Declarație comună de presă. Președintele Klaus Iohannis, Jean-Claude Juncker, Corina Crețu

Declarația de presă comună a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker, și cu Comisarul european pentru Politică Regională, doamna Corina Crețu

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker:

„Bună ziua! Corina Crețu și cu mine suntem foarte bucuroși să îl primim pe Președintele României astăzi aici.

Vorbesc germana pentru că Președintele Klaus Iohannis este vorbitor de germană și ne leagă această limbă. În Luxemburg și în Sibiu se vorbesc limbi foarte asemănătoare, așa că am putut vorbi în luxemburgheză. În plus, vom putea continua în engleză, franceză, germană și română.

Mă bucur că astăzi ne-a vizitat Președintele României și la anul, în Președinția română, pe 9 mai, la Sibiu, va avea loc un Summit foarte important. Am ales Sibiul pentru că acest oraș, aceste ținuturi sunt foarte reprezentative pentru ce s-a întâmplat în ultimele decenii în România.

Este normal ca Președintele României să vină în vizită la Bruxelles. Înainte nu era, și mi se pare normal ca în primele șase luni ale anului viitor România să preia Președinția Uniunii Europene. Istoria României și a Europei va fi pe mâini bune când Klaus Iohannis va prelua această președinție.

Astăzi am discutat despre foarte multe lucruri, dar îl voi lăsa pe domnul Președinte mai întâi să vă spună detaliile. Pe mine aveți de atâtea ori ocazia să mă ascultați încât o mică schimbare e bună.

Astfel, îi dau cuvântul prietenului meu!”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis:

„Mulțumesc, domnule Președinte! Voi simplifica lucrurile și voi vorbi în continuare în limba română.

Mulțumesc Președintelui Comisiei Europene pentru invitația de a participa astăzi la o întâlnire foarte bună cu Colegiul Comisarilor. Am avut discuții multe, foarte bune. Evident că o bună parte din ele s-au concentrat, respectiv s-au centrat, pe Președinția Consiliului Uniunii, președinție care va fi preluată de România în primul semestru al anului 2019.

Am discutat însă mult și despre viitorul Uniunii, despre crizele pe care trebuie să le abordăm cu multă hotărâre și, sperăm noi, cu rezultate foarte bune.

Am abordat însă și chestiuni foarte concrete, cum ar fi discuțiile pentru Cadrul Financiar Multianual post-2020.

Am discutat, evident, și despre România. A existat un interes proporțional cu evenimentele pe care le avem acasă, inclusiv pe tematica justiției.

Însă, vreau să spun din capul locului că toate discuțiile au fost într-o notă pozitivă, constructivă și mi-au făcut plăcere.

Referitor la Președinția Consiliului Uniunii, am subliniat chiar din introducere că România este o țară pro-europeană.

Așa va rămâne. Este o țară deplin angajată în procesul de consolidare al Uniunii și, prin Summitul pe care îl vom organiza în timpul președinției noastre, vom contribui, cred eu, într-o măsură foarte bună la construcția unui viitor foarte bun pentru Uniune.

Am evidențiat cele patru dimensiuni importante care vor sta la baza elaborării Programului nostru pentru Președinție. Le-aș enumera:

• Asigurarea unei creșteri durabile și echitabile pentru toate statele membre, prin inovare, digitalizare și creșterea gradului de convergență și a conectivității;
• Menținerea unei Europe sigure pentru cetățenii săi;
• Consolidarea rolului global al Uniunii Europene;
• Promovarea valorilor comune europene.

Viziunea noastră, a României, este una puternic pro-europeană, și avem, noi, România, ca obiectiv strategic o integrare mai profundă în Uniune. Vrem ca acest lucru să transpară și prin felul în care vom organiza Președinția. Noi suntem pentru o integrare mai profundă.

În pregătirea Consiliului, avem foarte multe probleme de rezolvat și, în acest loc, țin neapărat să salut și să mulțumesc Președintelui Juncker pentru disponibilitatea exprimată deja acum ceva timp de a veni în sprijinul României, fie prin discuții la nivel de conducere, fie prin discuții la nivel tehnic. Eu cred că vom avea nevoie de toate aceste lucruri.

