente puternice pentru a deveni un hub al investițiilor americane în regiune”.

Cumva a definit „stabilitatea politică”. Nu este vorba despre lupta pentru putere între partidele parlamentare sau neparlamentare. Este vorba despre lipsa luptei pentru putere între instituțiile statului. Între Președintele țării și Guvern, între Președintele țării și Parlament, între Parlament și Justiție, între Guvern și Justiție. Are, până acum, un comportament care îl confirmă.

A intervenit cu sesizarea CCR pentru un conflict constituțional de natură juridică între Parlament - prin Senat -, și Justiție. Pentru cei de rea-credință, nu este vorba despre procurori, cei care potrivit legii trebuie să „ceară voie” de la Parlament să ducă mai departe un proces penal (o aberație în condițiile în care prevederile Constituției în materie sunt de la 1991 iar actualele prevederi procesual penale sunt de anul trecut). Este vorba despre instanțele de judecată, opoziția Parlamentului în cauzele procesual penale fiind de fapt piedici puse judecătorilor în luarea unor măsuri procedural penale.

Azi a investit noii miniștri, la finanțe și fonduri europene fără a proceda ca Traian Băsescu. Nu a inventat motive pentru respingerea lor. De fapt, Traian Băsescu s-a băgat singur în seamă cerându-i lui Iohannis să refuze o nominalizare pe motiv de vot în Parlament ! Contrar prevederilor Constituției care interzice acuzarea parlamentarilor pentru votul lor.

Pe de altă parte, vorbind despre stabilitatea macro-economică, Iohannis ne spune că va lăsa guvernul să își facă programul așa cum și la propus. Asta nu înseamnă că nu va avea o poziție față de actele normative adoptate de Parlament însă nu va face din ele un capăt de țară așa cum a făcut Băsescu care a blocat activitatea guvernelor care nu i-au plăcut.

Alte afirmații ale lui Iohannis vor avea, probabil, mai mult efect decât au avut afirmațiile lui Băsescu.

„Considerăm că trebuie să depunem eforturi și să avem aceeași ambiție pentru a atinge și în relațiile comerciale și în domeniul investițiilor americane în România același nivel de colaborare ca în domeniul politico-militar. Investițiile americane nu reprezintă doar o sursă de finanțare, ci și un instrument de modernizare economică prin transferul tehnologic și dezvoltarea resurselor umane”.

Este o invitație adresată Guvernului către o anume cale în viitor dar și o invitație adresată partenerilor americani să participe la această activitate. Este, în același timp, și o promisiune spre știința partenerilor americani că România va fi un partener de încredere.

Observ intenția lui Iohannis de a sprijini Guvernul Ponta să nu piardă timpul. Să judece serios asupra problemei și să ia acele măsuri care să permită partenerului american să vină cu încredere în România. Banul, laș cum este, să știe că aici are un spațiu în care se poate manifesta fără teamă. Este protejat politic și militar și are o plajă largă de manifestare. Exact unde îi place lui în aceste timpuri. În energie, infrastructură strategică, IT, cercetare, inovare, educație plus posibilitatea de a se extinde pe piețele vecine.

Este altfel. Epoca Traian Băsescu a murit. Mor, încet-încet, epocile Iliescu și Năstase, încă prezente în comportamentul celor din PSD.

Mi se pare ciudată proiecția politică prin buget a guvernului Ponta.

M-am uitat pe ici, pe colo, să văd ce spun cei avizați sau cunoscători în materie despre politica bugetară. De aici ai și imaginea dezvoltării țării.

Am ajuns și la HotNews (aici) unde lectura mi-a creat senzația că România are doar jumătatea de sud a țării ca zonă de interes. Jumătatea de nord a țării ... nu există !

