joi, 30 mai 2013

Clarificări date de Crin Antonescu cu privire la Constituție

Procesul demarat de USL de revizuire a Constituției suscită un interes imens. La un moment dat aveam senzația că se vor face „mici cârpeli”. Pe zi ce trece, pe măsură ce dinspre liderii USL vin clarificări peste clarificări încep să cred că revizuirea va fi destul de serioasă, că au fost identificate acele probleme care au nevoie de mai multă corectare. Am ascultat aseară explicațiile lui Crin la Oana Stancu. Am citit explicații date de acesta jurnaliștilor. Am citit și comentarii ale unor „gică contra”.

Se face o oarecare tevatură pe ideea că în Constituție nu va fi înscrisă „contribuția Casei Regale” la modernizarea României. Unii sunt supărați că nu vor fi introduse prevederi care să stipuleze că România este un stat creștin-ortodox, că nu se dă Bisericii un rol statal etc. Cei care „reclamă” astfel de lucruri sunt în eroare. Constituția nu este carte de istorie, este legea supremă care privește fundamentele statului român. Cetățenii cu drepturile și libertățile lor fundamentale, instituțiile statului și lucrul acestora, puterile statului și raporturile dintre ele.

Iau de la Agerpres o „știre”. Este însă doar una dintre știrile de care mă folosesc. Nu cuprinde totul. Are însă suficiente informații care îmi arată că treaba este foarte serioasă.

Aseară, m-am bucurat enorm atunci când Crin a arătat că au propus o definire clară a „puterii judecătorești”. O definire înseamnă, după mine, că s-a ajuns la concluzia că este necesar, după atâți ani, să se spună clar, în actul constituțional, ce este puterea judecătorească și care este întinderea ei. Cât este ea de mare. Mi-a plăcut și faptul că a specificat că puterea judecătorească este a ICCJ și a structurilor teritoriale ale acesteia. Fără nici un dubiu. Că CSM poate fi condus doar de un judecător. Precizarea are o mare importanță. Procurorii rămân magistrați însă nu fac parte din putere.

Cu privire la Președintele statului se vor face precizări privind întinderea atribuțiilor acestuia. Îi rămân ca domenii de acțiune doar politica externă și de securitate. Atât la nivel intern cât și extern. Nu știu dacă vor umbla la CSAT însă, după părerea mea, ar trebui să se umble. Fie să fie desființat și atribuțiile de coordonare a forțelor de apărare și securitate națională să treacă la un organism care se înființează în situații de criză sub controlul Parlamentului fie să rămână însă fără a mai dubla Guvernul. Pentru că Băsescu asta a făcut până acum. A dublat Guvernul cu CSAT. Pentru că acolo a introdus „spre aprobare” toate tâmpeniile privind „obiectivele strategice de securitate națională” unde au apărut economia, comerțul, sănătatea, învățământul, justiția etc. Aprobările în CSAT au devenit „obligatorii” pentru miniștri astfel că Băsescu a pus mâna pe toate instituțiile statului.

Parlamentul se va întări. Nu îmi place că rămân ordonanțele și ordonanțele de urgență. Nu îmi place de loc. Este vorba despre legiferare aici, este vorba despre nașterea unor raporturi juridice care produc efecte și știm cu toții că unele ordonanțe, simple sau de urgență, au fost respinse sau modificate sever de Parlament. Nu ne putem juca cu raporturile juridice în așa hal. Menținerea lor ca atribut și putere a Guvernului menține o stare de bulibășeală în raporturile dintre Parlament și Guvern. Este inadmisibil. Eu unul nu agreez menținerea ordonanțelor în Constituție. Avem suficiente legi cu caracter general care acoperă toate domeniile de acțiune umană. Guvernul ar trebui să emită hotărâri de guvern care să stabilească procedurile de urmat în cazurile în care, de obicei, se emit ordonanțe. Toate drepturile pentru care se emit ordonanțele sunt prevăzute în codul civil. Toate. Cu referire la articolele din acest cod să se emită hotărâri care să specifice cine anume are un drept de explorare, exploatare, concesiune etc.

Consider, în final, că treburile merg spre bine, din punctul meu de vedere cu unele minusuri. Mă bucură faptul că a fost acceptat de comisie amendamentul lui Chiuariu privind demnitatea umană ca fundament al statului de drept. Foarte bine. Trebuie însă ca toate celelalte prevederi constituționale să aibă în esența lor această teză fundamentală. Totul trebuie raportat la demnitatea umană pentru ca statul să fie al oamenilor și nu al instituțiilor sale. Mai mult, CCR ar trebui obligat să „judece” în contencios constituțional, în primul rând, dacă prevedea contestată a încălcat sau nu demnitatea umană. Abia apoi să meargă pe firul judecății să vadă dacă alte prevederi constituționale au fost respectate.

Eu unul sper ca treaba să meargă bine. Fac precizarea că cei de vârsta mea am avut constituțiile noastre. Sincer, îmi doresc ca aceasta să fie o constituție care să mă mulțumească, în cea mai mare parte. Plecând de la zicerea că „fiecare generație ar trebui să aibă constituția ei”, mă gândesc că această constituție revizuită ar cam trebui să acopere speranța de viață a unei generații. Să nu mai avem, în viitor, epoci ca a lui Ceaușescu sau Băsescu, epoci negre pentru întreaga națiune.

3 comentarii:

Anonim spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
ADRIAN spunea...

"seful statului" mie mi-a spus totul

Crăciun Florin spunea...

Adrian,

Da, s-a convenit, se pare, să se formuleze acest concept: șeful statului.

Dacă se aduc clarificări asupra atribuțiilor acestuia, nu este o problemă. Cred eu.