Corina Crețu a vorbit despre mere când a fost întrebată despre pere

„Comisarul European, Corina Crețu, a vorbit despre mere fiind întrebată de pere atunci când a reacționat la acuzațiile făcute de Partidul Național Liberal privind scamatoriile contabile făcute de cuplul Vâlcov - Teodorovici cu fondurile europene în execuția bugetară din 2018. Corina Crețu nu a contrazis informațiile publicate privind decontarea din fondurile europene alocate României pentru perioada 2014 - 2020 a cheltuielilor realizate în cadrul unor proiecte finanțate de la bugetul de stat în anii precedenți. Mai mult a recunoscut că a insistat pentru ca România să beneficieze de această facilitate, ceea ce în sine nu este nici rău, nici ilegal, pentru a nu se pierde fonduri europene”, a scris Ionel Dancă, luni pe Facebook.

„Ceea ce nu a elucidat comisarul Corina Crețu și trebuie să o facă în primul rând cei care au comis-o este raportarea falsă a acestor plăți care însumează aproape 5 miliarde de lei doar la capitolul de venituri în bugetul de stat fără a fi incluse în mod corespondent și la capitolul cheltuieli așa cum ar fi fost corect din punct de vedere contabil. În virtutea răspunderii colegiale a membrilor Comisiei Europene din care face parte și mai ales în calitate de titular al portofoliului de Dezvoltare Regională care gestionează decontarea cererilor de plată din fondurile de coeziune alocate României, Corina Crețu este la fel de responsabilă de elucidarea modului în care aceste plăți au fost incluse în bugetul de stat”, a explicat Ionel Dancă.

***

Ca să vezi pocinog pentru Corina Crețu. După ce îi ajută să fenteze adevărul economic, dragneții i-au dat papucii! 😂

Ludovic Orban, despre Autostrada Moldova

Declarație de presă a Președintelului Partidului Național Liberal, Ludovic Orban:

Guvernul PSD refuză să facă Autostrada Moldova și condamnă la subdezvoltare și sărăcie o mare parte a României. Somăm guvernul Dragnea - Dăncilă să nu mai saboteze dezvoltarea Moldovei și să depună urgent la Bruxelles solicitarea de finanțare a autostrăzii Iași – Tg. Mureș.

Într-o ieșire publică fără precedent, Comisarul European pentru Dezvoltare Regională a cerut Guvernului României să nu mai insulte oficialii europeni cu scuze lamentabile și eschivări penibile și să folosească urgent banii Uniunii Europene pentru construcția autostrăzii Iași – Tg. Mureș

Niciodată până acum, România nu a fost mai sever și mai grav avertizată de un oficial european că sabotează un proiect major de infrastructură de interes strategic atât pentru cetățenii români cât și pentru conectarea țărilor din Europa Centrală și de Est.

Suntem în fața unei dovezi maxime a incompetenței guvernului PSD – ALDE, condus de o șleahtă de ageamii în gestionarea treburilor publice, în frunte cu prima analfabetă funcțional a țării, Viorica Dăncilă, și controlat de un condamnat penal care are alte interese decât dezvoltarea țării.

În anul centenarului României Mari, guvernul Dragnea – Dăncilă a arătat cea mai mare bătaie de joc la adresa idealului de unire al tuturor românilor prin construcția de autostrăzi care să lege regiunile istorice ale României.

Sabotarea construcției autostrăzii care leagă Moldova și Basarabia de vestul României și de Europa este o trădare a intereselor naționale care condamnă românii de pe cele două maluri ale Prutului la subdezvoltare și sărăcie și urmărește păstrarea acestor regiuni în zona captivă a intereselor rusești.

Românii trebuie să știe că ne aflăm într-o situație extrem de gravă în care Comisia Europeană face apeluri insistente pentru ca Guvernul României să folosească banii europeni pentru construcția autostrăzii Tg. Mureș – Iași însă guvernarea PSD – ALDE refuză cu premeditare să facă demersurile necesare pentru a obține această finanțare nerambursabilă de la partenerii noștri europeni.

