„Am convenit cu Macron ...” este o insultă la adresa președintelui Klaus Iohannis, a României

Iau de la Agerpres.

Declarația lui Dacian Cioloș mă enervează. Sincer.

"Azi am discutat cu preşedintele Emmanuel Macron despre finalizarea procedurii de desemnare a procurorului-şef european. Am convenit să lucrăm împreună pentru a realiza cât mai repede nominalizarea şefului Parchetului European, pornind de la sprijinul pe care Laura Codruţa Kovesi l-a obţinut în Parlamentul European", a scris Cioloş pe Facebook.

Faptul că a discutat cu președintele francez nu mă deranjează. Mă deranjează declarația potrivit căreia „am convenit împreună” vorbind despre o poziție în sistemul european de justiție cu un candidat român. Normal, după mine, ar fi fost să contacteze, să poarte o discuție cu președintele Klaus Iohannis, Președintele României și nu cu Emmanuel Macron, Peședintele Franței!

Încă o observație. Procedura este deja stabilită. Președintele Macron nu are cum interveni. Nu poate interveni pe procedură nici Dacian Cioloș europarlamentar român care reprezintă niște cetățeni români dar discută nevoile lor cu președintele Franței! Ca la nebuni! În procedură, indiferent ce vor face ei, o nouă delegație de negociere a Parlamentului European se va întâlni cu delegația Consiliului (care a rămas, se pare, cea veche) și vor negocia soluționarea poziției divergente a fiecărei părți. Ce a convenit cu Macron? Cu să facă iar niște aranjamente „secrete”, cum să facă iar niște manevre netransparente pentru ca Macron să se poată impune mai târziu ca fiind cel care a acceptat și a decis ca Laura Kovesi să ocupe funcția?! Cu ce preț!

Mă irită la culme strategia lui Cioloș. Duce la desconsiderarea poziției președintelui Klaus Iohannis în rândul omologilor din Consiliul European! Îl face „incapabil”! O insultă adusă tuturor românilor care nu au votat cu USR și PLUS la alegerile europarlamentare!

Încă una. Partidul Popularilor Europeni, cel care a asigurat sprijinul în Parlamentul European pentru Laura Codruța Kovesi (europarlamentarii PNL fiind foarte, foarte activi), susține în continuare candidatura Laurei Kovesi, declarațiile europarlamentarilor PNL în noua legislatură fiind mai mult decât concludente. Dacian Cioloș nu pomenește o vorbă despre europarlamentarii români din noua legislatură. Vrea să scoată în evidență pentru susținătorii lui Kovesi din România că doar el se zbate să o ducă în funcția de procuror șef european.

O ipocrizie greu de digerat. Pur și simplu acest individ promite să facă ce nu poate face!

Cel mai grav mi se pare semnalul pe care îl dă Dacian Cioloș. Nu are treabă cu președintele Klaus Iohannis, cel care potrivit Constituției reprezintă statul român, poporul român în relațiile cu alte state. El se consultă pentru promovarea intereselor cetățenilor români care l-au trimis în Parlamentul European cu Președintele Franței! Este complet aiurea! Anormal!

Modul de comportare a lui Dacian Cioloș este un început de desconsiderare a restului cetățenilor României. Ce naiba! Doar nu am ajuns provincie franceză! Este un comportament inadmisibil.

Tel maitre, tel valet ! Cum e turcul și pistolul ! Tăricene, mai ai ceva în tărtăcuță ?

Mediafax (aici).

Spune jurnalistul de la Mediafx: „„Întrebat marţi ce părere are despre noua conducere a UNPR, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a spus: „Există o vorbă românească care spune aşa, cum e turcul şi pistolul. În varianta franceză, care-i mai aproape de o traducere bună românească, ca să înţeleagă oricine, zice aşa <<tel maitre, tel valet>>, adică aşa stăpân, aşa servitor””.

Ca să fiu în ton cu zicerea în franceză, adaug explicația în franceză a semnificației zicalei/proverbului: „Ce proverbe signifie que le serviteur agit selon la personnalité de son maître”. O traducere interesantă ar fi că „servitorul acționează în funcție de personalitatea stăpânului său”.

