Am considerat că efectele negative ample și în cascadă ale acestei inițiative legislative trebuie explicate publicului

14:00 | 03 Ianuarie 2019

Doamna Ligia Deca, Consilier de Stat - Departamentul Educație și Cercetare, a susținut joi, 3 ianuarie a.c., la Palatul Cotroceni, o declarație de presă.

Ligia Deca, Consilier de Stat - Departamentul Educație și Cercetare

Bună ziua și La mulți ani! Vă mulțumesc pentru participare! Președintele României va trimite pentru reexaminare Parlamentului Legea pentru modificarea și completarea Legii Educației Naționale nr. 1/2011, înregistrată la Senat cu numărul 652/2018.

Motivul reexaminării îl reprezintă măsurile introduse la articolul I, punctul 4, prin care se realizează reducerea din pix a numărului de ore din ciclul primar, gimnazial și liceal începând cu următorul an școlar. Astfel, potrivit acestor noi reglementări, numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învățământ este în medie de 20 de ore pe săptămână la învățământul primar, 25 la învățământul gimnazial și 30 de ore pe săptămână la învățământul liceal.

Această nouă modificare abruptă a Legii Educației Naționale, fără nicio analiză de impact, riscă să producă efecte negative în cascadă pentru comunitatea școlară, fapt semnalat inclusiv de organizații reprezentative la nivel național ale elevilor, dascălilor și părinților. Demersul denotă lipsa unei strategii și a unei viziuni pe termen mediu și lung în acest sector esențial pentru viitorul României.

Voi detalia câteva dintre efectele nedorite aduse Legii Educației Naționale, în varianta sosită la promulgare.

Orice modificare a numărului de ore alocat disciplinelor afectează automat și profilul de formare, conținuturile educaționale, modalitățile de predare, învățare și evaluare. Nu există o analiză a modului în care formarea elevilor va fi afectată de aceste schimbări.

Reducerea numărului de ore la o asemenea dimensiune va însemna, cel mai probabil, un val de concedieri în sistemul de învățământ. Mai exact, proiectul de lege modifică articolul 66 din Legea Educației Naționale, fără să evalueze impactul asupra încadrării cu personal.

Legea, de asemenea, nu include dispoziții finale care să clarifice momentul din care începe aplicarea modificărilor aduse articolului 66 din Legea Educației Naționale. În absența acestora, planuri cadru se vor modifica din anul școlar următor printr-un proces făcut în grabă, pe genunchi. Reamintim faptul că dezvoltarea și aplicarea noilor planuri cadru este un demers care durează de peste cinci ani. El a fost demarat în 2013 și este încă în derulare. Iată că nici nu a apucat să se finalizeze implementarea lui și o luăm de la capăt cu schimbările.

Legea nu cuprinde nici dispoziții tranzitorii care să clarifice modul în care aceste modificări vor fi implementate. Se poate ajunge în situația absurdă în care, de exemplu, elevii de gimnaziu, de exemplu, vor fi școlarizați după trei planuri-cadru: cel inițial - cel vechi, cel curent, aflat în implementare până la clasa a VI-a, și cel viitor, care ar trebui dezvoltat până la începutul anului școlar 2019-2020 conform legii trimise la promulgare.

În lipsa acestor prevederi tranzitorii și finale, cel mai probabil vom avea o nouă o modificare a manualelor, care ar trebui adaptate viitoarelor planuri-cadru. Dat fiind timpul scurt până la care acestea ar trebui refăcute, există riscul evident ca ele să nu fie finalizate la timp.

În același timp, modificările aduse legii presupun o pregătire a cadrelor didactice pentru implementarea viitoarelor planuri cadru. Aceasta deși nu s-a finalizat încă formarea lor privind planurile cadru actuale. Lipsa unei evaluări a impactului asupra resursei umane arată fără echivoc lipsa viziunii în educație pe care cei care propun legea se pare că o au.

