Trump este Președintele SUA. Punct !

Place sau nu, Donald Trump este Președintele ales al SUA. De acum încolo, orice referire la Trump ar trebui să fie însoțită analize ale posibilelor acțiuni sau inacțiuni ale administrației americane. Iar pe noi, cei din afara SUA, acestea ne interesează.

Nu are importanță cine la votat sau nu. Important este doar faptul că viitorul Guvern american va fi condus de către Donald Trump. Are decizia guvernamentală în mână. În mâna lui !

Presa a tot clamat că republicanii l-au sancționat din cauza comportamentului. Aiurea ! Republicanii s-a aliniat repede și frumos în spatele lui Trump pentru că el va alege miniștrii dintre republicani. Îi va mulțumi, civilizat, lui Hillary Clinton pentru oferta de colaborare însă miniștrii vor fi de la republicani. Putem accepta că anumite personaje care i-au fost alături ani și ani de zile vor ocupa funcții și demnități publice. Este o „modă” în toată lumea. Problema noastră va fi să vedem cine sunt cei care vor forma „sistemul” ! Pentru că aceștia vor fi cei care vor da nota de guvernare a administrației Trump.

Citeam, în presa străină socialistă (britanică), declarații ale unor americani. Minoritățile sexuale sunt speriate. Afro-americanii sunt alarmați. Feministele sunt îngrozite. Ecologiștii prognozează apocalipsa. Susținătorii lui Clinton reclamă sfârșitul democrației și al libertăților individuale. Libertăți obținute sub guvernările socialiste. Revenirea la tradiția americană, la liberul arbitru, la eliminarea „corectitudinii politice”, la libertatea inițiativei private va scoate din schema de guvernare pomenile sociale. Normal, votanții lui Trump au fost declarați „țărănoi” de către elitele de stânga. Elite obișnuite cu sinecurile socialiste.

Dacă eliminăm îngrijorările socialiste, trebuie să scormonim în trecutul republicanilor pentru a vedea ce vor ei. Socialiștii britanici sunt alarmați că Trump va introduce protecționismul iar lumea dependentă de dolar se va prăbuși. Toți sunt îngrijorați că politica scăderii taxelor ar îndatora și mai mult America și va pune presiune pe restul lumii. China este adusă în față cu rezervele ei uriașe de dolari, trilioane, care scoși pe piață într-un război economic cu SUA ar prăbuși lumea. Da, ar prăbuși lumea socialistă. Iar lumea aia care se poate prăbuși este clientul comercial al Chinei ! Va face China pasul ?

O prezentare a lui Trump nu îi este favorabilă. Este omul spectacol însă nu este foarte eficient cu propria avere. Este omul care riscă. Iar firmele lui au intrat mereu în dificultate din cauza acțiunilor riscante. Tipul are bani și știe să îi piardă. Se pare că alții au grijă să conducă anumite afaceri unde el nu se bagă iar de acolo îi vin banii. Este un speculant. Iar imaginea de speculant, de om care merge la risc, nu se prea pupă cu imaginea de Președinte al SUA.

Trump are nevoie ca de aer de Congres. Congresul este dominat, copios, de republicani. Ca atare, Trump va conveni cu republicanii fiecare pas politic. Bănuiesc că republicanii îi vor lăsa un spațiu de exprimare, un spațiu în care „măscăriciul” Trump să se producă în fața publicului, să își satisfacă nevoia de spectacol pentru a fi util atunci când este nevoie. De aici trebuie să înțelegem că vom fi atenți la ce spune Trump, dar și mai atenți la ce spun și fac miniștrii lui ! Pentru că aceștia vor forma sistemul administrației americane. Tot ce a construit Obama până acum va pleca odată cu acesta, potrivit tradiției americane. Trump este reprezentantul anti-sistemului socialist, sistem instaurat de socialiști care a avut șansa să funcționeze timp de o generație ! Clinton și Obama s-au succedat relativ repede, între ei fiind George W. Bush.