De la proverbul francez ajungem la o anume judecată.

Proverbul român, „cum e turcul și pistolul” este tradus de DEX „cum e omul, așa sunt și faptele lui, prietenii lui”.

Aici ajungem la o altă judecată. Vedem că cele două zicale sunt nu doar diferite, ci au sensuri diferite.

În proverbul român, vorbim despre omul liber, omul independent, omul fără stăpân care este caracterizat după cum se comportă el însuși, faptele lui sunt un rezultat al tipului de om pe care îl reprezintă, prietenii lui sunt asemenea lui.

În proverbul francez, vorbim despre omul-cameleon, omul care se comportă în relațiile cu terții copiind personalitatea stăpânului. Mie mi se pare că este altceva. Cu totul și cu totul altceva.

Să îl luăm pe Valeriu Steriu și să îl punem în fiecare proverb.

În proverbul românesc, ar fi așa: „Cum este Valeriu Steriu așa sunt și faptele lui, așa sunt prietenii lui”. Din modul cum folosește Tăriceanu proverbul, mă duc la forma peiorativă, formă care are sensul de depreciere, de dispreț față de omul Valeriu Steriu. Disprețul se întinde nu doar la persoană ci și la faptele lui, iar aici trebuie să avem în vedere faptele anterioare momentului declarației. Fapte pentru care Tăriceanu are un profund dispreț. Proverbul românesc este mai darnic și permite ducerea deprecierii sau a disprețului și către „prietenii” lui Valeriu Steriu, aici eu îndrăznesc să cred că Tăriceanu s-a referit doar la membrii UNPR și nu numai, și nu la toate persoanele cu care Valeriu Steriu are relații de prietenie, amiciție etc. Pe lângă membrii UNPR este posibil să fie avuți în vedere și prietenii lui Steriu din PSD și, de ce nu, din alte partide politice. Cam multă lume atacată de virilul Tăriceanu !

În proverbul francez, vedem că lui Steriu îi este dat rolul „servitorului” ! În acest caz, proverbul sună așa: „Cum este Stăpânul așa este Valeriu Steriu” ! Aici va trebui să vedem cine este stăpânul ?! Să fie Gabriel Oprea, cel retras de la conducerea partidului din cauză de DNA ? Ar putea fi, Tăriceanu și Oprea ducând lupte acerbe să acceadă singuri la pupatul condurilor roșii ai lui Ponta și mai apoi Dragnea. Dacă este să ne referim la momentul actual, al luptei pentru o poziționare mai bună pentru alegerile locale care se apropie vertiginos, atunci nu este vorba despre Oprea ci despre altul. Să fie de la PSD, să fie de la PNL, să fie Traian Băsescu ... cine este ?! Oricum, acela care va fi dovedit ca fiind „stăpânul” este vrednic de dispreț, pentru că și acest proverb francez este uzitat la forma peiorativă.

Încerc, pentru a fi de bună credință și varianta „Cum este Valeriu Steriu așa este servitorul”. O astfel de soluție a proverbului ar fi valabilă, spun eu, în situația în care membrii UNPR ar duce o acțiune în care decizia este luată de Steriu, comportamentul lor fiind copiat după comportamentul lui Steriu. Totuși, oricâtă bunăvoință am, momentul în care a fost formulată declarația lui Tăriceanu nu îmi dă de ales. Această variantă este exclusă. Valeriu Steriu rămâne să se mulțumească cu rolul de servitor.

Trebuie să remarc faptul că Tăriceanu știe să insulte. Încercând să trateze cu dispreț un competitor politic, reușește să dea cu parul în toți ceilalți competitori politici.

Am observat că mai multe persoane îl văd pe Tăriceanu la concurență cu Traian Băsescu. Jignește Băsescu pe cineva, hop și Tăriceanu cu proverbele. Bine, există și diferența că Băsescu se adresează către oricine, nu face paranteze în limbi străine, Tăriceanu însă vrea să fie doar al unor alegători, al celor mai stilați, mai educați, mai televizați, mai licențiați, mai ...