Am considerat că efectele negative ample și în cascadă ale acestei inițiative legislative trebuie explicate publicului

14:00 | 03 Ianuarie 2019

Doamna Ligia Deca, Consilier de Stat - Departamentul Educație și Cercetare, a susținut joi, 3 ianuarie a.c., la Palatul Cotroceni, o declarație de presă.

Ligia Deca, Consilier de Stat - Departamentul Educație și Cercetare

Bună ziua și La mulți ani! Vă mulțumesc pentru participare! Președintele României va trimite pentru reexaminare Parlamentului Legea pentru modificarea și completarea Legii Educației Naționale nr. 1/2011, înregistrată la Senat cu numărul 652/2018.

Motivul reexaminării îl reprezintă măsurile introduse la articolul I, punctul 4, prin care se realizează reducerea din pix a numărului de ore din ciclul primar, gimnazial și liceal începând cu următorul an școlar. Astfel, potrivit acestor noi reglementări, numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învățământ este în medie de 20 de ore pe săptămână la învățământul primar, 25 la învățământul gimnazial și 30 de ore pe săptămână la învățământul liceal.

Această nouă modificare abruptă a Legii Educației Naționale, fără nicio analiză de impact, riscă să producă efecte negative în cascadă pentru comunitatea școlară, fapt semnalat inclusiv de organizații reprezentative la nivel național ale elevilor, dascălilor și părinților. Demersul denotă lipsa unei strategii și a unei viziuni pe termen mediu și lung în acest sector esențial pentru viitorul României.

Voi detalia câteva dintre efectele nedorite aduse Legii Educației Naționale, în varianta sosită la promulgare.

Orice modificare a numărului de ore alocat disciplinelor afectează automat și profilul de formare, conținuturile educaționale, modalitățile de predare, învățare și evaluare. Nu există o analiză a modului în care formarea elevilor va fi afectată de aceste schimbări.

Reducerea numărului de ore la o asemenea dimensiune va însemna, cel mai probabil, un val de concedieri în sistemul de învățământ. Mai exact, proiectul de lege modifică articolul 66 din Legea Educației Naționale, fără să evalueze impactul asupra încadrării cu personal.

Legea, de asemenea, nu include dispoziții finale care să clarifice momentul din care începe aplicarea modificărilor aduse articolului 66 din Legea Educației Naționale. În absența acestora, planuri cadru se vor modifica din anul școlar următor printr-un proces făcut în grabă, pe genunchi. Reamintim faptul că dezvoltarea și aplicarea noilor planuri cadru este un demers care durează de peste cinci ani. El a fost demarat în 2013 și este încă în derulare. Iată că nici nu a apucat să se finalizeze implementarea lui și o luăm de la capăt cu schimbările.

Legea nu cuprinde nici dispoziții tranzitorii care să clarifice modul în care aceste modificări vor fi implementate. Se poate ajunge în situația absurdă în care, de exemplu, elevii de gimnaziu, de exemplu, vor fi școlarizați după trei planuri-cadru: cel inițial - cel vechi, cel curent, aflat în implementare până la clasa a VI-a, și cel viitor, care ar trebui dezvoltat până la începutul anului școlar 2019-2020 conform legii trimise la promulgare.

În lipsa acestor prevederi tranzitorii și finale, cel mai probabil vom avea o nouă o modificare a manualelor, care ar trebui adaptate viitoarelor planuri-cadru. Dat fiind timpul scurt până la care acestea ar trebui refăcute, există riscul evident ca ele să nu fie finalizate la timp.

În același timp, modificările aduse legii presupun o pregătire a cadrelor didactice pentru implementarea viitoarelor planuri cadru. Aceasta deși nu s-a finalizat încă formarea lor privind planurile cadru actuale. Lipsa unei evaluări a impactului asupra resursei umane arată fără echivoc lipsa viziunii în educație pe care cei care propun legea se pare că o au.