Nu știu să fac predicții dar nici nu cred că Trump va schimba, peste noapte, politica externă a SUA. Iar asta ne interesează în mod deosebit. Nu o poate schimba pentru că SUA se hrănește din ce face în exterior, din „exportul de democrație”. Schimbarea politicii externe a SUA va afecta direct economia SUA. Ce produce economia americană trebuie consumat. Iar politica externă a SUA este zona în care economia SUA are cele mai mari șanse de dezvoltare. Nu este exclus ca Trump să primească acele informații care să îi stimuleze apetitul pentru „cucerire”, pentru dominație pe glob. De aceea nu cred că se va împăca cu expansivul Putin sau cu expansivii chinezi. Iar cu lumea musulmană deja a stabilit niște jaloane: Israelul va fi apărat, creștinismul va fi apărat iar asta spune multe. Lumea musulmană va avea în Trump un adversar dificil. Îndrăznesc să spun că și Turcia. Erdogan va trebui să fie foarte atent la ce mai spune despre SUA și ce îi va mai cere.

Trump trebuie tratat ca Președintele ales și nu ca „maimuțoiul” îndrăgostit de propria imagine. Trump trebuie tratat în considerarea demnității pe care americanii i-au dat-o. Altfel, înseamnă că suntem la fel de lipsiți de minte ca jurnaliștii mediei noastre.

Dacian Cioloș va reprezenta România la sesiunea anuală a ONU.

Valerie și Dacian Cioloș la recepția oferită de Michelle Obama

Imaginea am preluat-o de la „jurnalul”.

La sediul ONU de la New York se desfășoară sesiunea anuală a Adunării Generale a ONU. Timp de o săptămână, vor fi acțiuni multiple, la unele dintre ele participând și delegația României condusă de prim-ministrul Dacian Cioloș. Despre eveniment sunt informații lămuritoare la Agerpres iar despre activitatea delegației române conduse de prim-ministrul Dacian Cioloș avem detalii (multe !) pe site-ul Guvernului - comunicat de presă.

Poziția României la această Adunare Generală a ONU este aceea de contributor emergent la activitatea ONU și nu cea de beneficiar direct. Este o poziție superioară, recunoscută de ONU, la fel cum este recunoscută de statele în care România a fost prezentă, în diferite forme, la cererea ONU sau a altor organizații internaționale.

Cine va citi materialul prezentat de Guvern va avea suficiente clarificări.

Ce este nou în această știre ? Nou este faptul că Președintele Klaus Iohannis la delegat pe primul ministru să reprezinte România la ONU. Este o noutate pentru politica românească, alături de noutățile anterioare, când prim-ministrul Dacian Cioloș a reprezentat România la Consiliul European dar și la alte acțiuni externe unde, de abicei (!), participau doar Președinții României.

Pas cu pas, a spus Președintele Klaus Iohannis că va reforma modul de a face politică. Acesta este unul din acei pași prin care România este vizibilă pe plan internațional la cel mai înalt nivel nu doar cu Președintele țării ci și cu prim-ministrul ei. Acest pas ne spune că Președintele Klaus Iohannis are intenții foarte serioase cu privire nu doar la modul de a face politică în continuare ci și cu privire la prim-ministrul Dacian Cioloș. Amândoi formează o echipă ! Amândoi fac parte dintr-o echipă mai largă, o echipă care îi cuprinde și pe politicienii din PNL care ieri, în Parlament, au susținut pe prim-ministrul Dacian Cioloș împotriva coaliției anti-tehnocrați condusă de infractorul Liviu Dragnea. Și sunt suficiente forțe, astăzi, în Parlament potrivnice lui Dacian Cioloș și guvernului condus de el. Pe lângă PSD sunt cei de la ALDE, s-au băgat în rând cu aceștia cei de la PRU și PMP iar UDMR nu a stat să admire peisajul, a dat și el cu bâta'n baltă cât a putut.

Prim-ministrul Dacian Cioloș va încerca să obțină acordul altor state pentru un nou mandat de membru nepermanent al României în Consiliul de Securitate în perioada 2020-2021. Concurentul nostru este Estonia.