Dosarele care vor fi scadente în timpul Președinției noastre, cum se spune, sunt, cred că dacă folosesc cuvântul complicate este un understatement. Vorbesc despre Brexit, vorbesc despre negocierile pe Cadrul Financiar Multianual post-2020 și viitorul Uniunii Europene.

Despre toate aceste lucruri am vorbit astăzi în Consiliul Comisarilor. Am primit încurajări, am primit idei foarte bune, am primit întrebări foarte bune - recunosc că niciuna încuietoare – și sunt foarte optimist în ce privește colaborarea noastră în pregătirea Președinției Consiliului Uniunii.

Cred că vă așteptați să spun măcar o frază despre abordarea referitoare la legile justiției în România.

Personal, sunt hotărât, și convins că voi reuși, ca aceste discuții să se termine cu legi care vor fi, în varianta cea mai bună, îmbunătățite, legi care pot fi folosite practic, dar, cel mai important obiectiv al meu rămâne același: independența justiției românești este intangibilă! Este o chestiune pentru care mă voi implica total și voi face tot, absolut tot, ce poate să facă un Președinte pentru a păstra lucrurile așa!”

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker:

„România nu este doar o țară din Uniunea Europeană, ci și o țară francofonă, și de aceea mi-aș permite să spun câteva lucruri în franceză.

Eu am dat asigurări domnului Președinte că această Comisie dorește, înainte de încheierea mandatului său, să pună punct Mecanismului de Cooperare și Verificare. Mi-am asumat acest angajament acum câțiva ani în fața Parlamentului European și vreau să îl respect.

Cred, de asemenea, și am spus-o în mod repetat, că locul normal, meritat, obligatoriu chiar, al României este în Spațiul Schengen.

Comisia nu se va opri până când Mecanismul nu va fi eliminat, iar România va avea un loc pentru totdeauna, recunoscut, ca o mare națiunea în Zona Schengen.

Și, pentru că este aici și comisarul român, care face o treabă bună la Bruxelles, aș vrea să o întreb dacă dorește să adauge câteva propoziții scurte, ca întotdeauna când se intervine aici.”

Comisarul european pentru Politică Regională, doamna Corina Crețu:

„Mulțumesc, domnule Președinte!

Aș vrea doar să spun că a fost o onoare și este o mare plăcere pentru noi să-l avem ca oaspete astăzi, în Colegiul Comisarilor, pe Președintele României, Klaus Iohannis.

În privința portofoliului meu, după cum știți, împreună cu Comisarul Oettinger suntem responsabili pentru bugetul de după 2020 și mi-a făcut mare plăcere să-l informez direct pe domnul Președinte în legătură cu stadiul acestor negocieri, care urmează să fie pe agenda Consiliului din 23 februarie. Mulțumesc foarte mult, domnilor Președinți!”

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Domnule Președinte al Comisiei Europene, atât dumneavoastră, cât și Comisia ați atenționat majoritatea parlamentară de la București asupra modificărilor aduse legilor justiției și în ceea ce privește intențiile de modificare a Codurilor Penale și, de asemenea, a cadrului legislativ anticorupție. Vi s-a transmis că nu sunteți informat corect, ba chiar dezinformați, aici, la Bruxelles. Iar, acum la nivelul Comisiei se ia în considerare condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. Riscă România să rămână fără fonduri europene dacă va continua să ignore aceste mesaje venite de la Bruxelles sau ce altceva riscă? Vorbeați despre Schengen, despre Euro. Să rămână până la urmă în afara Schengen și Euro?