În concluzie, modificările aduse articolului 66 din Legea nr. 1/2011, riscă, în forma lor actuală, să afecteze calitatea și coerența procesului educațional. În mod firesc, ar fi fost de dorit să existe o dezbatere privind reducerea încărcării orare a programelor școlare și o dimensionare a timpului petrecut la școală de către elevi în acord cu capacitatea lor, etapele de dezvoltare psiho-emoțională ale acestora, precum și cu profilul absolventului. O modificare bruscă, nefundamentată, riscă să producă efecte dezastruoase pentru întreaga comunitate școlară.

Menționăm că celelalte prevederi ale legii sosite la promulgare sunt de natură să creeze un impact pozitiv. Astfel, ea include măsuri privind combaterea bullying-ului, precum și o serie de prevederi menite să crească accesul la educație a unor copii care nu aveau acest acces până acum, de exemplu, cei fără Cod Numeric Personal.

Cu toate acestea, modificarea articolului 66 din Legea Educației Naționale face necesară reexaminarea textului de lege.

Ca observație generală, ar trebui ca orice inițiativă legislativă care are efecte atât de ample asupra sistemului educațional să ia în considerare și alte procese aflate în derulare – de exemplu, reforma curriculară și viziunea proiectului „România Educată”, lansată în dezbatere publică de Președintele României la începutul lunii decembrie a anului trecut.

Dacă aveți întrebări privind acest subiect sau privind proiectul „România Educată”, vă stau la dispoziție, mulțumesc!

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Aș vrea să vă întreb în legătură cu ultimele declarații pe care le-a făcut doamna ministru Ecaterina Andronescu, acelea că plagiatul este cea mai mică problemă a învățământului românesc. Cum priviți dumneavoastră această declarație făcută de doamna ministru? Și, dacă îmi permiteți, știu că se lucrează la o nouă Lege a Educației, spunea doamna ministru că va fi gata până în martie, ați fost consultați în vreun fel, Palatul Cotroceni a fost consultat pentru această nouă lege?

Consilier de Stat Ligia Deca: În legătură cu noua Lege a Educației, doamna ministru Andronescu a afirmat că, atunci când va exista o structură a noii legi, vom avea o discuție pe baza acesteia. În plus, a rămas că ne vom vedea la începutul acestui an pentru a avea o discuție mai amplă. Cealaltă întrebare, referitoare la declarațiile doamnei Andronescu vizavi de fenomenul plagiatului, nu este chiar în linia întrebărilor pe care am afirmat că le voi prelua, însă personal cred că nicio problemă nu poate fi remediată fără să acceptăm efectele ei negative pe de-a-ntregul.

Jurnalist: Anul trecut vorbeați despre o consultare a partidelor politice pe proiectul „România Educată”. Voiam să știu dacă au fost invitate partidele la o asemenea discuție până acum, și când ar putea să aibă loc, dacă nu.

Consilier de Stat Ligia Deca: Domnul Președinte a afirmat, într-adevăr, că partidele politice vor fi consultate. În momentul în care vom stabili o dată în acest sens, o vom face publică.

Jurnalist: De ce aceste modificări aduse la Legea Educației au avut nevoie de o conferință de presă, pe când altele, pentru că nu e prima modificare la legea învățământului pe care Președintele o trimite la reexaminare, nu au avut nevoie?

Consilier de Stat Ligia Deca: Am considerat că efectele negative ample și în cascadă ale acestei inițiative legislative trebuie explicate publicului, pentru că, altfel, se poate interpreta greșit că reducerea numărului de ore pentru ciclul primar, gimnazial și liceal ar fi un lucru bun. Așa cum am spus, este de dorit să dimensionăm timpul petrecut la școală în funcție de profilul absolventului sau de capacitatea copiilor, însă în niciun caz nu este de dorit să bulversăm întregul sistem făcând această schimbare fără niciun un studiu de impact.

