Rovana Plumb și-a etalat incompetența la Bruxelles

COMUNICAT DE PRESĂ AL EUROPARLAMENTARULUI PNL DANIEL BUDA: 

ROVANA PLUMB- O PRESTAȚIE PROFUND NESATISFĂCĂTOARE ÎN COMISIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ DIN PARLAMENTUL EUROPEAN!

Dezbaterea din Comisia pentru Dezvoltare Regională a demonstrat încă o dată că rezervele exprimate asupra Președinției Rotative a Consiliului Uniunii Europene nu au fost fără suport. Deși mi-aș fi dorit să mă pot declara mulțumit după dezbaterea REGI, unde doamna Rovana Plumb a prezentat prioritățile Președinției Române, însă prestația acesteia a fost departe de ceea ce ar fi trebuit să fie.

România a ratat șansa de a-și sublinia prioritățile dar, în același timp, și de a-și prezenta viziunea concretă asupra proiectului european. O prezentare plină de generalități și banalități în care am vorbit despre cum trebuie să facem “să fie bine ca să nu fie rău”, o prezentare lipsită de substanță și de asumări concrete asupra noilor provocări și nevoi ale Uniunii Europene. Ajustările financiare generate de BREXIT, care au dus la tăieri de fonduri din Politica de Coeziune, criza migrației, nevoile crescânde legate de cercetare, inovare, digitalizare, creșterea rolului autorităților locale în procesul de absorbție a fondurilor europene erau teme care aveau nevoie de răspunsuri ferme.

Atât eu, cât și colegii mei am adresat întrebări concrete legate de simplificarea procedurilor dar și de schimbarea regulilor în timpul jocului, așa cum a fost de exemplu în România când, prin Ordonanța 114/2018, s-au schimbat autoritățile de implementare, transferând competențe de la o autoritate la alta, fără a exista personalul necesar pentru implementarea corectă și la timp a acestor proiecte.

Fără răspuns au rămas și aspectele legate de opinia Președinției Române față de macrocondiționalități, ratele de cofinanțare sau regula N+3, care se dorește a fi dusă la N+2 de către Comisia Europeană. În mod paradoxal, deși România a ales ca motto al Președinției “Coeziune, o valoare europeană”, Politica de Coeziune nu este tratată într-un capitol aparte și este menționată alături de alte priorități în cadrul “Europa convergenței: creștere, coeziune, competitivitate și conectivitate”.

Deși îmi doresc o președinție de succes a României, rezervele sunt incomensurabile, în condițiile în care actuala guvernare nu reușește să atragă fonduri europene în proiectele majore de infrastructură ale României. Este greu să faci figură bună în exterior, câtă vreme la tine acasă mizeria economică, socială și morală este ridicată la rang de virtute.

Daniel Buda,
Europarlamentar PNL

'Forumul Agricultorilor ... de la pământ la industrie', eveniment organizat de PNL

ORBAN: PENTRU A DA O ŞANSĂ SUPLIMENTARĂ AGRICULTURII TREBUIE SĂ NE BATEM LA NIVELUL UE PENTRU CREŞTEREA PLĂŢILOR LA HECTAR

Agerpres - Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat, joi, că principalul efort la nivel naţional pe care ar trebui să-l facă decidenţii români pentru a oferi o şansă suplimentară agriculturii este acela de a se bate la nivel european pentru creşterea plăţilor directe la hectar.
"Agricultura poate să fie un motor de creştere extrem de important pentru România, o sursă de îmbunătăţire a nivelului de viaţă pentru români şi un mijloc prin care România poate să-şi crească competitivitatea nu numai la nivel european, dar şi la nivel mondial.

M-am uitat pe date şi vă spun din capul locului că cine a negociat capitolul agricultură la momentul integrării României în UE (...) a dobândit cred că printre cele mai proaste condiţii printre ţările care au aderat la UE. Plăţile la hectar sunt un mijloc, de fapt, prin care competitivitatea agriculturii româneşti este frânată extrem de masiv, pentru că este foarte greu să concurezi cu alţi producători din alte ţări, în condiţiile în care tu primeşti 150-160 de euro la hectar, iar alţii primesc 280-330 de euro la hectar. (...) Cred că principalul efort naţional pe care ar trebui să-l facem la nivelul Uniunii Europene pentru a da o şansă suplimentară agriculturii este acela de a ne bate pentru creşterea plăţilor la hectar şi, în general, a sumelor care sunt alocate către România", a declarat Ludovic Orban la reuniunea 'Forumul Agricultorilor ... de la pământ la industrie', eveniment organizat de PNL în parteneriat cu Fundaţia Hanns Seidel şi Institutul de studii Populare.