Somăm guvernul Dragnea – Dăncilă și coaliția PSD – ALDE să nu sacrifice idealul realizării Marii Uniri prin legarea cu autostrăzi a tuturor regiunilor României pentru interese obscure ascunse în spatele unor formule fantasmagorice de parteneriat public-privat și să folosească banii europeni alocați pentru aceste proiecte.

Cerem guvernului României să trimită în regim de urgență la Comisia Europeană cererea de finanțare pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru construcția autostrăzii Moldova Iași – Tg. Mureș și finalizarea documentațiilor necesare pentru pregătirea lucrărilor de proiectare și construcție.

Autostrada Moldova Iași – Tg. Mureș este un proiect de interes strategic atât pentru România cât și pentru Europa care nu trebuie sabotat din incompetență sau din interese meschine care vor ca Moldova să rămână în continuare cea mai săracă regiune a Europei.

Pentru guvernul PSD – ALDE, scuza că sunt proști nu mai merge. Moldova trebuie unită cu restul României și cu Europa prin autostrada Iași – Tg. Mureș iar Partidul Național Liberal își asumă realizarea cu prioritate a acestui proiect major infrastructură cu finanțare de la Comisiei Europene. 

Ludovic Orban,
Președintele PNL

Nu mai accept insultele din partea Guvernului României

Comisarul european Corina Crețu a răbufnit. S-a săturat să fie arătată cu degetul de proprii colegi din PSD aflați, din nefericire la guvernare în aceste zile. Ea se zbate iar colegii de partid de la transporturi, Lucian Șova, și de la fonduri europene, Rovana Plumb, își ascund incompetența arătând cu degetul către Comisia Europeană.

Ei au făcut și au dres dar, în urma „dresului” lor, nu rămâne nimic. Vorbe goale.

Corina Crețu vrea să pună lucrurile la punct. Adevărul supără, în general se evită spunerea lui dacă există șansa ca neregulile să fie corectate. Din moment ce Corina Crețu spune lucrurilor pe nume, cu subiect și predicat, suntem în fața incapacității guvernanților români ai PSD și ALDE de a se încadra în normele general admise pentru atragerea fondurilor europene pentru dezvoltarea țării. Nu știu să facă acest lucru sau nu au interesul să facă așa ceva! Cred că „interesul”, în special interesul unor persoane anume, este cel care dictează politica guvernamentală a PSD și ALDE. Vom afla până la urmă despre ce este vorba. Pentru ziua de astăzi, eu cred că Guvernul nu are bani. Abia reușește să se împrumute de pe piața bancară internațională (cu dobânzi mari!) pentru a plăti salariile din sistemul de stat mărite „demonstrativ”, pensiile și ajutoarele sociale. Nu are banii cu care să mai și construiască drumuri, căi ferate să facă investițiile necesare bunului mers al economiei.

„După cum știți, de când am devenit comisar european pentru politică regională, am încercat să ajut cu rata de absorbție pentru regiunile mai puțin dezvoltate. În cazul României, am făcut eforturi extraordinare, în sensul că am fazat foarte multe proiecte în valoare de trei miliarde de euro, practic am degrevat bugetul național de trei miliarde de euro, bani care ar fi fost pierduți”

„S-au pierdut 2 miliarde de euro, din păcate în domeniul cel mai vulnerabil și cel mai necesar pentru România, cel al transporturilor. Pentru perioada 2014 - 2020 facem eforturi supraomenești să evităm dezangajările de fonduri”

 „Chiar vreau să vă anunț public că nu mai accept insultele din partea Guvernului României față de munca pe care o fac”

„În prezent există în analiza Comisiei „un singur proiect major, proiectul de metrou Otopeni - Gara de Nord”. „În rest așteptăm Craiova - Pitești, Târgu Mureș - Iași, Podul de la Brăila. Autoritățile române sunt cele care au solicitat schimbarea programului de infrastructură mare, dânșii ne-au dat niște deadline-uri care au fost deja depășite cu mult, la metrou angajat sub semnătură că vor depune în decembrie acest proiect de metrou, ne aflăm în noiembrie 2018 și nu-l avem depus la finanțare”, și-a continuat comisarul european acuzațiile la adresa guvernului de la București.”

