Statele slab înarmate pot deveni subiect de „absorbție”

„Ministrul rus de externe Serghei Lavrov consideră că țarile slab înarmate ar putea deveni obiect de „absorbție“, și că astfel de state sunt „destul de multe“, potrivit declaratiei ministrului în timpul întâlnirii cu studenții MGIMO”, potrivit Unian - spun cei de la Pagina de Rusia (aici).

Mi-a atras atenția pentru că avem o mulțime de „pacifiști” pe aici prin România care se opun procesului de întărire și modernizare a Forțelor Armate ale României și poziționării țării ca o națiune capabilă nu doar să își asigure propria apărare și securitate ci să devină un „exportator” de securitate în zona geopolitică în care trăiește. Îi numesc „pacifiști” deși ar trebui să le aplic alte adjective.

„Nu o spunem pentru a provoca pe cineva la cursa înarmărilor sau ca se ne testeze forța. Pur si simplu țarile slab înarmate devin obiectul unei reale absorbții, nu din punct de vedere legal, nu din punct de vedere juridic internațional, dar în termeni de independență. Sunt o mulțime de astfel de țări, a spus Lavrov.”

Serghei Lavrov confirmă astfel politica de forță a Federației Ruse la frontierele sale. În Transnistria recrutează localnici pentru forțele militare ruse staționate pe teritoriul R. Moldova. Trupele autoproclamatelor republici din Osetia (Georgia) au fost incluse în componența Armatei Federației Ruse (de curând !), în așa-numitele republici autonome din Ucraina - Donetsk și Lugansk -, au fost înființate două armate, 1 și 2, cu comenzi asigurate de Rusia și puse sub controlul unui comandament rus regional, Belarus are „surpriza” ocupării teritoriului de forțe armate din Rusia pe motivul unei aplicații comune - forțele ruse sunt mult superioare forțelor militare ale Belarus ! Lângă noi, foarte aproape, avem Serbia care a devenit parte a sistemului organizat de Federația Rusă pentru combaterea organizării apărării NATO în Europa. Siria și-a pierdut „independența” acceptând „propunerile” Rusiei de a organiza și apăra teritoriul Siriei împotriva unor eventuali agresori cu forțe armate rusești. Rusia a încercat și în Grecia dar se pare că fără prea mult succes (dar încă nu suntem în fața unui rezultat final !).

Trebuie înțeles, în acest sens, efortul statelor membre NATO de a ridica nivelul de protecție în fața unei eventuale agresiuni din partea Federației Ruse în statele aflate la limita de est a NATO - Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, România, Bulgaria și Turcia. De aceea trebuie înțeles semnalul dat de statele membre NATO pentru sprijinul Georgiei, Ucrainei și Republicii Moldova. În același sens trebuie înțeles și efortul statelor membre ale Uniunii Europene de a dezvolta propriile capacități de apărare ce urmează să fie complementare sistemul de apărare NATO. Nu de alta, dar unele state membre ale Uniunii Europene nu sunt membre ale NATO și nici nu pot deveni fără a se încălca unele convenții internaționale în vigoare sau propria politică - Finlanda, Suedia, Austria. Ca atare, formarea unor formațiuni militare europene cu contribuția tuturor statelor membre reprezintă o urgență din punctul de vedere al apărării în fața unor eventuale agresiuni ale Rusiei.

Să nu îi aud pe „pacifiști” că NATO este o formă de ocupare a statelor membre ! Că Rusia face la fel ca NATO. Face pe dracu ! Rusia ocupă țările pe când NATO este o asociere a statelor ! În cazul Rusiei, comanda este la Moscova, în cazul NATO, comanda este separată de un stat anume, organizația are propria conducere. Dau exemple din România. La Deveselu avem o unitate a SUA de apărare antiaeriană subordonată NATO și destinată protecției statelor membre NATO din Europa. La Craiova avem o brigadă mixtă, sub comandă românească, la fel cum la București avem comandamente NATO din care unul este condus de români.

Așa zișii pacifiști care fac propaganda Moscovei pe față ar trebui să tacă. Din nefericire, după câte am observat, unii au în spate cariere militare. Despre „doamnele” care doresc oprirea cheltuielilor pentru înarmare și folosirea lor pentru plata salariilor sau a pensiilor sau pentru construirea de biserici (ortodoxe ?!), nu am recomandări. Nu pot avea.

Se schimbă lumea. Lumea europeană. Avem „stare de război”.

Agerpres. Ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, își propune să accelereze planurile care vor permite armatei germane să intervină în interiorul țării în caz de alertă gravă sau atac terorist.