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker: La această întrebare v-aș răspunde pur și simplu că statul de drept a făcut progrese remarcabile în România și că nu este de acceptat și nici nu se poate avea în vedere ca ceea ce a făcut România pe calea statului de drept să poată să dea înapoi într-un fel. Drumul României către statul de drept trebuie să fie înțeles ca fiind ireversibil. Eu am deplină încredere în sistemul judiciar românesc, am luat notă cu interes că mi s-a spus că sunt prost informat, că și Curtea Constituțională a fost la fel de prost informată ca și mine, pentru că a luat deciziile respective. Pentru mine nu este un motiv de disperare, cred că putem avea cu guvernul român un dialog civilizat, amical pentru a rezolva această problemă. Sistemul judiciar românesc însă funcționează, este independent și nu se poate spune acest lucru pentru toate statele membre.

Jurnalist: O întrebare pentru ambii președinți. Înțelegem că discuțiile au fost într-o notă pozitivă, nu a mai fost tras un semnal de alarmă astăzi în legătură cu legile justiției din România și o să vă rog să mă corectați dacă greșesc aici. În acest context, Mecanismul de Cooperare și Verificare când ar trebui scos? Ar trebui înlocuit cu ceva? Și vă întreb asta pentru că există discuții în Parlamentul European în acest moment despre un mecanism ceva mai puternic poate, intern, și, de asemenea, pentru că menționați, domnule Juncker, apartenența României la spațiul Schengen, dacă discuția legată de legile justiției în acest moment, credeți că afectează intrarea României în spațiul Schengen.

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker: Dacă legile din România rămân așa cum au fost ieșite din Parlament, și eliminarea MCV, și aderarea României la Schengen ar fi probleme care se pun în alți termeni. Legile trebuie schimbate în consecință. Trebuie respectată decizia înțeleaptă a Curții Constituționale. Eu cred că trebuie să terminăm cu Mecanismul de Cooperare și Verificare și că trebuie să îi asigurăm României un loc în spațiul Schengen pentru că eu cred că este o chestiune de demnitate națională. Românii nu merită să fie tratați ca europeni de mâna a doua. Pentru mine, România și românii sunt în centrul vieții europene și voi continua să fac toate eforturile pentru a atinge acest obiectiv. Cu cât mai repede cu cât legislația în domeniul justiției va fi adusă în conformitate cu ceea ce considerăm că trebuie făcut, cu atât mai ușor va fi să îi convingem și pe alții.

Jurnalist: Domnule Președinte, întrebarea mea este dacă aveți aceeași preocupare ca Comisia Europeană, și Uniunea Europeană în ceea ce privește problema justiției și corupției și felul în care Guvernul României tratează aceste probleme. Mulțumesc!

Președintele României, domnule Klaus Iohannis: O să vă răspund la întrebarea anterioară. Cred că avem o problemă majoră cu legile justiției și cu Codurile în România. Însă această problemă trebuie să o rezolvăm în România. Degeaba așteptăm să vină cineva din afară să ne prezinte o soluție. Soluția este la noi și, din acest motiv, am insistat mai mult decât în alte situații să avem soluții legislative care, sigur, satisfac și nevoile sistemului de acasă, dar care satisfac și criteriile general valabile, pe care le numim noi valorile europene. De aceea mă implic foarte mult și sunt optimist în ceea ce privește parcursul final. Acum suntem într-o fază intermediară. Ați văzut că deja a doua lege a fost trimisă înapoi de Curtea Constituțională pentru îmbunătățiri. Acest proces va mai dura o vreme și evident că așteptarea mea este ca la final să avem legi care țin cont de deciziile Curții Constituționale și vin să îmbunătățească întregul cadru, dar, pe de altă parte, legi care păstrează, garantează, întăresc independența justiției și înlesnesc actul de justiție în România. Și pentru asta, cel puțin, eu mă agit destul de mult. Se vede, nu se vede, asta este partea a doua.

Aceste lucruri se știu și aici, la Bruxelles, și nu pornesc de la premisa că modificarea acestor legi va duce automat la o complicare a procesului de phasing out pe MCV sau la complicarea dosarului Schengen, care oricum încă nu este lămurit.

Și, în acest context, dați-mi voie să subliniez - Comisia și Președintele Juncker din capul locului au fost pentru acceptarea României în Spațiul Schengen și apreciez acest lucru. Cum Președintele Juncker și cu mine am avut o primă discuție chiar la începutul lui 2015, când Președintele Juncker a spus că după părerea lui pe MCV este nevoie de phasing out până la sfârșitul mandatului acestei Comisii, și apreciez că și-a păstrat clar și cu rigoare acest obiectiv.