„Pentru Târgu Mureș - Iași în primul rând este o prioritate a Comisiei Europene, și o spun cu toată sinceritatea, de aici, de pe podiumul Comisiei Europene, avem nevoie de a completa proiectele de infrastructură care conectează Europa, mai ales Republica Moldova, Moldova, de Europa centrală și de est. Avem bani pentru studii de fezabilitate, nu avem nicio solicitare pentru aceste studii de fezabilitate”

Daniel Buda, europarlamentar PNL:

Avertismentul transmis astăzi de către Comisarul European pentru Dezvoltare Regională, Corina Creţu, care a declarat ferm că nu mai acceptă insultele din partea Guvernului României faţă de munca sa, ar trebui să îi trezească la realitate pe cei mai incompetenţi miniştri din istoria post-decembristă, Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb şi ministrul Transporturilor, Lucian Şova. De mai bine de un an şi jumătate, cei doi miniştri nu au fost în stare să transmită la Bruxelles proiecte de infrastructură care să poată fi finanţate din fonduri europene, punând astfel România în situaţia de a-i fi dezangajate o serie de fonduri.

Din 2016 avem cele mai incompetențe guverne ale României. Toate plecate greșit pe un program de guvernare fantezist, inventat de niște persoane certate cu legea din PSD și susținut de alte persoane cu comportament dubios din ALDE. Ca să fim foarte corecți cu noi înșine, putem pune acești 4 ani de mandat al PSD - 2016-2020 -, la capitolul „ani pierduți”! Fără nici o reținere. Pentru cei care s-au lăcomit la sumele de bani care le-ar veni în plus la salarii și pensii vine decontul. O viitoare guvernare nu va fi de acord să continue plăți din „averi fictive”. Va lăsa piața să regleze diformitățile produse de aceste guvernări PSD-ALDE, cu consecințele neplăcute pentru cei care îi sprijină astăzi.

Idioții de la guvernare nu au capacitatea să înțeleagă că drumurile, calea ferată, transporturile aeriene și navale dau viață oricărei economii la nivel național dar și la nivel internațional.

Concret, despre foarte proasta guvernare sub flamura PSD

Iau știrea de la Agerpres.

Reprezentanta PSD la Comisia Europeană, comisarul european Corina Crețu vine și spune lucrurilor pe nume. În domeniul pe care îl păstorește dar foarte dureros pentru noi.

„Ieri în cadrul dialogului cu cetățenii am fost întrebată în legătură cu situația în domeniul transportului, o situație care mă preocupă, mă îngrijorează. Sigur că nu suntem în stadiul de a pierde bani în acest moment, pentru că Programul Operațional de Infrastructură Mare cheltuie din proiectele fazate, adică proiectele de apă și canal care n-au fost finalizate la timp. (...) În ceea ce privește transportul, de când sunt comisar European, din 2014, am avut de aprobat doar patru proiecte majore, în primul rând un proiect foarte important, de peste un miliard de euro, de cale ferată, este cel mai mare proiect pe modernizare a unei căi ferate, Gurasada-Simeria, pe care l-am aprobat. Sebeș-Turda, știți foarte bine, că am aprobat și Câmpia Turzii-Târgu Mureș. Mai avem în analiză un ultim proiect, Gara de Nord-Otopeni, metroul, probabil că în curând va fi aprobat parțial acest proiect, urmând ca pe un alt tronson să mai avem discuții. Este ultimul proiect pe care îl avem în analiză”

„Știți foarte bine că în planul de transport autostrada Sibiu-Pitești reprezintă o prioritate, nu numai pentru România, ci și pentru întreaga UE, pentru că este veriga lipsă din tronsonul european dintre Rotterdam și Constanța. Având în vedere întârzierile în construcția acestei autostrăzi, urmărim îndeaproape eforturile autorităților române de a depăși timpul pierdut. Cu toate acestea, trebuie să insistăm ca pregătirile și ofertele să se facă pe baza unor studii de mediu aprofundate. Din punctual nostru de vedere, proiectul este extrem de întârziat și estimările noastre arată că această construcție nu poate începe mai devreme de anul 2019”