„La sfârșitul verii ne vom decide împreună cu miniștrii de interne ai landurilor asupra unor cazuri specifice.”

O „traducere” se cuvine a fi făcută. Este cu atât mai necesar cu cât este vorba despre un concept politic care, în timp, nu s-a dovedit viabil.

Pe la începutul anilor 2000 eram pus în fața unui nou concept indus de la Comisia Europeană. În România, Armata trebuie să iasă din rezolvarea problemelor interne. Așa s-a ajuns la demilitarizarea Poliției Române, transformarea Trupelor de Grăniceri în Poliția de Frontieră Română, demilitarizarea Ministerului de Interne etc. Unele structuri au rămas cu caracter militar, cum ar fi Jandarmeria, ideea era că aceasta și pompierii pot rămâne structuri militare pentru că ele acționează doar la situații de urgență care impun competențe militare.

Conceptul politic era că forțele militare au treabă cu apărarea țării, deci cu o situație excepțională. Terorismul islamist nu era încă atât de vizibil în Europa, Franța și Belgia punând mereu batista pe țambal și opunându-se vehement ideii că islamiștii din țările lor ar fi teroriști. Au avut dreptate ! De aceea, se considera că pentru ordinea publică și acțiunile de apărare împotriva unor tulburări armate interne pot fi soluționate de forțele polițienești care și-au format tot felul de structuri anti-teroriste.

Ultimii ani au dovedit că o astfel de abordare politică este un fiasco. În toate țările europene terorismul islamist dar și de altă natură (în general sub acoperire religioasă !) a câștigat în fața structurilor polițienești. Iar când politicul și-a băgat coada, viața cetățenilor a devenit „foarte ieftină”. Neglijabilă.

La noi, în România, tot felul de politicieni cu mintea slabă au vrut să iasă în evidență preluând „constructiv” idei tembele, de la tot felul de ONG-uri „teroriste” și au influențat raportul de putere în stat în favoarea „societății civile”, așa s-au prezentat majoritatea organizațiilor anti-stat. Așa s-a ajuns la desființarea posturilor de poliție locală, așa s-a ajuns la reducerea efectivelor poliției de frontieră de la frontierele naționale (pentru că dincolo sunt prietenii noștri, comunitari !), așa s-a ajuns la modificarea competențelor funcționale ale forțelor de ordine publică și ne mirăm astăzi cum este posibil ca infractorii violenți să omoare sau rănească polițiști, nu mai spun de țintele lor din societatea civilă - cea reală, așa s-a ajuns ca procurorii să nu mai poată preleva probe în cazul unor infracțiuni etc.

Francezii, cei mai vehemenți în predarea societății către ONG-uri mascate sub emblema „societate civilă”, majoritatea dintre ele de sorginte socialistă globalistă sau ecologistă (tot socialism dar care vede copacul și nu mai vede omul), au ajuns să folosească forțe ale armatei în misiunile de „supraveghere” urbană după ce teroriștii au reușit să facă măcel în populația civilă. Am citit o știre că prim-ministrul Franței a găsit soluția. Recunoașterea islamului ca religie a statului Francez. Asta mai lipsea !

Văd că germanii se gândesc și ei la situațiile în care forțele militare să intervină în „cazuri de alertă gravă” sau „atac terorist”. Prietenii mei germani, unii mai bătrâni ca mine, care mi-au împuiat capul cu tot felul de idei novatoare, oare ce spun acum ?

Cei care pot pricepe să fie atenți la cele două situații. Una este aproape clară. A devenit o obișnuință a știrilor. Atacul terorist este un fenomen comun, deja. Cealaltă în schimb acoperă multe alte posibile evenimente. Cazurile de „alertă gravă” pot fi toate acțiunile unor grupuri sau mase de oameni împotriva statului de drept, a ordinii constituționale, ca să folosesc un limbaj corect. Să bănuiesc că aici vor fi băgate demonstrațiile cu violență promovate de curentele extremiste ? De ce nu ! Dacă ei, germanii au ajuns să judece așa, înseamnă că responsabilii lor au văzut că astfel de „alerte grave” sunt existente, au potențial de dezvoltare, că forțele polițienești nu sunt suficiente nu doar ca număr de persoane ci și ca mijloace de acțiune.