Liderul PNL s-a declarat îngrijorat şi de cifrele referitoare la balanţa comercială.

"Am avut anii 2013-2014, ani de excedent pe agricultură şi de atunci o creştere dramatică a deficitului pe produsele agricole, ceea ce ne arată că noi, de fapt, importăm mai mult decât producem. Ceea ce ne arată, pe de-o parte, că nu există o promovare a produsului românesc, nici pe piaţa internă, nici pe piaţa externă, pe de altă parte există tendinţa sistematică de a creşte importurile de produse agricole. Iar ceea ce e mai rău în structura balanţei comerciale este aceea că, în timp ce exporturile sunt în proporţie de aproximativ două-treimi cereale, animale vii, adică materie primă, neprocesată, importurile sunt în proporţie de 80% procesate, adică rezultatul unei prelucrări mai mici sau mai mari", a spus Orban.

Orban a menţionat, totodată, că există "o rezistenţă formidabilă" la asociere mai ales între producătorii agricoli. "Ori, este foarte clar că în multe domenii, mai ales în capacitatea de depozitare, în comercializare, în dezvoltarea unor servicii aferente producţiei agricole, este necesară asocierea", a spus el.

Liderul PNL a criticat şi alocarea resurselor bugetare în politica agricolă a României.

"Vă dau exemplu programul cu roşiile, în care cu vreo 20 şi ceva de milioane de euro am redus importul de roşii cu 300 de kilograme, ăsta a fost rezultatul subvenţiilor acordate în programul "Roşii" care a fost promovat de Ministerul Agriculturii. Nu există o asumare a unor obiective în domeniul agriculturii pe care să le urmărim. (...) Resursele trebuie canalizate către acele lucruri care într-adevăr pot să creeze plusvaloare, să creeze o dezvoltare, să crească competitivitatea producţiei agricole", a spus Orban.

Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, a declarat că pentru agricultura românească este important, la acest moment, să iasă pe piaţă cu produse cu valoare adăugată mare.

"Cred că fermierii s-au dezvoltat, se dezvoltă în continuare (...) cred că fermierii au nevoie de liniştea aferentă plăţilor, subvenţiilor la timp, vor să aibă facilităţi pe ceea ce înseamnă irigaţii şi aşa mai departe, dar eu cred că trebuie să ajungem să monitorizăm agricultura prin prisma PIB şi mai puţin pe o producţie uriaşă la hectar. Nu ne mai cere nimeni date, nu ne mai ameninţă nimeni dacă nu facem o anumită cantitate la hectar, cred că vremurile acelea s-au dus. Este momentul să ieşim pe piaţă cu produse cu valoare adăugată mare. (...) cred că într-acolo trebuie să ne îndreptăm. (...) Faptul că suntem, cum spune Eurostat, pe ultimul loc la cercetare-inovare, trebuie să ne dea de gândit", a declarat Daraban.

Europarlamentarul PNL Daniel Buda a afirmat în acelaşi context că decidenţii au nevoie de o "discuţie serioasă" cu reprezentanţii fermierilor şi specialiştilor pentru a vedea care este viitorul agriculturii româneşti, în contextul în care la nivelul UE sunt luate în calcul variante care includ plafonarea sumelor alocate prin Politica Agricolă Comună.

Totodată, a adăugat el, mediul asociativ trebuie să vină cu soluţii pentru a influenţa decidenţii naţionali, Ministerul Agriculturii, în ceea ce priveşte planurile naţionale strategice, documente care sunt prezentate la nivelul UE.

"Este important ca dumneavoastră, mediul asociativ, să puneţi piciorul în prag, să vă impuneţi punctul de vedere în discuţiile cu cei de la minister, pentru că dumneavoastră sunteţi cei mai în măsură să le spuneţi cum trebuie să arate aceste planuri strategice naţionale", a declarat Buda.
La eveniment au mai participat, printre alţii, europarlamentarii Siegfried Mureşan şi Mihai Ţurcanu, deputatul Adrian Oros, vicepreşedinte PNL, deputatul Nini Săpunaru, Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, reprezentanţi ai asociaţiilor fermierilor şi specialişti în agricultură.