„Licitarea autostrăzii este, după cum știți, împărțită în cinci loturi, din care loturile 2, 3 și 4 sunt cele mai dificile din punct de vedere tehnic, deoarece sunt situate în munți. În acest stadiu, loturile 1 și 5 au fost oferite, s-au început lucrările în absența evaluării impactului asupra mediului, fapt care a fost criticat de către serviciile noastre, ale CE, și am spus că nu vom avea certitudinea, dacă nu există acordurile de mediu, că se vor obține bani de finanțare din fonduri europene. Eu cred că trebuie făcut ceva, am văzut că doamna prim ministru a fost pe teren, a fost la Pitești, încearcă să deblocheze, este o prioritate pe care, v-am spus, noi așteptăm proiectul să fie depus la Comisia Europeană pentru a fi analizat, dar sigur că nu poate fi depus atâta vreme cât nu este integral, fără acordul de mediu nu poate fi depus la Comisie”

„În ceea ce privește autostrada Montana, preocuparea mea și a noastră, a Comisiei, este aceea de a îmbunătăți accesul în toate statele membre și am spus, din punct de vedere personal, ca om politic din România, cred că în anul Centenarului ar fi fost frumos să reușim să demarăm un proiect care nu poate fi făcut peste noapte, este evident, de îmbunătățire a accesului în Moldova. Din punctul meu de vedere, ar trebui să fie o prioritate, este o prioritate în toate analizele noastre și încurajăm autoritățile române să accelereze pregătirea unei a doua autostrăzi care să treacă Carpații, pe lângă Sibiu-Pitești, astfel încât construcția să înceapă în 2021”

Ea a arătat că din partea Comisiei Europene a fost oferită disponibilitate pentru finanțarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Târgu Mureș - Iași.

Potrivit acesteia, "pregătirea legăturii dintre Târgu Mureș și Iași este încă într-o etapă destul de conceptuală, aș spune, practic noi am spus că avem bani și ne-am oferit să realizăm acest studiu de fezabilitate pe perioada actuală a exercițiului financiar, până în anul 2020, urmând ca, în fine, construcția efectivă să înceapă din 2021".

Simpla lectură a problemelor ridicate și prezentate de Corina Crețu este lămuritoare. Guvernările PSD, indiferent de primul ministrul de la vârful Guvernului, indiferent de ministrul transporturilor, indiferent de ministrul finanțelor și mai ales indiferent de ministrul mediului au fost un dezastru pe problematica infrastructurii. Poveștile spuse parcă la gura sobei de toți politicienii PSD-ALDE implicați au rămas la stadiul de povești. Corina Crețu face bine că le spune atât de deschis, atât cât să înțelegem că dezastrul este mare, este uriaș. Marile întârzieri în infrastructură înseamnă pierderi majore la nivelul bunăstării cetățenilor! Mai pe șleau, din cauza incompetenței, PSD și ALDE (astăzi) ne țin în sărăcie! Intenționat!

Declarație comună de presă. Președintele Klaus Iohannis, Jean-Claude Juncker, Corina Crețu

Declarația de presă comună a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker, și cu Comisarul european pentru Politică Regională, doamna Corina Crețu

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker:

„Bună ziua! Corina Crețu și cu mine suntem foarte bucuroși să îl primim pe Președintele României astăzi aici.

Vorbesc germana pentru că Președintele Klaus Iohannis este vorbitor de germană și ne leagă această limbă. În Luxemburg și în Sibiu se vorbesc limbi foarte asemănătoare, așa că am putut vorbi în luxemburgheză. În plus, vom putea continua în engleză, franceză, germană și română.

Mă bucur că astăzi ne-a vizitat Președintele României și la anul, în Președinția română, pe 9 mai, la Sibiu, va avea loc un Summit foarte important. Am ales Sibiul pentru că acest oraș, aceste ținuturi sunt foarte reprezentative pentru ce s-a întâmplat în ultimele decenii în România.