Mai pe șleau spus, Germania se gândește serios la faptul că are în țară toate condițiile pentru a se afla într-o stare de tulburare care seamănă mai degrabă cu o „stare de război”, fără a fi un război în sine. Starea de război este determinată de alți germani sau, de ce nu, de rezidenții străini care trăiesc în Germania sub diferite acoperiri, inclusiv aceea de „cetățean german” ! Ieri, 10.000 de turci din germania au manifestat în sprijinul lui Erdogan. Cei care au luat în derâdere numărul lor „mic” sunt niște dobitoci. O tulburare a unui astfel de grup ar aduce lângă ei pe alții, iar alții sunt în jur de 3,5 milioane numai de turci, fără a neglija numărul altor milioane de alți străini toți de religie islamică.

Este evident că se schimbă lumea europeană. Ce se întâmplă acum în Germania îmi arată că nemții iau în serios amenințările. Dacă s-a renunțat ca conceptul politic că ordinea publică se asigură doar cu forțele de ordine publică, atunci situația este gravă. Până la urmă, tot cu armata și modul ei de acțiune se rezolvă problemele care pun o țară în pericol. Interne sau externe. Poveștile ONG-iștilor au și ele sfârșit. Slăbirea statelor nu este în avantajul cetățenilor acelor state.

Anchetă la cererea unor deputați olandezi asupra militarilor olandezi care luptă în Irak ?

Din vestul ăla „modern” vin tot felul de curiozități.

Agerpres (aici). Autoritățile olandeze au anunțat începerea unei anchete asupra militarilor care participă la coaliția internațională împotriva Statului Islamic.

Ținta este politică. Unii deputați olandezi nu sunt de acord cu participarea Olandei la coaliția internațională împotriva SI (motivele pot fi diferite) așa că atacă direct militarii olandezi participanți. Este vorba despre 4 aeronave de vânătoare F-16, despre piloții acestora care sunt acuzați că au produs, pe timpul bombardamentului pozițiilor islamiste daune civililor. Piloții aeronavelor de vânătoare olandeze ar fi vinovați, după cum consideră deputații olandezi, de moartea unor victime civile în urma unor bombardamente.

Ministerul apărării consideră că este aproape imposibil să stabilești numărul civililor decedați în urma acțiunilor coaliției. Pentru că aici vorbim despre acțiuni ale coaliției militare și nu despre acțiunile individuale ale piloților olandezi. Avioanele de vânătoare însoțesc și asigură securitatea avioanelor de bombardament. Pot avea și acțiuni individuale asupra unor ținte terestre însă este puțin probabil ca în cadrul coaliției aviația de vânătoare să atace case sau grupuri de oameni de pe străzi.

Dacă noi ne criticăm parlamentarii pentru „minuni”, ce am face dacă parlamentarii români ar cere anchete asupra militarilor noștri participanți la operațiuni în teatrele de acțiuni din străinătate ? Indiferent sub care drapel. Al ONU, al UE, al NATO etc.

Unii oameni sunt idioți.

Rusia, al doilea pericol pentru securitatea mondială

Iau informația de la Agerpres (aici).

Enumerarea lui Obama pune pe primul loc virusul „Ebola” care afectează din ce în ce mai mulți oameni și pune probleme întregii umanități, omenirea fiind incapabilă, azi, să îl oprească prin măsuri administrative și de natură medicală. Omenirea întreagă este în pericol, nu doar statele afectate direct din Africa.

Pe locul II, Obama pune Rusia, datorită comportamentului său agresiv în Europa, comportament de națiune mare care oprimă națiunile mici, care își stabilește, cum vrea ea, limitele teritoriale, astfel că securitatea statelor europene este în mare pericol.

Pe locul III, Obama pune SIL, teroriștii islamici din Siria și Irak.

Lavrov s-a scandalizat.

Ei bine, toate aceste „nominalizări” sunt corecte, până la un punct. Cum-necum, lupta împotriva virusului Ebola adună toate forțele umanității astfel că se vor găsi, până la urmă, soluții pentru stoparea pandemiei. Tot cu eforturi internaționale se vor soluționa o parte din problemele statelor afectate. Se vor trage învățămintele necesare și se vor lua măsuri pentru prevenirea, în viitor, a altor accidente de această natură.