Prim-ministrul Dacian Cioloș a declarat scopul prezenței lui la această manifestare:

Prezența mea la acest eveniment este menită să sublinieze eforturile României de a fi conectată la agenda globală, dincolo de cea europeană, și de a contribui, la rândul ei, la avansarea acesteia în direcția păcii, securității și dezvoltării sustenabile globale

În comunicatul de presă al Guvernului se mai spune:

În discursul pe care îl va susține în plenul Adunării Generale a ONU, premierul va pune accent pe modul în care Obiectivele Globale de Dezvoltare Durabilă, conținute în Agenda 2030, se reflectă în programele și strategiile Guvernului României. Discursul va face referire la situația de securitate din spaţiile de interes direct pentru România, lansând un apel la comunitatea internațională pentru rezolvarea acestora în conformitate cu principiile Cartei ONU și normele de drept internațional.

Este evident că Președintele Klaus Iohannis vrea să prezinte lumii o altă față a României, o față normală, în ton cu politica statelor importante în rândul cărora România are ambiția să fie. Sper că nu s-a uitat acest aspect, al ambiției țării de a fi mai mult decât a fost până în prezent. Președintele Klaus Iohannis a afirmat, de mai multe ori, cu referire la diferite linii de politică internă și externă, că ambiția de a deveni și de a ne ocupa locul între statele puternice ale lumii va fi unul din motoarele morale ale României. Ambiția ! Pentru că putem !

Da, putem. Avem președintele care are capacitatea să facă saltul evolutiv (după atâtea încercări nereușite !), avem Guvernul care știe să facă o altfel de administrație publică - prestația de ieri a lui Dacian Cioloș este o dovadă suficientă în acest sens -, avem un partid care este capabil să asigure Președintelui Iohannis și prim-ministrului Dacian Cioloș susținerea politică necesară pasului sau, de ce nu, a pașilor înainte. Avem persoane capabile să fie guvernanți cinstiți în slujba cetățenilor - membrii Guvernului Cioloș sunt emblematici deja -, avem tot ce ne trebuie. Noi, alegătorii, trebuie să ne face treaba. Să alegem PNL, la alegerile din decembrie acest an, pentru ca pașii înainte să fie făcuți. Să nu mai așteptăm ca PSD și aliații lui să ne mai ofere alte și alte eșecuri ca țară, ca popor.

Dacian Cioloș va participa, la invitația Președintelui Obama, la summit-ul pe tema refugiaților organizat la inițiativa SUA. În acest cadru, prim-ministrul Dacian Cioloș va prezenta contribuția României la efortul comunității internaționale de soluționare a crizei refugiaților.

Programul va include, de asemenea, întrevederi cu înalți oficiali ONU (Secretarul General al ONU, Președintele Adunării generale a ONU),  precum şi o serie de întâlniri bilaterale cu șefi de stat sau de guvern din state membre ONU.

Nu în ultimul rând, prim-ministrul se va întâlni cu comunitatea locală de români, precum și cu funcționarii români care lucrează în sistemul ONU. Va mai avea o întrevedere cu reprezentanții principalelor organizații evreiești din SUA cu care va discuta inclusiv despre președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), exercitată anul acesta de către România.

În plan economic sunt prevăzute discuții cu reprezentanți ai unor companii americane.

După cum se observă, cu ușurință, prim-ministrul Dacian Cioloș are un mandat uriaș. Greutatea mandatului său îi confirmă valoarea ca om și demnitar al statului român dar și încrederea Președintelui Iohannis într-o altfel de politică. Mai mult, Președintele Iohannis arată că „la umbra copacului” pot crește puieți, pot crește vlăstare, dacă le este dată lumina și resursele necesare pentru a crește. Pentru România este o noutate în abordarea modului cum se folosește puterea politică. Iar această noutate este unul din pașii promiși de Klaus Iohannis la investire. Normal, nici nu se putea altfel, trebuie să ai și cu cine. Iar Președintele Iohannis a găsit acel „vlăstar” capabil să crească în persoana lui Dacian Cioloș dar și a unor miniștri din cabinetul pe care îl conduce, fără a neglija oamenii politici din PNL care acționează constant politic pentru susținerea Președintelui și a Cabinetului Cioloș.