Întrebarea dumneavoastră este pe același subiect. Da, sunt preocupat, dar poate că nu este un cuvânt foarte potrivit. Sunt îngrijorat, preocupat foarte mult de procedura legislativă referitoare la modificarea legilor justiției. De aceea, am vorbit, un lucru pe care nu-l fac de obicei, în timpul procesului legislativ, și de aceea am încercat să explic de ce este esențial ca România să garanteze independența sistemului de justiție și este un lucru pentru care mă voi lupta. Și sunt optimist. Vom reuși!

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker: Aș vrea să adaug că am încredere deplină în sistemul de justiție românesc și sunt convins că aceste chestiuni vor fi clarificate. Dar, cumva, în această conferință de presă există tendința de a vorbi doar despre acest lucru. Am vorbit foarte mult, într-adevăr, dar trebuie spus că am făcut și un tur de orizont în discuția noastră cu privire la toate chestiunile relevante la nivel european.

Jurnalist: Din păcate, o să întreb pe același subiect în germană, pe care o vorbiți atât de bine. Domnule Președinte, veți lupta foarte mult. Ce propuneri de modificare aveți? Puteți spune Parlamentului ce ar trebui să se întâmple ca să fie bine? Și apoi, domnule Președinte Juncker, ați subliniat că aveți încredere în statul de drept din România. Săptămâna trecută doamna Comisar Jourová a spus că este îngrijorată. Care este situația cu articolul 7, cu acea procedură?

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker: Nu am astfel de îngrijorări. Am spus clar că sistemul de justiție din România funcționează. Nu cred în niciun caz că vorbim aici de articolul 7. Problema aceasta o să își găsească o soluție, dar în România, nu aici la Bruxelles se formulează soluții.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu cred că este momentul și locul în care să detaliez aceste lucruri. Procesul legislativ este, însă, undeva la jumătatea sa, suntem în etapa în care Curtea Constituțională trebuie să se pronunțe. La mine nu au ajuns. Când o să ajungă, atunci o să scriu o scrisoare Curții Constituționale sau Parlamentului, aici sunt mai multe variante pe care le am, și atunci o să vă dau mai multe detalii. Mulțumesc!

Declarația comună a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Japoniei, Shinzo Abe

Președintele României, domnul Klaus Iohannis:

„Bună seara!

Domnule Prim-ministru Abe,

Sunt profund onorat de prezența dumneavoastră astăzi, la Palatul Cotroceni.

Este un moment istoric: este prima vizită oficială pe care o întreprinde un Prim-ministru al Japoniei în istoria relațiilor româno-nipone și prima vizită a unui înalt oficial în anul 2018, atât de important pentru noi – Anul Centenar al României Moderne.

În același timp, este un context special: în acest an aniversăm 5 ani de la stabilirea Parteneriatului Reînnoit între statele noastre, după ce anul trecut s-au împlinit 15 ani de la ridicarea relației bilaterale la nivel de parteneriat. Tot anul trecut s-au împlinit și 100 de ani de la numirea primului trimis extraordinar al României în Japonia.

Doresc să vă mulțumesc pentru această vizită, care confirmă dorința reciprocă de întărire a relației tradiționale de prietenie dintre țările noastre.

Am avut discuții aprofundate, care au arătat că relațiile dintre noi au atins un nivel superior de maturitate, care va duce la intensificarea și consolidarea, și mai mult, a cooperării sectoriale în toate domeniile.

Astăzi, am fost de acord că împărtășim aceleași valori și obiective strategice, avem evaluări similare în materie de securitate într-un mediu atât de volatil, precum și interese economice comune.

În acest context, am decis împreună cu domnul Prim-ministru Abe să lansăm demersurile necesare pentru ca, în viitorul nu foarte îndepărtat, să ridicăm relația dintre România și Japonia la nivel de Parteneriat Strategic.