Nu mai accept insultele din partea Guvernului României

Comisarul european Corina Crețu a răbufnit. S-a săturat să fie arătată cu degetul de proprii colegi din PSD aflați, din nefericire la guvernare în aceste zile. Ea se zbate iar colegii de partid de la transporturi, Lucian Șova, și de la fonduri europene, Rovana Plumb, își ascund incompetența arătând cu degetul către Comisia Europeană.

Ei au făcut și au dres dar, în urma „dresului” lor, nu rămâne nimic. Vorbe goale.

Corina Crețu vrea să pună lucrurile la punct. Adevărul supără, în general se evită spunerea lui dacă există șansa ca neregulile să fie corectate. Din moment ce Corina Crețu spune lucrurilor pe nume, cu subiect și predicat, suntem în fața incapacității guvernanților români ai PSD și ALDE de a se încadra în normele general admise pentru atragerea fondurilor europene pentru dezvoltarea țării. Nu știu să facă acest lucru sau nu au interesul să facă așa ceva! Cred că „interesul”, în special interesul unor persoane anume, este cel care dictează politica guvernamentală a PSD și ALDE. Vom afla până la urmă despre ce este vorba. Pentru ziua de astăzi, eu cred că Guvernul nu are bani. Abia reușește să se împrumute de pe piața bancară internațională (cu dobânzi mari!) pentru a plăti salariile din sistemul de stat mărite „demonstrativ”, pensiile și ajutoarele sociale. Nu are banii cu care să mai și construiască drumuri, căi ferate să facă investițiile necesare bunului mers al economiei.

„După cum știți, de când am devenit comisar european pentru politică regională, am încercat să ajut cu rata de absorbție pentru regiunile mai puțin dezvoltate. În cazul României, am făcut eforturi extraordinare, în sensul că am fazat foarte multe proiecte în valoare de trei miliarde de euro, practic am degrevat bugetul național de trei miliarde de euro, bani care ar fi fost pierduți”

„S-au pierdut 2 miliarde de euro, din păcate în domeniul cel mai vulnerabil și cel mai necesar pentru România, cel al transporturilor. Pentru perioada 2014 - 2020 facem eforturi supraomenești să evităm dezangajările de fonduri”

 „Chiar vreau să vă anunț public că nu mai accept insultele din partea Guvernului României față de munca pe care o fac”

„În prezent există în analiza Comisiei „un singur proiect major, proiectul de metrou Otopeni - Gara de Nord”. „În rest așteptăm Craiova - Pitești, Târgu Mureș - Iași, Podul de la Brăila. Autoritățile române sunt cele care au solicitat schimbarea programului de infrastructură mare, dânșii ne-au dat niște deadline-uri care au fost deja depășite cu mult, la metrou angajat sub semnătură că vor depune în decembrie acest proiect de metrou, ne aflăm în noiembrie 2018 și nu-l avem depus la finanțare”, și-a continuat comisarul european acuzațiile la adresa guvernului de la București.”

„Pentru Târgu Mureș - Iași în primul rând este o prioritate a Comisiei Europene, și o spun cu toată sinceritatea, de aici, de pe podiumul Comisiei Europene, avem nevoie de a completa proiectele de infrastructură care conectează Europa, mai ales Republica Moldova, Moldova, de Europa centrală și de est. Avem bani pentru studii de fezabilitate, nu avem nicio solicitare pentru aceste studii de fezabilitate”

Daniel Buda, europarlamentar PNL:

Avertismentul transmis astăzi de către Comisarul European pentru Dezvoltare Regională, Corina Creţu, care a declarat ferm că nu mai acceptă insultele din partea Guvernului României faţă de munca sa, ar trebui să îi trezească la realitate pe cei mai incompetenţi miniştri din istoria post-decembristă, Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb şi ministrul Transporturilor, Lucian Şova. De mai bine de un an şi jumătate, cei doi miniştri nu au fost în stare să transmită la Bruxelles proiecte de infrastructură care să poată fi finanţate din fonduri europene, punând astfel România în situaţia de a-i fi dezangajate o serie de fonduri.

Din 2016 avem cele mai incompetențe guverne ale României. Toate plecate greșit pe un program de guvernare fantezist, inventat de niște persoane certate cu legea din PSD și susținut de alte persoane cu comportament dubios din ALDE. Ca să fim foarte corecți cu noi înșine, putem pune acești 4 ani de mandat al PSD - 2016-2020 -, la capitolul „ani pierduți”! Fără nici o reținere. Pentru cei care s-au lăcomit la sumele de bani care le-ar veni în plus la salarii și pensii vine decontul. O viitoare guvernare nu va fi de acord să continue plăți din „averi fictive”. Va lăsa piața să regleze diformitățile produse de aceste guvernări PSD-ALDE, cu consecințele neplăcute pentru cei care îi sprijină astăzi.