Terorismul islamic este o problemă. Așa numitul Stat Islamic din Siria și Irak a reușit, după comiterea multor crime abominabile să să unească mai multe state de pe glob împotriva lui. Nu doar statele europene, ci și statele arabe s-au alăturat forțelor internaționale hotărâte să distrugă acest focar de infecție socială. Așa-numitul Stat Islamic are însă și „apărători”. Iranul se arată „îngrijorat” de agresiunea internațională asupra SI. Grupările teroriste arabe s-au aliniat SI. Va fi o luptă grea, o luptă cu multe victime, așa cum a fost și până acum. Totuși, sunt speranțe. Siria a aprobat intervențiile militare aeriene pe teritoriul său și cere să se intervină și cu trupe terestre. Irakul, alt stat afectat, și-a revenit, cât de cât, armata s-a restructurat și a început să opună rezistență forțelor teroriste iar kurzii din Irak au reușit să dea lovituri dure teroriștilor. Pentru că este o zonă cu conflicte religioase permanente, pentru că exportul terorismului în afara zonei poate fi controlat, cât de cât, problema va găsi o rezolvare în timp.

Cu Rusia problema nu mai este așa simplă. Rusia a început, cu ani în urmă, să își pregătească terenul pentru o agresiune armată împotriva Europei dacă aceasta nu se lasă cucerită prin mijloace pașnice. Rusia se grăbește. Nu ea, nu poporul rus. Politicienii de la Kremlin se grăbesc. Putin și camarila. Vor ca în timpul vieții lor să obțină pentru Federația Rusă supremația politică și economică asupra Europei. Pe undeva au calculat ei bine. Europa este doar o mare piață comună, nelegată încă, o piață în care concurența între societățile comerciale este puternic afectată de intervenționismul de stat. Statele europene concurează între ele, nu conlucrează. Rusia și-a băgat „coada” în sistemul energetic al statelor europene, în industria grea, în sistemele bancare, în turism etc. Rusia a căutat, cu disperare și în parte a reușit, să facă Europa dependentă de relațiile cu ea. Din acest motiv avem azi grave neconcordanțe în poziționarea față de Rusia. Din acest motiv avem azi poziționări clare în favoarea Rusiei din partea unor state europene, cum ar fi Ungaria.

Dacă pericolul Ebola sau terorismul islamic mai pot fi contracarate, cu pierderi, cu Rusia problema este mult mai gravă. Au apărut amenințări din partea Rusiei cu folosirea arsenalului nuclear, cu îmbogățirea și modernizarea lui. În timp ce noi, în România, încă ne mai ținem de tratatul privind reducerea armatelor și a armamentelor ofensive, Rusia a denunțat respectivul tratat în mod unilateral. Statele europene nu au reacționat. Politicile publice ale statelor europene nu au fost în pas cu politicile Rusiei privind înarmarea. O mare, mare greșeală de politică internă. Suntem firavi în fața unui stat agresor care s-a întărit. O altă mare greșeală în politica europeană a fost aceea că dezvoltarea economică, piața comună nu au fost însoțite, cum ar fi fost normal, de politici de apărare comune și de securitate. Supravegherea frontierelor și securitatea oferită de controlul persoanelor și mărfurilor la frontierele comune nu acoperă toate nevoile de securitate ale statelor europene. Din acest motiv suntem acum ca un șvaițer. Au apărut găurile. Ungaria, Cehia, Serbia, Bulgaria, Slovacia, Italia, Spania etc. Ce încredere poți avea în Ungaria care refuză să aplice sancțiunile împotriva Rusiei stabilite la nivelul UE ? Ce încredere poți avea în celelalte state care fac același lucru ? Ce încredere poți avea în ele chiar dacă sunt membre, ca și noi, ale NATO ?! Nu poți avea încredere. Iar Rusia știe asta. Nu este mare lucru ca în cazul în care Rusia va exporta mai mult război înspre Europa aceste state să treacă de partea Rusiei refuzând să participe la efortul comun, sub umbrela NATO, de apărare (potrivit celebrului art. 5 al tratatului !). Nu este mare lucru. Ba, mai mult, istoria ne spune că unii vecini își mișcau trupele spre frontierele noastre în același timp cu amenințările și trupele Rusiei !

Eu înclin să pun Rusia pe primul loc la pericolele pentru securitatea mondială. Are capacitatea și, se pare, dorința de a provoca un război și a-l duce în Europa. Nu doar în Europa. Are capacitatea de a provoca al III-lea război mondial. Vrea să dicteze statelor vecine cu ea. Vrea să ajungă iar la gurile Dunării și să impună României statutul de teritoriu tampon, teritoriu în care să se ducă luptele între ea, Rusia, și alte state NATO. Normal, România nu ar avea voie să aibă o armată (cel mult una de paradă), nu ar avea voie să se înarmeze, nu ar avea voie să aibă o industrie modernă și performantă pentru a nu avea capacitatea ca la nevoie să își creeze propriul armament modern, capabil să se opună tehnicii de luptă rusești.