În concluzie, modificările aduse articolului 66 din Legea nr. 1/2011, riscă, în forma lor actuală, să afecteze calitatea și coerența procesului educațional. În mod firesc, ar fi fost de dorit să existe o dezbatere privind reducerea încărcării orare a programelor școlare și o dimensionare a timpului petrecut la școală de către elevi în acord cu capacitatea lor, etapele de dezvoltare psiho-emoțională ale acestora, precum și cu profilul absolventului. O modificare bruscă, nefundamentată, riscă să producă efecte dezastruoase pentru întreaga comunitate școlară.

Menționăm că celelalte prevederi ale legii sosite la promulgare sunt de natură să creeze un impact pozitiv. Astfel, ea include măsuri privind combaterea bullying-ului, precum și o serie de prevederi menite să crească accesul la educație a unor copii care nu aveau acest acces până acum, de exemplu, cei fără Cod Numeric Personal.

Cu toate acestea, modificarea articolului 66 din Legea Educației Naționale face necesară reexaminarea textului de lege.

Ca observație generală, ar trebui ca orice inițiativă legislativă care are efecte atât de ample asupra sistemului educațional să ia în considerare și alte procese aflate în derulare – de exemplu, reforma curriculară și viziunea proiectului „România Educată”, lansată în dezbatere publică de Președintele României la începutul lunii decembrie a anului trecut.

Dacă aveți întrebări privind acest subiect sau privind proiectul „România Educată”, vă stau la dispoziție, mulțumesc!

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Aș vrea să vă întreb în legătură cu ultimele declarații pe care le-a făcut doamna ministru Ecaterina Andronescu, acelea că plagiatul este cea mai mică problemă a învățământului românesc. Cum priviți dumneavoastră această declarație făcută de doamna ministru? Și, dacă îmi permiteți, știu că se lucrează la o nouă Lege a Educației, spunea doamna ministru că va fi gata până în martie, ați fost consultați în vreun fel, Palatul Cotroceni a fost consultat pentru această nouă lege?

Consilier de Stat Ligia Deca: În legătură cu noua Lege a Educației, doamna ministru Andronescu a afirmat că, atunci când va exista o structură a noii legi, vom avea o discuție pe baza acesteia. În plus, a rămas că ne vom vedea la începutul acestui an pentru a avea o discuție mai amplă. Cealaltă întrebare, referitoare la declarațiile doamnei Andronescu vizavi de fenomenul plagiatului, nu este chiar în linia întrebărilor pe care am afirmat că le voi prelua, însă personal cred că nicio problemă nu poate fi remediată fără să acceptăm efectele ei negative pe de-a-ntregul.

Jurnalist: Anul trecut vorbeați despre o consultare a partidelor politice pe proiectul „România Educată”. Voiam să știu dacă au fost invitate partidele la o asemenea discuție până acum, și când ar putea să aibă loc, dacă nu.

Consilier de Stat Ligia Deca: Domnul Președinte a afirmat, într-adevăr, că partidele politice vor fi consultate. În momentul în care vom stabili o dată în acest sens, o vom face publică.

Jurnalist: De ce aceste modificări aduse la Legea Educației au avut nevoie de o conferință de presă, pe când altele, pentru că nu e prima modificare la legea învățământului pe care Președintele o trimite la reexaminare, nu au avut nevoie?

Consilier de Stat Ligia Deca: Am considerat că efectele negative ample și în cascadă ale acestei inițiative legislative trebuie explicate publicului, pentru că, altfel, se poate interpreta greșit că reducerea numărului de ore pentru ciclul primar, gimnazial și liceal ar fi un lucru bun. Așa cum am spus, este de dorit să dimensionăm timpul petrecut la școală în funcție de profilul absolventului sau de capacitatea copiilor, însă în niciun caz nu este de dorit să bulversăm întregul sistem făcând această schimbare fără niciun un studiu de impact.