Rusia, al doilea pericol pentru securitatea mondială

Iau informația de la Agerpres (aici).

Enumerarea lui Obama pune pe primul loc virusul „Ebola” care afectează din ce în ce mai mulți oameni și pune probleme întregii umanități, omenirea fiind incapabilă, azi, să îl oprească prin măsuri administrative și de natură medicală. Omenirea întreagă este în pericol, nu doar statele afectate direct din Africa.

Pe locul II, Obama pune Rusia, datorită comportamentului său agresiv în Europa, comportament de națiune mare care oprimă națiunile mici, care își stabilește, cum vrea ea, limitele teritoriale, astfel că securitatea statelor europene este în mare pericol.

Pe locul III, Obama pune SIL, teroriștii islamici din Siria și Irak.

Lavrov s-a scandalizat.

Ei bine, toate aceste „nominalizări” sunt corecte, până la un punct. Cum-necum, lupta împotriva virusului Ebola adună toate forțele umanității astfel că se vor găsi, până la urmă, soluții pentru stoparea pandemiei. Tot cu eforturi internaționale se vor soluționa o parte din problemele statelor afectate. Se vor trage învățămintele necesare și se vor lua măsuri pentru prevenirea, în viitor, a altor accidente de această natură.

Terorismul islamic este o problemă. Așa numitul Stat Islamic din Siria și Irak a reușit, după comiterea multor crime abominabile să să unească mai multe state de pe glob împotriva lui. Nu doar statele europene, ci și statele arabe s-au alăturat forțelor internaționale hotărâte să distrugă acest focar de infecție socială. Așa-numitul Stat Islamic are însă și „apărători”. Iranul se arată „îngrijorat” de agresiunea internațională asupra SI. Grupările teroriste arabe s-au aliniat SI. Va fi o luptă grea, o luptă cu multe victime, așa cum a fost și până acum. Totuși, sunt speranțe. Siria a aprobat intervențiile militare aeriene pe teritoriul său și cere să se intervină și cu trupe terestre. Irakul, alt stat afectat, și-a revenit, cât de cât, armata s-a restructurat și a început să opună rezistență forțelor teroriste iar kurzii din Irak au reușit să dea lovituri dure teroriștilor. Pentru că este o zonă cu conflicte religioase permanente, pentru că exportul terorismului în afara zonei poate fi controlat, cât de cât, problema va găsi o rezolvare în timp.

Cu Rusia problema nu mai este așa simplă. Rusia a început, cu ani în urmă, să își pregătească terenul pentru o agresiune armată împotriva Europei dacă aceasta nu se lasă cucerită prin mijloace pașnice. Rusia se grăbește. Nu ea, nu poporul rus. Politicienii de la Kremlin se grăbesc. Putin și camarila. Vor ca în timpul vieții lor să obțină pentru Federația Rusă supremația politică și economică asupra Europei. Pe undeva au calculat ei bine. Europa este doar o mare piață comună, nelegată încă, o piață în care concurența între societățile comerciale este puternic afectată de intervenționismul de stat. Statele europene concurează între ele, nu conlucrează. Rusia și-a băgat „coada” în sistemul energetic al statelor europene, în industria grea, în sistemele bancare, în turism etc. Rusia a căutat, cu disperare și în parte a reușit, să facă Europa dependentă de relațiile cu ea. Din acest motiv avem azi grave neconcordanțe în poziționarea față de Rusia. Din acest motiv avem azi poziționări clare în favoarea Rusiei din partea unor state europene, cum ar fi Ungaria.