Idioții de la guvernare nu au capacitatea să înțeleagă că drumurile, calea ferată, transporturile aeriene și navale dau viață oricărei economii la nivel național dar și la nivel internațional.

Încalcă Băsescu litera și spiritul Constituției sprijinind acțiunile Fundației Mișcarea Populară ?

Azi, la Cluj, are loc o dezbatere publică organizată de Fundația Mișcarea Populară împreună cu Partidul Mișcarea Populară, partid ce reprezintă „instrumentul politic” al respectivei fundații. Tema este : „Statul de drept - intre modelul european si realitatea din Romania”. HotNews ne spune cine sunt participanții: „La dezbatere si-au anuntat participarea membri fondatori ai Fundatiei Miscarea Populara (Prof. dr. Marian Preda, Elenina Nicut, Daniel Funeriu), lideri si deputati ai Partidului Miscarea Populara (Eugen Tomac, Teodor Baconschi, Elena Udrea, Cristian Preda)”. La dezbatere participă și Președintele României, Traian Băsescu ! Participă și Emil Boc, în calitate de „coferențiar univeristar” ?! Iar alături de Traian Băsescu și Emil Boc vin consilieri și primari ai PDL (încă) din Cluj și localitățile învecinate și nu numai.

Nu este o haină cusută cu ață albă, este ditamai pânza de corabie cusută cu otgonul de culoare albă. Dezbaterea este o simulare. O simulare a unei stări de normalitate, o simulare care să permită lui Traian Băsescu participarea și intervenția în viața unei fundații cu pronunțat caracter politic și a unui partid care este „brațul politic” al fundației cu același nume. Clujul a fost ales pentru că aici, la Cluj, este Emil Boc iar în județele din jurul Clujului sunt lideri ai PDL care pot trece, cu puțină presiune prezidențială, în barca „mișcătorilor populari”.

Încalcă Traian Băsescu prevederile articolului 84 alin. (1) din Constituție care prevede că: „În timpul mandatului, Președintele României nu poate fi membru al unui partid” ?! Eu spun că încalcă. Băsescu și ai lui spun că nu. Pentru a afla adevărul și numai adevărul să procedăm potrivit doctrinei juridice privind judecata. Acolo găsim cauze și condiții care au determinat și au favorizat săvârșirea unei fapte sancționate de legea penală. Cauze care determină și condiții care favorizează săvârșirea faptei de către o persoană sau mai multe (complici) descoperite pe timpul urmăririi penale de către procuror și însușite de către instanța de judecată pentru a putea stabili o sancțiune sau o altă măsură.

De aceea se cuvine a merge înapoi în timp pentru a vedea cum s-a format Fundația Mișcarea Populară, apoi cum a apărut Partidul Mișcarea Populară, se cuvine a citi „documentele programatice” ale PMP, aici, apoi a interpreta corect vorbele lui Traian Băsescu legate exclusiv de FMP și PMP legându-le de acțiunile politice ale lui Traian Băsescu, fie în calitate de președinte al țării fie în calitate de persoană fizică în raport cu Guvernul, Parlamentul, celelalte partide politice din România.

O să vedem cum s-a exprimat public Traian Băsescu în sprijinul Fundației Mișcarea Populară din postura lui de Președinte al României, având astfel o influență determinantă în promovarea mișcării respective, prin stimularea, îndeosebi, a diferitelor persoane să adere la această mișcare și la partidul politic construit de aceasta pentru a activa pe scena politică.

În DEX, „membru” are mai multe înțelesuri, unul dintre acestea fiind: „2. S. m. și f. Persoană care face parte dintr-o colectivitate (organizată); fiecare dintre persoanele sau unitățile care fac parte dintr-o grupare sau o organizație socială, politică etc., considerată în raport cu acestea”. După cum se observă, nu este doar un sens literar luat în considerare ci și un sens social. Dacă facem o interpretare corectă a sensului cuvântului „membru” în acest caz, ajungem ușor la raportul social. Traian Băsescu este un membru al FMP pentru că din actele și faptele săvârșite de el este „considerat a fi membru” în percepția opiniei publice.