Jurnalist: Aduceați în discuție inițiativa Administrației Prezidențiale, proiectul „România Educată”. La celelalte modificări ați cerut Parlamentului să țină cont de această inițiativă? Au mai fost în decembrie trei sau patru modificări la legea învățământului.

Consilier de Stat Ligia Deca: Reforma curriculară este un proces care afectează toate palierele sistemului educațional. Proiectul „România Educată” tocmai asta și-a propus, ca astfel de schimbări să fie făcute în conformitate cu o viziune pe care toți actorii din educație să o susțină. De aceea, atunci când o astfel de inițiativă legislativă atentează la baza filozofiei educaționale, am considerat necesar să comunicăm pe acest subiect.

Jurnalist: Ce propuneri în plus ați primit pentru proiectul „România Educată”, în urma lansării în dezbatere publică?

Consilier de Stat Ligia Deca: Am primit deja peste 200 de e-mailuri pe adresa de e-mail pe care am anunțat-o pentru dezbaterea publică, o serie întreagă de mesaje prin intermediul paginii de Facebook și urmează să anunțăm calendarul evenimentelor de consultare. Deci, deja avem o reacție îmbucurătoare. Au existat și în presă o serie întreagă de analize. Le colectăm pe toate și promitem să facem publică o analiză a acestora și, evident, documente finale vor lua în considerare toate aceste contribuții.

Jurnalist: Președintele Klaus Iohannis declara că prin acest proiect „România Educată” se dorește desființarea, sau cel puțin se propune desființarea, inspectoratelor școlare. Voiam să vă întreb dacă aveți un punct de vedere de la Ministerul Educației până acum cu privire la această propunere?

Consilier de Stat Ligia Deca: Nu am avut încă un dialog pe acest subiect, însă întreg subiectul guvernanței în educație, care include modul în care organizăm structurile de coordonare, va avea loc în acest an. Practic, discuția privind ce se întâmplă cu structurile de tip inspectorat sau care va fi rolul lor pe viitor urmează să aibă loc.

Jurnalist: Spuneți că prin reducerea numărului de ore mai mulți profesori pot rămâne fără locuri de munca. Aveți vreun impact, vreun calcul făcut referitor la acest lucru?

Consilier de Stat Ligia Deca: Am primit semnale de la federațiile sindicale care au afirmat că fiecare oră în minus la oricare dintre cele 3 niveluri de educație înseamnă o reducere masivă a numărului de norme, deci și a numărului de dascăli care lucrează în învățământ. Chiar dacă scăderea numărului de elevi poate genera o astfel de nevoie, este clar că nu avem o analiză de impact prin care legea să ne spună exact ce înseamnă asta, câte ore se reduc, câți profesori ar trebui fie să fie reprofilați, fie să iasă din sisteme, iar o asemenea măsură fără o consultare reală și fără acea analiză despre care vorbeam cred că nu este în niciun caz oportună.

Jurnalist: Liderii de sindicat v-au transmis, au făcut ei ceva calcule?

Consilier de Stat Ligia Deca: Nu au făcut calcule numerice, însă ne-au transmis că probabil vor exista mii de posturi disponibilizate.

Vă mulțumesc! Dacă nu există și alte întrebări, eu vă urez o zi bună!

Brexitul în viziunea unor lideri sau personalități ale lumii europene.

Agerpres pune în pagină un comentariu : „New York Times: Dacă decide să iasă din UE, Marea Britanie va fi făcută să sufere pentru alegerea sa”.

Toată lumea e frumoasă, deșteaptă și devreme acasă. Toată lumea sau aproape toată.

Declarațiile adunate în materialul New York Times ne arată o lume interesantă. Păreri și păreri, cât de cât credibile pentru că vin din interiorul unor instituții ale statelor europene.