Este normal ca Președintele României să vină în vizită la Bruxelles. Înainte nu era, și mi se pare normal ca în primele șase luni ale anului viitor România să preia Președinția Uniunii Europene. Istoria României și a Europei va fi pe mâini bune când Klaus Iohannis va prelua această președinție.

Astăzi am discutat despre foarte multe lucruri, dar îl voi lăsa pe domnul Președinte mai întâi să vă spună detaliile. Pe mine aveți de atâtea ori ocazia să mă ascultați încât o mică schimbare e bună.

Astfel, îi dau cuvântul prietenului meu!”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis:

„Mulțumesc, domnule Președinte! Voi simplifica lucrurile și voi vorbi în continuare în limba română.

Mulțumesc Președintelui Comisiei Europene pentru invitația de a participa astăzi la o întâlnire foarte bună cu Colegiul Comisarilor. Am avut discuții multe, foarte bune. Evident că o bună parte din ele s-au concentrat, respectiv s-au centrat, pe Președinția Consiliului Uniunii, președinție care va fi preluată de România în primul semestru al anului 2019.

Am discutat însă mult și despre viitorul Uniunii, despre crizele pe care trebuie să le abordăm cu multă hotărâre și, sperăm noi, cu rezultate foarte bune.

Am abordat însă și chestiuni foarte concrete, cum ar fi discuțiile pentru Cadrul Financiar Multianual post-2020.

Am discutat, evident, și despre România. A existat un interes proporțional cu evenimentele pe care le avem acasă, inclusiv pe tematica justiției.

Însă, vreau să spun din capul locului că toate discuțiile au fost într-o notă pozitivă, constructivă și mi-au făcut plăcere.

Referitor la Președinția Consiliului Uniunii, am subliniat chiar din introducere că România este o țară pro-europeană.

Așa va rămâne. Este o țară deplin angajată în procesul de consolidare al Uniunii și, prin Summitul pe care îl vom organiza în timpul președinției noastre, vom contribui, cred eu, într-o măsură foarte bună la construcția unui viitor foarte bun pentru Uniune.

Am evidențiat cele patru dimensiuni importante care vor sta la baza elaborării Programului nostru pentru Președinție. Le-aș enumera:

• Asigurarea unei creșteri durabile și echitabile pentru toate statele membre, prin inovare, digitalizare și creșterea gradului de convergență și a conectivității;
• Menținerea unei Europe sigure pentru cetățenii săi;
• Consolidarea rolului global al Uniunii Europene;
• Promovarea valorilor comune europene.

Viziunea noastră, a României, este una puternic pro-europeană, și avem, noi, România, ca obiectiv strategic o integrare mai profundă în Uniune. Vrem ca acest lucru să transpară și prin felul în care vom organiza Președinția. Noi suntem pentru o integrare mai profundă.

În pregătirea Consiliului, avem foarte multe probleme de rezolvat și, în acest loc, țin neapărat să salut și să mulțumesc Președintelui Juncker pentru disponibilitatea exprimată deja acum ceva timp de a veni în sprijinul României, fie prin discuții la nivel de conducere, fie prin discuții la nivel tehnic. Eu cred că vom avea nevoie de toate aceste lucruri.

Dosarele care vor fi scadente în timpul Președinției noastre, cum se spune, sunt, cred că dacă folosesc cuvântul complicate este un understatement. Vorbesc despre Brexit, vorbesc despre negocierile pe Cadrul Financiar Multianual post-2020 și viitorul Uniunii Europene.

Despre toate aceste lucruri am vorbit astăzi în Consiliul Comisarilor. Am primit încurajări, am primit idei foarte bune, am primit întrebări foarte bune - recunosc că niciuna încuietoare – și sunt foarte optimist în ce privește colaborarea noastră în pregătirea Președinției Consiliului Uniunii.

Cred că vă așteptați să spun măcar o frază despre abordarea referitoare la legile justiției în România.