Ieri, Traian Băsescu a participat la „o cină” la un hotel din Cluj unde a fost înconjurat de consilieri locali ai PDL și membri ai FMP și PMP, primari PDL și consilieri ai PDL din localitățile învecinate. Nu s-a discutat politică, spun unii și alții, s-a discutat suficientă politică și deosebit de directă după declarațiile acelorași participanți. Mediafax.

Ia să vedem câteva dintre declarațiile „nepolitice” ale unor participanți, luate de pe pagina Mediafax:

„„Fostul premier Emil Boc a declarat, sâmbătă seară, la ieşirea de la întâlnirea cu preşedintele Traian Băsescu şi lideri ai PMP, că a participat la "o discuţie între parteneri" pentru că, până la urmă, "adversarul nu este înăuntru, ci dincolo, la USL".

"Ce pot să discute doi oameni care au fost parteneri în cele mai grele momente ale crizei economice de după 1928-1933? Probleme care ţin de criza prin care am trecut şi faptul că partenerii rămân parteneri şi prieteni indiferent de vremuri", a spus Boc.

De asemenea, întrebat cum comentează faptul că la întâlnire a participat şi Elena Udrea alături de mai mulţi lideri ai PMP, Boc a spus: "A fost foarte bine pentru că am fost membri în acelaşi guvern, care a trecut România prin cea mai gravă criză economică".

La rândul său, Elena Udrea a declarat, la ieşirea de la întâlnirea cu şeful statului, că a fost o întâlnire "ca pe vremuri, din nou o echipă".

"Am vorbit despre guvernarea Boc, despre asumare, despre lucrurile bune care s-au făcut, despre faptul că am avut un guvern care nu a fost susţinut de partid la vremea aceea, ci de nevoia de a continua împreună", a spus ea.

"A fost o seară între prieteni care au lucrat împreună, care vor mai lucra împreună. Am avut şi divergenţe de opinii, unii au spus că PMP va veni la guvernare din 2016, eu am susţinut că de la finalul anului 2014. Important este să vedem după europarlamentare un proiect comun, cu un singur candidat la preşedinţie, susţinut de partidele de centru dreapta şi de Traian Băsescu. Nu s-au spus nume, dar aşteptăm să se profileze numele celui mai bun candidat, un candidat care să adune voturi, care să fi făcut ceva în funcţiile pe care le-a avut, care să asume ceea ce face şi care să strângă în spatele şi în jurul său tot centrul dreapta", a spus Udrea.

Ulterior, şeful statului, primarul Emil Boc şi liderul PDL Cluj, Daniel Buda, s-au retras pentru discuţii””.

După cum se vede, nu s-a discutat deloc politică. Dar s-au pus serioase jaloane politice. Iar ultima „știre” pune cireașa pe colivă. Pe coliva PDL ! Băsescu s-a retras cu Boc și Buda (liderul PDL Cluj !) pentru „alte vorbe”.

Dacă nici aceste acte și fapte nu fac parte din conținutul noțiunii de „membru al unei organizații sociale, politice ...” atunci care or fi acelea ?

Părerea mea este că USL sau unul dintre partidele USL ar trebui să inițieze urgent o dezbatere parlamentară cu privire la acțiunile mai mult decât evidente ale lui Traian Băsescu ca „membru” al unei formațiuni politice. Pentru că în jurisprudență avem suficiente exemple de interpretare juridică a calității de membru ar trebui să ne folosim de ea pentru a defini actele și faptele lui Traian Băsescu ca fiins acelea ale unui membru. Da, este adevărat, Traian Băsescu nu este membru formal al PMP sau FMP însă este unul informal, evident, este liderul de facto al Mișcării Populare.

Ieri a avut miting PDL cu fruntașii săi în București. Presa a dat date privind o participare entuziastă. Unii spun de 6 mii, alții spun de 7 mii, alții dau mai mult: 10 mii, 12 mii, 15 mii. Merge. Fiecare cum vede. Unii văd simplu, alții dublu sau triplu. În timp ce Blaga și PDL-ul lui manifesta împotriva USL la București, Boc și Buda aranjau trădarea de la Cluj. Pentru toată zona transilvană. Vai de curul portocalezilor. Iar Băsescu, imparțial politic, și-a luat în serios rolul de mediator instituțional. Mediază trecerea pedeleprelor din Transilvania la Partidul Mișcarea Populară.

Curat constituțional, coane Fănică !