O altă imagine este cea a „cârpelii”. Proiecte pe ici colo fără să fie consolidat un „schelet” pe care să stea țara și un sistem „circulator” care să ducă energia către toate comunitățile. Planific bani pentru a face ceva care va lega „x” de „y” pentru a avea „z”. Când vorbesc de sistem național urmăresc interesul național. Investițiile în infrastructură trebuie să lege regiunile între ele și țara de partenerii externi. Am un culoar de transport vital și îl finanțez pe bucățele. De ce ? De ce nu îl finanțez pentru a-l finaliza ? De ce nu invit firmele interesate să finanțeze investițiile locale sau de mai mică anvergură ? Dacă vor să transporte de la Fănel la Gigel, pot foarte bine veni cu finanțare proprie. Nu trebuie să ceri unei țări întregi să îți finanțeze afacerea locală.

Sudul țării este mult mai dezvoltat. Nordul și estul țării sunt lăsate în paragină.

Cu referire la infrastructură mai am o observație. Infrastructura la nivel național trebuie să permită dezvoltarea locală. Din moment ce o dezvolt doar pe cea din sudul țării înseamnă că îmi planific să „omor” dezvoltarea locală din nordul și estul țării. Ca stat, trebuie să mă preocupe dezvoltarea întregii țări în mod uniform. Să investesc, guvernamental, acolo unde dezvoltarea țării este rămasă în urmă. Am impresia că acest buget este construit doar pentru a face pe plac unora.

Nu vreau să mă leg de elementele tehnice. Din moment ce bugetul nu este pentru folosul întregii țări, din moment ce bugetul nu asigură finalizarea investițiilor majore, vitale pentru întreaga țară, atunci elementele tehnice nu mai au relevanță. Mă pot încadra în limitele de îndatorare (ceea ce este foarte bine) dar dacă nu am viziune este degeaba încadrarea.

Mi se pare curioasă o prezentare. Se spune că pentru 2015 sunt prevăzute cheltuieli destinate investițiilor de 44,8 miliarde lei, reprezentând 6,3% din PIB, cu 8,7 miliarde lei mai mult ca în 2014. În 2014 însă, cheltuielile realizate sunt de 20,3 miliarde lei, în scădere față de cele din 2013 care au fost de 22,6 miliarde lei. În sumă netă, ar fi o dublare a cheltuielilor. Numai că învestițiile planificate în anii anteriori nu au fost realizate:

Tabelul ne spune acest lucru. În 2013 au planificat cheltuieli de 31,614 miliarde lei și au realizat cheltuieli de 22,6 miliarde lei. Cu o treime mai puțin. În 2014 au planificat cheltuieli de 36,145 miliarde lei și au realizat chiar mai puțin, doar 20,3 miliarde lei (mai sunt de adăugat 2 luni !). Acum planifică 44,764 și vor realiza cât ?

Ca să fiu sincer, cineva ori este prost ori suntem în fața unei politici guvernamentale care promovează prostia. Nu este exclus ca planificarea pe investiții să fie o șmecherie. Când o ia razna cu cheltuielile într-o parte, guvernul ia de la investiții. Lumea se oripilează fără să știe că planificarea este făcută de mântuială. Planificarea pe investiții este un fel de rezervă la dispoziția guvernului pentru satisfacerea orgoliilor politicienilor de la putere. Cam așa se arată treaba.

Este o listă a investițiilor publicată de Ministerul de Finanțe. În regulă. Câte sunt viabile ? Este pregătit terenul pe care urmează a se realiza investiția ? Sunt îndeplinite, finalizate, procedurile pentru ca investiția să înceapă imediat de bugetul este capabil să ofere finanțarea ? Cine este constructorul ? Cine este beneficiarul ? Avem forța de muncă necesară și echipamentul tehnologic necesar pentru executarea investiției ? Știu concetățenii noștri de pe traseul investiției sau de pe lângă investiție care le sunt oportunitățile de afaceri ? Posibilii investitori și-au pregătit planurile de afaceri ? Ce anume domeniu economic sau comercial, agricol etc. va beneficia de investiția respectivă ? Dacă este o modernizare, care fa fi beneficiul statului în urma realizării investiției ? Dar beneficiile pentru populația din apropierea investiției ? Va produce investiția banii necesari pentru ca viitoarele planificări bugetare să aibă ca țintă dezvoltarea celorlalte zone ale țării văduvite azi de investițiile în Teleorman (ca să dau doar un exemplu) ? Ce spune guvernul plătitorilor de taxe din Moldova și Maramureș cu privire la văduvirea lor de beneficiile bugetului ?