Am discutat, totodată, și despre dimensiunea economică a parteneriatului nostru, care are perspective foarte bune. Am încurajat realizarea mai multor investiții japoneze în România și creșterea schimburilor comerciale și, de aceea, mă bucur că domnul Prim-ministru a venit însoțit de o delegație consistentă de oameni de afaceri.

Dimensiunea culturală este o componentă intrinsecă a relațiilor dintre România și Japonia, despre care am discutat de asemenea, inclusiv despre Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, care a beneficiat, în timp, de o cooperare româno-japoneză prestigioasă.

Am abordat în mod aprofundat și colaborarea tot mai extinsă dintre Uniunea Europeană și Japonia.

În acest sens, l-am felicitat pe domnul Prim-ministru pentru reușita deosebită a finalizării recente a negocierilor Acordului de Parteneriat Economic dintre Uniune și Japonia, care va avea un efect pozitiv, evident, și asupra relației cu România.

Desigur, am discutat și despre evoluțiile de actualitate din cadrul Uniunii, cu accent asupra procesului de relansare a proiectului european, dar și despre Brexit.

De asemenea, am avut un schimb de opinii consistent despre cooperarea noastră în domeniul securității și am analizat situația de securitate din regiunile noastre, cu accent asupra evoluțiilor din regiunea Mării Negre și din dosarul nord-coreean.

După cum este bine cunoscut, România a condamnat ferm, de fiecare dată, acțiunile provocatoare ale Coreii de Nord și susține implementarea riguroasă a sancțiunilor internaționale impuse prin rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU și prin deciziile la nivelul Uniunii Europene.

România a făcut în mod repetat apel la abținerea de la noi provocări din partea Coreii de Nord.

Sperăm că eforturile concertate ale comunității internaționale, ale tuturor actorilor implicați, vor duce la angajarea într-un dialog credibil, care să conducă la soluționarea durabilă a acestui dosar complex.

Vă mulțumesc încă o dată, domnule Prim-ministru, pentru dialogul foarte substanțial, pentru deciziile pe care le-am luat în beneficiul ambelor state și pentru atmosfera pozitivă a discuțiilor noastre.

Am plăcerea, domnule Prim-ministru, să vă dau cuvântul!”

Prim-ministrul Japoniei, domnul Shinzo Abe:

„Astăzi doresc să îmi exprim bucuria de a vizita pentru prima dată în calitate de Premier al Japoniei țara dumneavoastră, pe care am avut ocazia să o cunosc în urmă cu 35 de ani, cu prilejul unei vizite private. Mă bucur că vizitez România în acest an, al Centenarului Marei Uniri.

România ocupă o poziție geografică strategică și constituie un partener crucial pentru Japonia, țările noastre având la bază valori și principii comune, precum libertatea, democrația, drepturile omului, statul de drept. Astăzi, împreună cu domnul Președinte Iohannis, am convenit că vom avea o strânsă cooperare, pentru a menține și consolida ordinea legii la nivel internațional.

De asemenea, am discutat despre cooperare în diferite domenii, inclusiv în cel al securității și am putut avea discuții foarte constructive. Este extrem de important faptul că domnul Președinte Iohannis și cu mine avem convingerea comună că nu putem accepta înarmarea nucleară a Coreii de Nord și considerăm că este necesar să se intensifice la maxim presiunea asupra acestei țări.

Totodată, am putut confirma și viziunea noastră comună în ceea ce privește importanța rezolvării imediate a problemei răpirilor de cetățeni.

În condițiile în care în societatea internațională se instalează instabilitatea, este necesară o cooperare și mai puternică ca până acum între Japonia și Europa în numele valorilor comune pe care le avem la bază. Din acest punct de vedere, Japonia sprijină Europa în unitatea și coeziunea ei.

Axa centrală pentru consolidarea relațiilor dintre țările noastre este constituită, desigur, de domeniul economic. De aceea, în această vizită în România sunt însoțit de liderii celor mai importante companii și întreprinderi japoneze.