Jurnalist: Aduceați în discuție inițiativa Administrației Prezidențiale, proiectul „România Educată”. La celelalte modificări ați cerut Parlamentului să țină cont de această inițiativă? Au mai fost în decembrie trei sau patru modificări la legea învățământului.

Consilier de Stat Ligia Deca: Reforma curriculară este un proces care afectează toate palierele sistemului educațional. Proiectul „România Educată” tocmai asta și-a propus, ca astfel de schimbări să fie făcute în conformitate cu o viziune pe care toți actorii din educație să o susțină. De aceea, atunci când o astfel de inițiativă legislativă atentează la baza filozofiei educaționale, am considerat necesar să comunicăm pe acest subiect.

Jurnalist: Ce propuneri în plus ați primit pentru proiectul „România Educată”, în urma lansării în dezbatere publică?

Consilier de Stat Ligia Deca: Am primit deja peste 200 de e-mailuri pe adresa de e-mail pe care am anunțat-o pentru dezbaterea publică, o serie întreagă de mesaje prin intermediul paginii de Facebook și urmează să anunțăm calendarul evenimentelor de consultare. Deci, deja avem o reacție îmbucurătoare. Au existat și în presă o serie întreagă de analize. Le colectăm pe toate și promitem să facem publică o analiză a acestora și, evident, documente finale vor lua în considerare toate aceste contribuții.

Jurnalist: Președintele Klaus Iohannis declara că prin acest proiect „România Educată” se dorește desființarea, sau cel puțin se propune desființarea, inspectoratelor școlare. Voiam să vă întreb dacă aveți un punct de vedere de la Ministerul Educației până acum cu privire la această propunere?

Consilier de Stat Ligia Deca: Nu am avut încă un dialog pe acest subiect, însă întreg subiectul guvernanței în educație, care include modul în care organizăm structurile de coordonare, va avea loc în acest an. Practic, discuția privind ce se întâmplă cu structurile de tip inspectorat sau care va fi rolul lor pe viitor urmează să aibă loc.

Jurnalist: Spuneți că prin reducerea numărului de ore mai mulți profesori pot rămâne fără locuri de munca. Aveți vreun impact, vreun calcul făcut referitor la acest lucru?

Consilier de Stat Ligia Deca: Am primit semnale de la federațiile sindicale care au afirmat că fiecare oră în minus la oricare dintre cele 3 niveluri de educație înseamnă o reducere masivă a numărului de norme, deci și a numărului de dascăli care lucrează în învățământ. Chiar dacă scăderea numărului de elevi poate genera o astfel de nevoie, este clar că nu avem o analiză de impact prin care legea să ne spună exact ce înseamnă asta, câte ore se reduc, câți profesori ar trebui fie să fie reprofilați, fie să iasă din sisteme, iar o asemenea măsură fără o consultare reală și fără acea analiză despre care vorbeam cred că nu este în niciun caz oportună.

Jurnalist: Liderii de sindicat v-au transmis, au făcut ei ceva calcule?

Consilier de Stat Ligia Deca: Nu au făcut calcule numerice, însă ne-au transmis că probabil vor exista mii de posturi disponibilizate.

Vă mulțumesc! Dacă nu există și alte întrebări, eu vă urez o zi bună!

Eu pun sub semnul întrebării „reforma” lui Ponta. Ar fi absolut necesară, dar depinde cum se va face.

Lovit de „sistem”, Victor Ponta reacționează. Nu cum este obișnuită administrația publică: se recunoaște vinovăția, se caută un vinovat de la execuție, se arată cu degetul în direcția compartimentului implicat, șeful acestuia și sigur șeful șefului primesc o atenționare, se caută (eventual) riscurile pentru sistem dacă se ia o măsură sau alta și se propune o măsură care să compenseze „supărarea” premierului însă care să protejeze sistemul. Nu de alta, dar în sistem „sunt ai noștri”, abia „selectați și promovați”. Au de unde înlocui, „are balta pește”.