Mă încălzesc și nu este bine. Nu am de gând să îmi petrec ziua punând întrebări. Mai ales că nu am ajuns la sănătate, învățământ, apărare, ordine publică (apropo, aici am o problemă, câți bani au fost alocați pentru ca polițiștii de frontieră să poată ține în funcțiune mijloacele tehnice folosite pentru asigurarea securității frontierei de stat și, de bună seamă, a securității UE la frontiera de stat ?!). Stop ! Aștept specialiștii cu bun simț să mă lămurească.

Despre regionalizare ... numai de bine

Agerpres. Satu Mare. Crin Antonescu a vorbit despre regionalizare. A punctat, se pare, pentru anumite întrebări. Cine să fie mai mare și mai tare, de ce să nu se revină la o anume regiune autonomă maghiară ... ceva de genul acesta.

Crin Antonescu a formulat clar obiectivul regionalizării: dezvoltarea economică a tuturor regiunilor. Iar asta impune o severă descentralizare, inclusiv a fondurilor care în acest moment vin la bugetul de stat. Practic, fiecare regiune va avea propriul buget, bine conturat, cu surse bugetare foarte precis arătate. Administrația centrală ar urma să își restrângă activitatea la ceea ce are ea de făcut, nu să mai „lucreze” pentru teritoriu. Ca unul care mai știe câte ceva, înseamnă că multe direcții și servicii din administrația publică centrală își vor înceta activitatea. Nu vreau să fiu rău însă mare parte din personalul afectat se va putea întoarce acasă unde să se ocupe, la nivel de regiune, de aceleași probleme.

Mă duc cu gândul în viitor. Presa de toată mâna nu va mai avea laitmotivul „să facă Guvernul”, „să vină Guvernul !”, „ce face Guvernul ?!”. Pentru că mai toate ce sunt acum în sarcina Guvernului și îi sunt imputate, de cele mai multe ori fără motiv vor trece în sarcina regiunilor și a județelor.

Preiau un text din expunerea lui Crin Antonescu: "Facem regionalizarea, dacă reuşim s-o facem, pentru o mai bună dinamică economică, dacă nu reuşim prin regionalizare să dăm mai multe şanse dezvoltării economice ea nu merită făcută, asta este foarte clar. Pur şi simplu pentru a rearanja administrativ nişte capitale şi pentru a inventa nişte funcţii noi în nomenclatorul şi aşa foarte încărcat al acestui stat nu are rost. Dacă urmărim dezvoltarea economică nu putem să ţinem cont de criteriul etnic".

În textul de mai sus, presa noastră pusă pe scandal a reținut faptul că acesta atacă PSD la nivelul central și al administrației locale și pe maghiari. La câtă minte au presarii noștri și la câte interese sunt promovate de ei normal că au „văzut” așa ceva. În fapt, cele comunicate de Crin sunt realități crude. Sunt realități pentru noi toți și sunt crude pentru cei care sperau la o regionalizare care să le mai aducă ceva „la teșcherea”. Sunt convins că aceasta este poziția PNL și că cei care și-au planificat altceva cu privire la regionalizare sunt îngrijorați. De fapt, dacă stau să mă gândesc mai bine, partenerii de guvernare ai PNL, cei din PSD în special, nu au cum fi fericiți. Iar Dragnea tocmai ce își manifestă, destul de violent nemulțumirea. Evenimentul Dragnea mă duce la ideea că PSD se pregătea să facă iar ceva de mântuială. Au experiență. ANI, DNA și alte „minunății” instituționale, mari rateuri istorice, sunt creațiile PSD-ului lui Năstase care a vrut să impresioneze occidentul.

Nu am luat de la Agerpres tot ce au scris ei. Cine vrea să știe că citească materialul.