Pentru economia României, subiectul cel mai important este, fără îndoială, consolidarea infrastructurii, iar Japonia se implică cu toată dăruirea în planul de realizare a accesului rapid dintre București și Aeroportul Internațional «Henri Coandă», prin construirea Magistralei 6.

De asemenea, pentru a optimiza și încuraja schimburile și cooperarea la nivel de resurse umane, recent am decis ridicarea obligativității vizelor de intrare în Japonia pentru cetățenii români și sper că din ce în ce mai mulți români vor veni să viziteze Japonia.

Astăzi am avut o discuție deschisă și sinceră cu domnul Președinte Iohannis, care este un foarte bun prieten al Japoniei. Consider că întâlnirea noastră este o excelentă ocazie pentru dezvoltarea de noi relații bilaterale între România și Japonia, și vă asigur că voi depune toate eforturile pentru a dezvolta relațiile politice, economice, culturale și în toate celelalte domenii între țările noastre.

Îmi pare bine că am vizitat Grădina Japoneză din București și mulțumesc pentru primirea foarte călduroasă care mi s-a făcut în această țară, în România. Am putut, de asemenea, să cunosc cultura română și acest lucru este extrem de important pentru mine.

Împreună cu mine au venit, după cum s-a spus, o serie de oameni de afaceri japonezi, care pot ajuta dezvoltarea comună a celor două țări, prin diferite colaborări și parteneriate.

Vă mulțumesc tuturor pentru că m-ați primit cu această mare căldură în România! Mulțumesc!”

Europa este viitorul nostru comun ! Va fi declarația din 25 martie la Roma.

Dubiile, neîncrederea, euro-scepticismul pierd categoric. La Roma, statele membre ale Uniunii Europene vor declara că „Europa este viitorul nostru comun”. O Uniune Europeană fără „viteze” diferite ci cu „ritmuri” diferite ceea ce este cu totul și cu totul altceva. Și astăzi ritmul integrării în Uniunea Europeană ! Chiar și statele mai dezvoltate au dat rateuri, unele foarte grave. Fie state membre ale Zonei euro, fie state membre ale Spațiului Schengen. Acele rateuri ne arată că acele state au apucat pe drumuri greșite datorită unei supra-evaluări dăunătoare.

Draftul „declarației comune” ajuns la îndemâna AFP împacă, se pare, toate orientările. Nu lasă pe nimeni deoparte, dar nici nu blochează acele țări care vor mai multă integrare.

„Suntem hotărâți să facem UE mai puternică și mai rezistentă, grație unei mai mari unități și solidarități între noi”

„A fi uniți este cea mai bună modalitate de a ne apăra interesele și valorile comune”

„Vom acționa împreună atunci când acest lucru este posibil, în diferite ritmuri și intensități, dacă este nevoie, cum am făcut-o în trecut în cadrul tratatelor, lăsând ușa deschisă celor care vor să participe mai târziu"

„Uniunea noastră este unită și indivizibilă”

Este evident că de s-a ajuns la acest text (sper că este cel real), toate statele au convenit să participe activ la protecția UE și pe timpul negocierilor Brexit-ului și în celelalte probleme - relațiile „privilegiate” ale unora cu terțe țări.

Am încredere că se va ajunge la mai multă integrare. De când UE a dat cu nasul de „politica expansionistă” a Rusie, acum a Turciei, a descoperit că nu era pregătită ca Uniune de state să răspundă adecvat. Relațiile speciale ale unor state membre cu Rusia a ținut frâna trasă în direcția integrării.

Bulgaria are un președinte socialist iar social-democrații bulgari au dat deja declarații ferme că vor boicota prelungirea sancțiunilor UE față de Rusia ! Vor încerca să profite de președinția pe care o vor prelua în curând. Alte curente politice din statele europene, în special cele euro-sceptice, promovează aceleași idei. Mișcările politice extremiste și euro-scepticii sunt aliații Moscovei și fac tot ce pot pentru ca manipularea Rusiei să aibă succes în interiorul UE, finalitatea demersurilor lor fiind destrămarea uniunii.