Personal, sunt hotărât, și convins că voi reuși, ca aceste discuții să se termine cu legi care vor fi, în varianta cea mai bună, îmbunătățite, legi care pot fi folosite practic, dar, cel mai important obiectiv al meu rămâne același: independența justiției românești este intangibilă! Este o chestiune pentru care mă voi implica total și voi face tot, absolut tot, ce poate să facă un Președinte pentru a păstra lucrurile așa!”

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker:

„România nu este doar o țară din Uniunea Europeană, ci și o țară francofonă, și de aceea mi-aș permite să spun câteva lucruri în franceză.

Eu am dat asigurări domnului Președinte că această Comisie dorește, înainte de încheierea mandatului său, să pună punct Mecanismului de Cooperare și Verificare. Mi-am asumat acest angajament acum câțiva ani în fața Parlamentului European și vreau să îl respect.

Cred, de asemenea, și am spus-o în mod repetat, că locul normal, meritat, obligatoriu chiar, al României este în Spațiul Schengen.

Comisia nu se va opri până când Mecanismul nu va fi eliminat, iar România va avea un loc pentru totdeauna, recunoscut, ca o mare națiunea în Zona Schengen.

Și, pentru că este aici și comisarul român, care face o treabă bună la Bruxelles, aș vrea să o întreb dacă dorește să adauge câteva propoziții scurte, ca întotdeauna când se intervine aici.”

Comisarul european pentru Politică Regională, doamna Corina Crețu:

„Mulțumesc, domnule Președinte!

Aș vrea doar să spun că a fost o onoare și este o mare plăcere pentru noi să-l avem ca oaspete astăzi, în Colegiul Comisarilor, pe Președintele României, Klaus Iohannis.

În privința portofoliului meu, după cum știți, împreună cu Comisarul Oettinger suntem responsabili pentru bugetul de după 2020 și mi-a făcut mare plăcere să-l informez direct pe domnul Președinte în legătură cu stadiul acestor negocieri, care urmează să fie pe agenda Consiliului din 23 februarie. Mulțumesc foarte mult, domnilor Președinți!”

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Domnule Președinte al Comisiei Europene, atât dumneavoastră, cât și Comisia ați atenționat majoritatea parlamentară de la București asupra modificărilor aduse legilor justiției și în ceea ce privește intențiile de modificare a Codurilor Penale și, de asemenea, a cadrului legislativ anticorupție. Vi s-a transmis că nu sunteți informat corect, ba chiar dezinformați, aici, la Bruxelles. Iar, acum la nivelul Comisiei se ia în considerare condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. Riscă România să rămână fără fonduri europene dacă va continua să ignore aceste mesaje venite de la Bruxelles sau ce altceva riscă? Vorbeați despre Schengen, despre Euro. Să rămână până la urmă în afara Schengen și Euro?

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker: La această întrebare v-aș răspunde pur și simplu că statul de drept a făcut progrese remarcabile în România și că nu este de acceptat și nici nu se poate avea în vedere ca ceea ce a făcut România pe calea statului de drept să poată să dea înapoi într-un fel. Drumul României către statul de drept trebuie să fie înțeles ca fiind ireversibil. Eu am deplină încredere în sistemul judiciar românesc, am luat notă cu interes că mi s-a spus că sunt prost informat, că și Curtea Constituțională a fost la fel de prost informată ca și mine, pentru că a luat deciziile respective. Pentru mine nu este un motiv de disperare, cred că putem avea cu guvernul român un dialog civilizat, amical pentru a rezolva această problemă. Sistemul judiciar românesc însă funcționează, este independent și nu se poate spune acest lucru pentru toate statele membre.

Jurnalist: O întrebare pentru ambii președinți. Înțelegem că discuțiile au fost într-o notă pozitivă, nu a mai fost tras un semnal de alarmă astăzi în legătură cu legile justiției din România și o să vă rog să mă corectați dacă greșesc aici. În acest context, Mecanismul de Cooperare și Verificare când ar trebui scos? Ar trebui înlocuit cu ceva? Și vă întreb asta pentru că există discuții în Parlamentul European în acest moment despre un mecanism ceva mai puternic poate, intern, și, de asemenea, pentru că menționați, domnule Juncker, apartenența României la spațiul Schengen, dacă discuția legată de legile justiției în acest moment, credeți că afectează intrarea României în spațiul Schengen.