În general, cei care vor avea de câștigat, în relația cu Uniunea Europeană ca atare, sunt partidele extremiste care prin Brexit își văd confirmată politica anti-UE. În interiorul UE rămân unele state care au intenții cu „exit” în coadă încurajate fie de o poziție geografică convenabilă, cum este Cehia având ca model Elveția, fie sunt în mare dificultate ca urmare a politicilor fiscale laxe de până acum iar astăzi sunt confruntate cu exigențele UE privind politica fiscal bugetară. Italia este una dintre marile  economii ale UE care geme. Nu mai spun de Grecia și, la orizont, se ivește Portugalia.

Unele speculații politice spun că Marea Britanie va putea să obțină rămânerea pe piața comună. Pe baza unui acord obținut rapid, în timpul de 2 ani de rupere a legăturilor cu UE. Unii politicieni văd și alte „compromisuri”, legate de forța de muncă din statele UE aflată astăzi în Marea Britanie dar și forța de muncă din Marea Britanie aflată astăzi în diferite state din UE. Ei bine, din Germania și Franț, din Belgia dar și din alte state, se afirmă clar: o ieșire înseamnă o ieșire. Și punct !

Este evident că Marea Britanie va avea de suferit atunci când instituții ale UE vor părăsi teritoriul Marii Britanii. Germania și Franța sunt deja pregătite să preia instituțiile UE din Marea Britanie. Ba, mai mult, se fac calcule severe privind protecția monedei euro în fața pierderii Marii Britanii. Reducerea severă de competivitate și productivitate din UE prin plecarea Marii Britanii va lovi statele care vor fi văduvite de asistența financiară a UE. Grecia este una dintre țările care va avea cel mai mult de suferit. BCE are deja planul pentru sprijinirea băncilor europene să suporte șocul Brexit-ului. La fel cum, probabil, Marea Britanie se pregătește pentru protecția lirei cu acceptarea unor pierderi temporare. Diferența este că Marea Britanie nu poate avea garanția sprijinului Scoției care amenință de ceva timp ieșirea din Regat pentru alăturarea, ca stat independent, la UE.

Ieșirea MB din UE are și alte consecințe. Pentru prevenirea acaparării de către Germania a conducerii UE, nu este exclusă formarea unei coaliții inter-UE anti-germană. Nu este exclusă nici o mai mare integrare a restului statelor sau a majorității lor pentru a salva UE în jurul unui nucleu fidel. Evident, nucleul va avea în compunere Germania și Franța, pentru că fără una dintre ele, Europa ajunge iar la o Europă a națiunilor și a alianțelor militare aflate în permanentă competiție.

Materialul este interesant. nu este obligatoriu ca toate părerile să fie confirmate în timpul ce urmează însă ele spun puțin câte puțin din frământările pe care diferitele state europene le au cu privire la o situație care, deși există în TUE, nu a mai fost luată în considerare.

Rețin ostilitatea franceză cu privire la Marea Britanie. Am înțeles că și în Germania se manifestă o anume ostilitate față de Anglia și pretențiile ei. Nu știu dacă în urma unui rezultat al referendumului Marea Britanie mai poate obține ceva de la UE ! Și dacă pleacă și dacă rămâne, Marea Britanie va plăti cumva această stare de incertitudine și stare de pericol în care se află ideea europeană. David Cameron a comis o mare greșeală în dauna țării sale, până la urmă. Acest referendum pune Marea Britanie în stare de inferioritate față de restul UE. Iar lumea de astăzi nu mai lucrează cu actori mici, lucrează numai cu actori mari. Cineva nu a gândit bine din punct de vedere politic.

Toată lumea are dreptate. Dar absolut toată lumea.