Reacția lui Ponta are continuitate. Au trecut trei zile, nu mai spun de ore, acuși-acuși trec trei săptămâni, în toamnă trec trei luni iar Ponta o ține „gaia-mațu”: reformă și reformă. Treabă serioasă. Spaimă cât încape. Cum va fi ? Cine lucrează la proiectul de reformă ? Nu de alta, dar obișnuința sistemului este să „se repare singur”. Rezultatul este umflarea lui birocratică. Nu știu dacă Ponta sau cei care îl asistă în demers cunoaște însă el lucrează cu „numere mari”, în timp scurt pe când sistemul are „cunoașterea” lucrului cu „numere mici”, în timp, cu răbdare și parșivenie. Sistemul este birocrația însăși. Sistemul funcționăresc a fost construit ca un organism independent și s-a comportat în timp în acest sens. Indiferent cine a venit la conducerea țării a găsit un sistem care a avut capacitatea să se apere, să reacționeze, că continue să crească numeric și funcțional folosind toate resursele legale pe care puterea i le-a pus la dispoziție. Puterile zilelor trecute nu au făcut decât să răspundă favorabil cererilor sistemului funcționăresc. Iar sistemul funcționăresc a știut ce să ceară. A cerut garanții legale, a primit. A cerut guvernul eficiență, a primit unele soluții, unele rezolvări spectaculoase fără însă ca acestea să reprezinte rezolvarea pe fond a fenomenelor sociale. Guvernele s-au mulțumit cu puțin, au mimat „fericirea”, au primit aplauzele românilor ahtiați după numerele de circ politic oferite de angajații sistemului duși „la tăiere” în media can-can-istă însă nici unul dintre actorii străini sistemului nu au observat că, de fapt, după fiecare „comedie”, sistemul a rămas neatins.

Ascultam aseară pe ministrul Daniel Barbu. Am fost atent. Foarte atent. Ministrul a vorbit despre o altfel de gândire a sistemului. A vorbit despre un transfer al responsabilității motivării funcționarilor prin salarizare de la nivel central către structurile funcționărești. Fiecare structură primește o anvelopă salarială în care se va încadra pe parcursul unui an. Se stabilește un salariu minim și unul maxim. Conceptul este apocaliptic. Dacă este real. Pentru că un astfel de concept obligă la modificarea severă a unui număr foarte mare de legi, începând cu statutul funcționarilor publici, continuând cu legile privind organizarea și funcționarea instituțiilor publice locale și centrale, cu legile privind regimul salarizării funcționarilor publici ... un coșmar. Practic, se va ajunge la evaluarea fiecărei funcții publice funcție de atribuțiile instituției în care respectiva funcție publică este cerută. Nu este exclus să se ajungă la o evaluare a activităților fiecărei funcții publice, a documentelor pe care funcționarul public le are de întocmit funcție de necesitatea acestora, de utilitatea lor etc. Dacă se va merge în această direcție cu o severă corecție a statutului funcționarilor publici atunci putem spune că se va face reformă. Încerc să îmi imaginez volumul de muncă: legi modificate - guvern, comisii parlamentare, parlament, președinție, CCR ... -, regulamente de organizare și funcționare ale fiecărei instituții potrivit cu noile reglementări (ROF), regulamente de ordine interioară (ROI) pentru că modificările vor impune noi raporturi sociale și funcționale în fiecare instituție, noi fișe ale posturilor, noi atribuții (zic eu, substanțial revizuite astfel încât să se elimine subiectivismul „patriotic” și să se dea credit eficienței sociale a funcției publice în cauză) stabilite prin fișa posturilor, noi organigrame și încadrări pe funcții pentru realizarea punctajului în vederea încadrării în limitele de salarizare, noi condiții pentru ocuparea funcției publice etc. Înclin să cred că în jur de 500.000 de oameni vor trebui să lucreze pentru această reformă. Unii mai mult, alții mai puțin. Va merge Ponta până la capăt ? Aceasta este întrebarea. În caz că nu, atunci Ponta va avea parte de cel mai usturător eșec din viața lui. Pe de altă parte, dacă Ponta se va lăsa „condus” de specialiștii sistemului, dacă din plictiseală sau comoditate le va accepta unele „idei”, reforma este sortită eșecului. Pentru că specialiștii vor face și pe dracu'n patru să protejeze sistemul, chiar cu riscul de a pierde, temporar, un număr mare de funcții publice care permit, azi, existența unor structuri cu titluri pompoase și bine remunerate fără ca respectivele structuri să facă și treaba pentru care au fost înființate. Bine, nu cred că reforma va ține mult timp. După foarte puțin timp vor apare, ca un tsunami, cereri de înființare a unor noi compartimente de lucru, necesități de angajare, compartimentele se vor transforma în birouri, birourile în servicii, serviciile în direcții, direcțiile în direcții generale, direcțiile generale în inspectorate sau agenții autonome și, uite așa, se va reveni la starea de acum.