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker: Dacă legile din România rămân așa cum au fost ieșite din Parlament, și eliminarea MCV, și aderarea României la Schengen ar fi probleme care se pun în alți termeni. Legile trebuie schimbate în consecință. Trebuie respectată decizia înțeleaptă a Curții Constituționale. Eu cred că trebuie să terminăm cu Mecanismul de Cooperare și Verificare și că trebuie să îi asigurăm României un loc în spațiul Schengen pentru că eu cred că este o chestiune de demnitate națională. Românii nu merită să fie tratați ca europeni de mâna a doua. Pentru mine, România și românii sunt în centrul vieții europene și voi continua să fac toate eforturile pentru a atinge acest obiectiv. Cu cât mai repede cu cât legislația în domeniul justiției va fi adusă în conformitate cu ceea ce considerăm că trebuie făcut, cu atât mai ușor va fi să îi convingem și pe alții.

Jurnalist: Domnule Președinte, întrebarea mea este dacă aveți aceeași preocupare ca Comisia Europeană, și Uniunea Europeană în ceea ce privește problema justiției și corupției și felul în care Guvernul României tratează aceste probleme. Mulțumesc!

Președintele României, domnule Klaus Iohannis: O să vă răspund la întrebarea anterioară. Cred că avem o problemă majoră cu legile justiției și cu Codurile în România. Însă această problemă trebuie să o rezolvăm în România. Degeaba așteptăm să vină cineva din afară să ne prezinte o soluție. Soluția este la noi și, din acest motiv, am insistat mai mult decât în alte situații să avem soluții legislative care, sigur, satisfac și nevoile sistemului de acasă, dar care satisfac și criteriile general valabile, pe care le numim noi valorile europene. De aceea mă implic foarte mult și sunt optimist în ceea ce privește parcursul final. Acum suntem într-o fază intermediară. Ați văzut că deja a doua lege a fost trimisă înapoi de Curtea Constituțională pentru îmbunătățiri. Acest proces va mai dura o vreme și evident că așteptarea mea este ca la final să avem legi care țin cont de deciziile Curții Constituționale și vin să îmbunătățească întregul cadru, dar, pe de altă parte, legi care păstrează, garantează, întăresc independența justiției și înlesnesc actul de justiție în România. Și pentru asta, cel puțin, eu mă agit destul de mult. Se vede, nu se vede, asta este partea a doua.

Aceste lucruri se știu și aici, la Bruxelles, și nu pornesc de la premisa că modificarea acestor legi va duce automat la o complicare a procesului de phasing out pe MCV sau la complicarea dosarului Schengen, care oricum încă nu este lămurit.

Și, în acest context, dați-mi voie să subliniez - Comisia și Președintele Juncker din capul locului au fost pentru acceptarea României în Spațiul Schengen și apreciez acest lucru. Cum Președintele Juncker și cu mine am avut o primă discuție chiar la începutul lui 2015, când Președintele Juncker a spus că după părerea lui pe MCV este nevoie de phasing out până la sfârșitul mandatului acestei Comisii, și apreciez că și-a păstrat clar și cu rigoare acest obiectiv.

Întrebarea dumneavoastră este pe același subiect. Da, sunt preocupat, dar poate că nu este un cuvânt foarte potrivit. Sunt îngrijorat, preocupat foarte mult de procedura legislativă referitoare la modificarea legilor justiției. De aceea, am vorbit, un lucru pe care nu-l fac de obicei, în timpul procesului legislativ, și de aceea am încercat să explic de ce este esențial ca România să garanteze independența sistemului de justiție și este un lucru pentru care mă voi lupta. Și sunt optimist. Vom reuși!

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker: Aș vrea să adaug că am încredere deplină în sistemul de justiție românesc și sunt convins că aceste chestiuni vor fi clarificate. Dar, cumva, în această conferință de presă există tendința de a vorbi doar despre acest lucru. Am vorbit foarte mult, într-adevăr, dar trebuie spus că am făcut și un tur de orizont în discuția noastră cu privire la toate chestiunile relevante la nivel european.