Europarlamentarele astea au fost cu bucluc. PSD și acoliții au făcut cu totul și cu totul altceva decât să propună electoratului o agendă europeană. Au pierdut alegerile. Nu la scor, aici sunt bine, sunt cei mai buni, le-au pierdut prin consecințele lor. PSD a rămas singur-singurel în fața electoratului. Au dreptate să se bucure de rezultat, au dreptate să fie triști pentru singurătatea ce-i înconjoară. Campania europarlamentarelor a fost viciată de campania pentru prezidențiale. Victor Ponta a pierdut deja ... prezidențialele. Scorul de la aceste europarlamentare nu este scorul ... USL ! De fapt, PSD a urmărit cu disperare să obțină cât mai mult din scorul USL. Nu a reușit. Adaug la scorul PSD scorul obținut de Mircea Diaconu. Cei care l-au votat pe Mircea Diaconu sunt mai apropiați de PSD și aliații lui decât de PNL. Cu scorul lui MD cu tot, PSD rămâne sub 50%. Timpul guvernării va fi „rău” cu PSD. Semințele răului au fost puse iar din vară va culege recolta. Recolta mare, pe cea mică o culege Ponta cam cu fiecare apariție publică.

În concluzie, PSD se bucură că trimite în PE cei mai mulți europarlamentari. Fiind vorba despre parlamentarii socialiști, nu vorbim despre calitate personală și parlamentară. Locurile au fost obținute de „aliați” ca urmare a negocierilor politice. Au ajuns pe liste cei mai influenți și mai cotizanți. Să le fie de bine.

PSD se bucură și pentru că PNL nu a obținut minim 20% din voturile electorilor. Este normal să se bucure. Au dreptate să se bucure. Au cheltuit enorm pentru un rezultat al PNL sub 20%. Se bucură și pentru că în PNL s-a ajuns la demisii. Crin Antonescu și Klaus Iohannis și-au depus demisiile. Au fost însoțiți de toți membrii BPN ! Delegația Permanentă a PNL se va aduna iar, miercuri, pentru a stabili data Congresului extraordinar care va alege o nouă conducere, care va alege ca PNL să facă parte din altă familie politică, care va statua că viitoare alianțe cu PSD sunt imposibile. Sau aproape.

Chiar dacă nu au reușit obținerea scorului dorit, liberalii au și ei dreptate. Rezultatul alegerilor a confirmat că ruperea USL este efectivă. Liberalii au dreptate și când au hotărât să părăsească familia liberalilor europeni din cauză de contaminare a acestora cu „socialism”. Au avut dreptate și când au desființat organizația de la Satu Mare și când au dat afară gruparea Tăriceanu. Au dreptate și se pot bucura pentru evitarea preluării în forță a partidului de către sluga PSD, fostul liberal Tăriceanu.

Toată lumea are dreptate. Va fi greu în viitor. Eu sper ca PSD să coboare din ce în ce mai mult. Aceste alegeri au arătat că PSD nu mai poate urca. Limita PSD este în jurul lui 35%, doar în condițiile în care campania pe care o desfășoară este foarte intensă (și mănoasă pentru sărăntocii chemați la vot). PNL se va înfrunta cu proprii membri și susținătorii care nu agrează popularii europeni. Când spui popularii europeni îți vin în minte chipurile lui Băsescu, Udrea, Macovei, Cristian Preda, Baconschi ... Apoi, există, pe bună dreptate, ideea unui alt pericol. Trecerea la familia popularilor nu va schimba doctrina liberală ? PNL nu are doar un nume istoric, are și o doctrină istorică de apărat, de promovat.

Eu unul nu agreez trecerea la popularii europeni. Au fost prea multe cazurile în care comportamentul politic al popularilor europeni a fost și este încă ostil drepturilor și libertăților civile, tocmai ce liberalismul apără. Nu agreez nici așa numitul „social-liberalism”.

Liberal fiind, trebuie să consider că cei din PNL care vor în PPE au și ei dreptate. Ei gândesc altfel decât mine.

Mă gândesc foarte serios la alegerea de către PNL a familiei popularilor europeni. Nu este exclus ca PNL să își piardă electoratul fidel de până acum. Voi urmări evenimentele viitoare cu „mâna pe clanță”. Nu este exclus să apăs clanța și să plec.