Pentru funcționarii de acum se anunță vremuri grele. Au mai fost astfel de momente, pe timpul CDR, pe timpul lui Năstase. Au fost coborâte funcțiile de conducere cu o treaptă, au fost reduse efectivele din structuri, au scăzut salariile însă nu au fost reduse atribuțiile, volumul de muncă a rămas același. Cunosc fenomenul. Unii au răbdat și au arătat că timpul de lucru s-a mărit pe persoană cu consecințe dramatice. Starea de sănătate a personalului forțat să lucreze zilnic mai mult și în condiții de stres a scăzut, au apărut din ce în ce mai multe ieșiri din sistem pentru motive de sănătate, au fost și evenimente cu persoane care au decedat „la locul de muncă” din cauza oboselii astfel că s-a revenit, forțat, la un sistem umflat, birocratic. Asta pentru că nu s-a renunțat la atribuții funcționale pe funcția publică absolut inutile. Pentru că fiecare șef numit politic a avut chef de alte și alte cereri către funcționarii publici din sistem care s-au adăugat cererilor anterioare. Nimeni nu avea curajul să reformeze și atribuțiile funcției publice. Nu legea era respectată, totul se făcea după cum vor mușchii noului șef. Nici un funcționar public nu putea să reproșeze pentru că putea fi acuzat de insubordonare.

Dacă și reforma lui Ponta de acum va urma „calea” reformelor anterioare, atunci ar fi bine să se oprească.

Reforma in PDL ? Aiurea. Gargara. Nu cred.

Zilele acestea sunt incarcate de evenimente. Unele importante. Chiar si adoptarea bugetului este unul important desi bugetul ca atare este pe langa necesitatile tarii, fiind mai degraba o ancora pentru satisfacerea nevoilor bancilor creditoare decat pentru rezolvarea, in limita posibilitatilor, a necesitatilor guvernarii. Este un buget "mogulizat". Dar asta este o alta discutie la care voi ajunge abia dupa ce voi vedea ce anume s-a facut in Parlament. In orice caz, UDMR are mari sanse sa piarda ca capitolul "credibilitate" si mai ales la capitolul "competenta politica". A face politica nu inseamna "a te descurca politic" ci a lua niste principii si a le aplica indiferent de conjunctura. Ei bine, UDMR a abdicat de la principii si s-a repezit la bucatica de branza din capcana iar acum are gatul sufocat chiar daca are gura plina cu branza !

Honoriul Prigoana a devenit motiv de "revolta" deontologica in randul unor membri PDL si, in special, a sustinatorilor PDL. Port-stindardul este purtat de Cristian Preda, "liberalul" devenit membru PDL pentru "proiectul politic Traian Basescu", nu pentru altceva. Vorbind pe ici pe colo, europarlamentarul si universitarul Cristian Preda afirma ca Monica Macovei este o alta personalitate portocalie care ar fi de acord cu el. Vae victis. Harbul isi cheama in ajutor o oala sparta !