Jurnalist: Din păcate, o să întreb pe același subiect în germană, pe care o vorbiți atât de bine. Domnule Președinte, veți lupta foarte mult. Ce propuneri de modificare aveți? Puteți spune Parlamentului ce ar trebui să se întâmple ca să fie bine? Și apoi, domnule Președinte Juncker, ați subliniat că aveți încredere în statul de drept din România. Săptămâna trecută doamna Comisar Jourová a spus că este îngrijorată. Care este situația cu articolul 7, cu acea procedură?

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker: Nu am astfel de îngrijorări. Am spus clar că sistemul de justiție din România funcționează. Nu cred în niciun caz că vorbim aici de articolul 7. Problema aceasta o să își găsească o soluție, dar în România, nu aici la Bruxelles se formulează soluții.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu cred că este momentul și locul în care să detaliez aceste lucruri. Procesul legislativ este, însă, undeva la jumătatea sa, suntem în etapa în care Curtea Constituțională trebuie să se pronunțe. La mine nu au ajuns. Când o să ajungă, atunci o să scriu o scrisoare Curții Constituționale sau Parlamentului, aici sunt mai multe variante pe care le am, și atunci o să vă dau mai multe detalii. Mulțumesc!

PSD confiscă România. O declarație sinistră a primului-ministru.

Iar m-am enervat. Individul din imagine, prim-ministru al României, nu știe care este limita între interesul propriu și interesul național. Îl copie, la indigo pe sinistrul de la Cotroceni care cu care coabitează.

Parlamentarii europeni reprezintă popoarele Europei în forul de dezbatere și de co-decizie al Uniunii Europene, Parlamentul European. Popoarele și nu partidele. Chiar dacă partidele naționale au format familii politice în cadrul PE în care activează pentru susținerea intereselor acestor popoare potrivit ideologiilor lor, partidele nu sunt principalii actori ai PE.

România are, pentru prima oară și chiar surprinzător, doi vice-președinți ai Parlamentului European din 14 ! Două doamne, Adina Vălean/PNL din partea PPE și Corina Crețu/PSD din partea S&D. Amândouă au fost alese pentru că a existat din partea familiilor politice respective convingerea că merită a fi promovate în calitate de vicepreședinți ai Parlamentului European pe baza activității lor anterioare în cadrul PE și nu pentru greutatea pe care țara lor o are în Uniunea Europeană. De aceea este surprinzătoare alegerea a doi români într-un colectiv atât de restrâns, cum este cel al vicepreședinților PE.

Ce face anormalul Victor Ponta ? O măgărie. Nu poate fi calificată altfel din moment ce el nu vorbește doar în calitate de președinte al PSD ci în calitate de prim-ministru al României.

„Colega noastră din PSD, europarlamentarul Corina Crețu, a primit astăzi funcția (foarte importantă!) de vicepreședinte al Parlamentului European! Felicitări Corina, sunt sigur că vei reprezenta România cu foarte multă responsabilitate și dragoste de țară! Suntem foarte, foarte mândri de tine! De asemenea, mulțumesc grupului S&D pentru sprijinul oferit Partidului Social Democrat și României !”.

Dacă nu pomenea și România, era în regulă. Pomenind și România, a ieșit din postura de președinte de partid și a intrat în cea de premier. Ei bine, ca premier nu are voie să excludă cealaltă realizare, din partea PPE, unde un român a ajuns în aceeași funcție de vicepreședinte, mai mult, din 14 vice-președinți ai PE doi sunt români. Ce se poate înțelege din această declarație ? Că alegerea Adinei Vălean în funcția de vice-președinte a PE este împotriva României ?!

Creatura vrea să fie Președintele României. Împotriva României, cred eu, din moment ce din modul lui de a judeca lucrurile consideră că cei care nu sunt pesediști sunt anti-români. Discriminarea politică la nivelul la care este Ponta reflectă un comportament, pe fond, antinațional.