Rămâne la latitudinea fiecărui stat acum să își stabilească nivelul de ambiție în interiorul UE. Noi avem un nivel de ambiție care este satisfăcut de o astfel de Declarație comună. Pe măsură ce vom îndeplini criteriile de convergență, vor trece la nivelul superior. Dar, trebuie să fim jucători pe fiecare nivel. Acum respectăm regulile Zonei euro, chiar dacă nu suntem membri, aplicăm la literă regulile Schengen, chiar dacă nu suntem admiși în acest spațiu. Urmează să se „nască” noi zone de interes pentru statele membre ale UE iar noi trebuie să fim acolo. În linie cu celelalte state. Este adevărat că economia noastră este mai slabă, că nu este bine structurată, dar avem potențial și, atunci când vom alege ce trebuie în Parlament, vom avea și o guvernare care să rearanjeze structura economiei României pentru a nu mai depinde de puterea de cumpărare a cetățenilor (s-au redus taxele și impozitele, s-au mărit salariile, s-au obținut niște rezultate statistice dar au crescut și prețurile). După ce puterea PSD-ALDE nu va mai avea de unde să ia bani pentru finanțarea guvernării, vom ajunge, probabil, la alegerile europarlamentare sau chiar la parlamentarele noastre. După jaful comis de PSD și ALDE va trebui să o luăm de la început și să ne înscriem pe un drum corect pentru a putea atinge obiectivele stabilite ca stat membru al UE și NATO.

Surse: articolele de la Agerpres.

Un eveniment deosebit, decizii excelente, oportunități pe măsură. Hai și noi !

Agerpres. UE și ESA au semnat o declarație comună în care își expun viziunea și obiectivele privind viitorul Europei în spațiu (-l cosmic, desigur !)

Ei bine, toate statele membre ale UE trebuie să fie beneficiare ale colaborării dintre UE și ESA. Fiecare stat va căuta să „alerge” cât mai repede, prin politicile guvernamentale proprii, către progresul pe care o astfel de colaborare îl oferă.

Declarația comună are niște obiective clare:

• maximizarea integrării componentei spațiale în societatea și în economia europeană, prin creșterea utilizării de tehnologii și aplicații din domeniul spațial în sprijinul politicilor publice, oferind soluții eficiente marilor provocări sociale cu care se confruntă Europa și întreaga lume, consolidarea sinergiilor dintre activitățile civile și de securitate în domeniile navigației, de comunicare și de observare, inclusiv prin monitorizarea frontierelor, a terenuri și a condițiilor de securitate maritimă;

• promovarea unui sector spațial european competitiv la nivel global, prin sprijinirea cercetării, inovării, antreprenoriatului pentru creștere și locurilor de muncă în toate statele membre, precum și ocuparea unei poziții cât mai puternice pe piețele globale;

• să asigure autonomia europeană în accesarea și utilizarea spațiului într-un mediu sigur și, în special, să consolideze și să protejeze infrastructurile sale, inclusiv împotriva amenințărilor cibernetice

După cum se observă cu ușurință, UE va invita toate statele să treacă la treabă iar pentru asta, este prevăzut un Consiliu la nivel ministerial, la Lucerna, Elveția, în perioada 1-2 decembrie, unde directorul general ESA, Jan Woerner va prezenta miniștrilor viziunea ESA și un plan de acțiune pentru implementarea Acordului cadru din 2004 adus la zi cu această declarație comună.

Agerpres mai spune că astăzi, miercuri, UE a lansat un apel către firmele din sectorul privat european să investească în explorarea spațiului pentru a crea locuri de muncă și prosperitate.

Cum naiba se face că de când este Klaus Iohannis Președinte al României și Dacian Cioloș prim-ministru avem tot astfel de știri ?! Cum se face că „dosare” europene care se prăfuiau prin sertare au devenit „urgente” și se materializează în această perioadă ?! Ceva este la mijloc. Ceva care se pare că nu mai constituie un obstacol în calea României pentru o mai eficientă integrare europeană și un mai facil acces către progres și bunăstare a cetățeanului.