Pana a pomeni de sinistra ceausista Macovei era sa cred ca in demersul lui Preda. Dupa ce a pomenit de sinistra, m-am linistit. Nu cumva iesirile lui Preda sunt actiuni premeditate ale cotrocenistului basescian pentru a da impresia de "democratie" in PDL ? Nu cumva, prin iesirile lui Preda, se incearca acoperirea guresilor din societatea civila care au luat la refec conducerea PDL pentru idiotenie politica ? Posibil.

Ce ma indeamna sa gandesc astfel ? Jurnalistii in fata carora Preda isi expune "crezul". Dan Tapalaga si Adrian Ursu.

Pai, sa urmarim.

De la Realitatea Tv, la Tapalaga, deontologul de serviciu de pe langa gardul Cotroceniului.

"Decizia de a susţine o candidatură este luată în funcţie de resursele financiare, or o democraţie nu se poate construi aşa. O soluţie foarte bună ar fi fost ca Emil Boc să candideze în sectorul 1. Sunt unii care strâmbă din nas, inclusiv în PD-L, dar n-au curajul s-o spună, că Boc a fost desemnat din nou premier", a declarat Cristian Preda, într-o emisiune la HotNews.

Preda l-a atacat pe fiul lui Silviu Prigoană: "Prigoană jr. spune că el in colegiul lui acolo modernizează statul. Asta înseamnă să nu înţelegi cadrul problemei. Să nu cumva să plătească societatea pentru astfel de mofturi, mofturi de a candida în momentul în care nu vezi nici măcar deosebirea între ceea ce înseamnă colegiul în care candidezi şi proiectul reformării statului", a spus Cristian Preda.

Eurodeputatul democrat-liberal s-a declarat revoltat de faptul că în PD-L se simte agresat de puterea oamenilor cu bani. "Este absolut inacceptabilă aroganţa acestor exponenti ai unor clase de afaceri care de altfel s-a imbogăţit de pe urma contractelor pleaşcă date de la stat sau păcălind statul. Sunt foarte mulţi şi în PD-L şi în PSD, eu personal mă simt agresat în decenţa cea mai elementară atunci când îi văd pe aceşti oameni care sunt în mod fundamental dezarticulaţi dând lecţii doar pentru că, pe baza banilor pe care i-au câştigat, ocupă poziţii de autoritate în partide întâi, şi îşi permit să viseze să colonizeze statul", a spus Preda.

Si acum la Ursu.



Pai, eu unul nu cred. Este si Preda acolo, o voce. Dar nu pentru dreptate si adevar ci pentru spoiala de onorabilitate pe care si-a construit-o cu greu ani si ani de privatiuni si care are nesansa de a disparea ca urmare a masurilor populisto-afaceriste ale basescianului-sef si a liotei de parveniti ce formeaza PDL.

Un timp, in urma, am crezut ca "burghezia rosie" este la PSD. Recunosc, cu strangere de inima, ca am gresit. Adevarata burghezie rosie este la PDL. Iar afirmatia este sustinuta, din plin, de guvernarea anului 2009 a PDL si de masurile luate de acestia. Faptul ca avem un record atins de Guvernele succesive Boc de ordonante si ordonante de urgenta, de asumari ale raspunderii pe acte normative fara grad de urgenta si de o importanta relativa (?!), de acte normative declarate ca fiind neconstitutionale si, mai ales faptul ca Boc si sleahta de nemernici care il inconjoara nu renunta la actiunile anticonstitutionale "speculand" permisivitatea principiilor constitutionale, ma duce cu gandul la ideea ca am revenit la epoca de trista amintire a "comunismului infloritor la orase si sate".