Dacă pericolul Ebola sau terorismul islamic mai pot fi contracarate, cu pierderi, cu Rusia problema este mult mai gravă. Au apărut amenințări din partea Rusiei cu folosirea arsenalului nuclear, cu îmbogățirea și modernizarea lui. În timp ce noi, în România, încă ne mai ținem de tratatul privind reducerea armatelor și a armamentelor ofensive, Rusia a denunțat respectivul tratat în mod unilateral. Statele europene nu au reacționat. Politicile publice ale statelor europene nu au fost în pas cu politicile Rusiei privind înarmarea. O mare, mare greșeală de politică internă. Suntem firavi în fața unui stat agresor care s-a întărit. O altă mare greșeală în politica europeană a fost aceea că dezvoltarea economică, piața comună nu au fost însoțite, cum ar fi fost normal, de politici de apărare comune și de securitate. Supravegherea frontierelor și securitatea oferită de controlul persoanelor și mărfurilor la frontierele comune nu acoperă toate nevoile de securitate ale statelor europene. Din acest motiv suntem acum ca un șvaițer. Au apărut găurile. Ungaria, Cehia, Serbia, Bulgaria, Slovacia, Italia, Spania etc. Ce încredere poți avea în Ungaria care refuză să aplice sancțiunile împotriva Rusiei stabilite la nivelul UE ? Ce încredere poți avea în celelalte state care fac același lucru ? Ce încredere poți avea în ele chiar dacă sunt membre, ca și noi, ale NATO ?! Nu poți avea încredere. Iar Rusia știe asta. Nu este mare lucru ca în cazul în care Rusia va exporta mai mult război înspre Europa aceste state să treacă de partea Rusiei refuzând să participe la efortul comun, sub umbrela NATO, de apărare (potrivit celebrului art. 5 al tratatului !). Nu este mare lucru. Ba, mai mult, istoria ne spune că unii vecini își mișcau trupele spre frontierele noastre în același timp cu amenințările și trupele Rusiei !

Eu înclin să pun Rusia pe primul loc la pericolele pentru securitatea mondială. Are capacitatea și, se pare, dorința de a provoca un război și a-l duce în Europa. Nu doar în Europa. Are capacitatea de a provoca al III-lea război mondial. Vrea să dicteze statelor vecine cu ea. Vrea să ajungă iar la gurile Dunării și să impună României statutul de teritoriu tampon, teritoriu în care să se ducă luptele între ea, Rusia, și alte state NATO. Normal, România nu ar avea voie să aibă o armată (cel mult una de paradă), nu ar avea voie să se înarmeze, nu ar avea voie să aibă o industrie modernă și performantă pentru a nu avea capacitatea ca la nevoie să își creeze propriul armament modern, capabil să se opună tehnicii de luptă rusești.

Mai repede decât se aștepta, Rusia „obține” ce nu și-a dorit. Izolarea.

Unele știri de presă scot în evidență o realitate pe care Rusia nu și-a dorit-o. Chiar dacă altele arată o Rusie „în ofensivă”.

Să le adun, pe unele dintre ele, nu pe toate.

Rusia protestează vehement împotriva acțiunilor forțelor ucrainene de restabilire a autorității de stat în zonele ocupate de teroriștii pro-ruși. Lavrov a anunțat retragerea forțelor rusești de la frontierele Ucrainei pentru a calma pe cei din vest. Spune el. Mie, „a calma” îmi spune că Rusia a făcut pasul înapoi însă vrea să aibă `ultimul cuvânt”. Acum, Rusia a cerut întrunirea Consiliului de Securitate pentru a se discuta „situația” din Ucraina și, mai ales, pentru a acuza Ucraina că folosește împotriva propriei populații forța armată - „grava escaladare a violenței în estul Ucrainei” (aici). Este o manevră a Rusiei în domeniul politicii externe care vrea să justifice intervențiile de până acum și să îi favorizeze o eventuală intervenție cu „forțe de menținere a păcii sub egida ONU” pentru a bloca procesul de recuperare a autorității de stat a Ucrainei în regiunile în care teroriștii pro-ruși au încercat să creeze condițiile pentru ruperea teritoriilor din estul Ucrainei și alipirea lor de Rusia așa cum s-a reușit în Crimeea. În Consiliul de Securitate se va discuta situația din Ucraina mâine, vineri. Până acum, statele membre nu au ajuns la un punct de vedere comun cu privire la situația din Ucraina. Ultimele evenimente și mai ales „arestarea” membrilor OSCE de către teroriștii pro-ruși plus pierderile ucrainene de material militar și personal, nu mai spun de torturarea militarilor ucraineni însoțitori ai comisiei OSCE vor amplifica un punct de vedere comun împotriva Rusiei care este văzută de ceilalți membri ai Consiliului de Securitate ca statul agresor. Va fi interesant să vedem care va fi poziția Chinei.