Am chef de scenarii. Încălzirea globală cu efectul inundării uscatului

Harta este un sprijin pentru compararea situației din prezent cu cea probabilă atunci când ghețarii vor fi topiți. Posibil nu toți însă în cea mai mare parte a lor. Harta este aproape, cred eu, de actuala situație. Marea s-a ridicat în secolul trecut cu aproape 20 cm. De la anul 1980, efectele încălzirii globale au crescut în intensitate. Sunt insule pe glob care sunt inundate iar populația este obligată să emigreze. Statele insulare dispar.

National geografic a simulat topirea ghețarilor și au ajuns la un rezultat. Pentru foarte multe țări, rezultatul este catastrofal.

M-am uitat, cu mai multă atenție, la teritoriul României. Bazinul Dunării va deveni, până la Porțile de Fier, o parte a Mării Negre. Delta Dunării va dispare, vor dispare terenuri locuite acum, cum ar fi parte din Galați, Brăila, Călărași, Oltenița, Giurgiu ... nu mai spun de comune și sate. Siretul și Prutul se vor vărsa direct în mare. Buzăul va deveni port la Marea neagră. Bucureștiul va deveni, la rândul lui, un oraș înconjurat de mare.

Este un scenariu care poate apare în viitor și are toate șansele să se împlinească. O creștere a nivelului mărilor de 60 cm până la sfârșitul secolului (după unele date aflate în circulație), va provoca inundații majore chiar în Bărăgan. Delta Dunării avea o înălțime medie între 25-50 cm față de nivelul mării, în anii când hălăduiam prin zonă. Acum peste 30 de ani. Încălzirea sfârșitului de secol era vizibilă pe grindul Chituc, unde apa ajunsese lângă pichetul de grăniceri, aflat, anterior, la peste 100 m de mare. Plaja de la Sulina înainta în mare lângă canal însă se retrăgea pe măsură ce înaintam către Sfântul Gheorghe. Din imaginea rezultată în urma simulării, vedem că Județul Tulcea va rămâne doar cu Munții Măcin și zona spre Babadag. Constanța va suferi, la rândul ei, ajustări majore. Mamaia va dispare. La fel ca majoritatea stațiunilor de pe litoral. Toate aflate în zona inundabilă.

Nu ar strica, spun eu, ca politicienii să înceapă încropirea unei strategii pentru viitor luând în calcul aceste consecințe. Evenimentele nefaste par îndepărtate, azi, însă la nivel local ele sunt foarte prezente și accentuate. Oamenii din zonele care vor suferi inundări marine, în special cei din zona Deltei Dunării, vor dori să plece. Unde vor fi duși ? Creșterea nivelului mării cu încă 10-20-30 de centimetri va forța Dunărea să se reverse în zonele ei inundabile. Zone agricole care își vor înceta producția, populații care vor fi strămutate către zone mai ridicate pentru un număr de ani pe măsură ce apele cresc.

Nu mai spun de alte consecințe ale încălzirii globale. Până la sfârșitul secolului se prevede o ridicare a temperaturii medii cu 1,5-2,5 grade. Puțin câte puțin în fiecare an. Vor apare fenomene meteorologice de care nu am mai avut parte, cu care nu suntem obișnuiți, cărora nu știm să le facem față. Nu poți despăgubi la nesfârșit. Asigurările nu vor face față ba, mai mult, asiguratorii nu vor mai face asigurări atunci când analizele de risc spun că fenomenele distrugătoare devin constante.

Planeta trăiește, nu ține cont de ce vrem noi. Fiecare secol are particularitățile lui. A evita să privești viitorul când ai suficiente informații că se schimbă, este un comportament prostesc.

Modificările teritoriului ca urmare a consecințelor încălzirii globale obligă la evaluarea pragmatică a politicilor privind dezvoltarea și folosirea resurselor la care ai acces. Cine știe, poate Terra se va speria de protestatarii de azi și nu își va mai „schimba hainele” și va rămâne imobilă, păstrând astfel la dispoziția noastră, pentru turism, artefacte și imobile „încărcate” de istorie.