La Washington a fost o întâlnire Obama - Merkel. Cancelarul Germaniei a comunicat la terminarea întrevederii că „Statele Membre ale Uniunii Europene” vor trece, chiar dacă nu își doresc acest lucru, la etapa a treia a sancțiunilor ce urmează a fi aplicate Rusiei, tocmai ca urmare a evoluțiilor din Ucraina (aici). Președintele american a confirmat și el un nou val de sancțiuni dacă Rusia va perturba, luna aceasta, alegerile libere din Ucraina (aici). Sancțiunile vor afecta tot domeniul economic. Obama a făcut și precizarea că sunt state europene care ar avea de suferit în cazul în care Rusia va alege să nu mai exporte gaz către Europa. Face totuși precizarea că este puțin probabil. Îl cred. Este una din sursele majore de finanțare a bugetulului Rusiei.

La Varșovia a avut loc o altă întâlnire a comisarului european pentru energie, Gunther Oettinger, cu premierul polonez Donald Tusk, la urmă comisarul european făcând o declarație care va naște multă tulburare la Moscova (aici):

„Vrem un preț uniform la gaze în piața comună europeană", a spus Oettinger, într-o conferință de presă comună cu Tusk. "Jocul 'divide et impera' — sau un joc de acest tip — propus de Moscova nu poate fi și nu va fi acceptat de statele membre ale UE”.

Va naște tulburare pentru că proiecția UE vine să protejeze statele membre de abuzul Rusiei. Rusia va putea exporta gaze în UE, plata gazelor se va face prin CE, controlul intrărilor de gaze și distribuția către statele membre care le cer se va face de către CE. La statele membre ale UE se vor adăuga alte state europene:

„Infrastructura în privința tranzitului de gaz și energie ar trebui să aibă un caracter paneuropean și ar trebui să includă de asemenea Ucraina, Georgia și Balcanii de Vest. Vrem să ne dovedim solidaritatea cu Ucraina”.

Acest anunț va provoca reacții din partea Rusiei. Dacă la nivelul organelor de conducere ale UE decizia va fi luată în timp util, statele care au semnat un parteneriat economic cu UE vor fi admise în piața comună a energiei UE (Georgia, Ucraina, R. Moldova, statele din Balcani). Potrivit acordurilor ce se vor încheia între UE și aceste state, la capetele de intrare a conductelor de gaze rusești pe teritoriul Ucrainei sau Georgiei vor exista reprezentanți ai UE.

Anunțul ne arată și faptul că UE va dezvolta, cu prioritate, rețeaua europeană a energiei, interconectările între state devenind o urgență majoră.

Aceste știri sunt suficiente pentru a arăta că Rusia a pierdut deja. Un război nu poate duce, este mai slabă decât NATO. Va continua să susțină grupările teroriste pro-ruse însă și acestea vor pieri sufocate de forțele de ordine publică ale Ucrainei. După un timp, Rusia va avea de „apărat” Crimeea. Raptul teritorial al Crimeii nu îi va fi iertat.

Concluzia ? Rusia a pierdut Ucraina. Ministrul ucrainean al energiei a fost de acord cu punctul de vedere al comisarului european pentru energie. Rusia va pierde și Transnistria. Ucraina poate și cred că își dorește să blocheze Transnistria. Sufocați de ucraineni la est și așteptați cu brațele deschise de moldoveni la vest, transnistrenii vor trebui să accepte condițiile R. Moldova. Să devină, în viitor, cetățeni ai Uniunii Europene și membri NATO.

Rusia s-a întins mai mult decât i-a fost plapuma.