Extremismul maghiar în România are în spate pe „Mama” Rusia.

Ne amintim, cu „drag”, de momentele de europenism civilizator ale extremiștilor maghiari, atât din România cât mai ales din Ungaria. Ne amintim de modul în care Vona Gabor, președintele Jobbik ne făcea „educație” europeană. Ne amintim că în urma „europenismului” maghiar a trebuit să luăm măsuri pentru interzicerea intrării în România a cetățenilor maghiari promotori ai iredentismului.

Ne amintim iar Ungaria, prin Procurorul-șef al acestei țări ne anunță că am avut dreptate.

Citesc la Mediafax că „Biroul Procurorului-șef al Ungariei a anunţat că a cerut preşedintelui Parlamentului European (PE) să ridice imunitatea parlamentară a eurodeputatului Jobbik Bela Kovacs, suspectat că spionează instituţii europene în favoarea Rusiei”. Sursa ar fi ziarul „Magyar Nemzet” (aici).

Pentru noi, „muritorii de rând” se clarifică niște treburi. Îmi place să cred că serviciile noastre de informații au avut cunoștință de activitatea politicienilor din haznaua politică Jobbik, nu au putu însă să le facă publice. Pe de o parte nu este în practica serviciilor de informații să publice rezultatele muncii lor (ar fi complet aiurea), pe de altă parte nu a existat o poziție oficială a autorităților statului maghiar. Este evident că Procurorul-șef al Ungariei a deschis o acțiune penală în urma unei sesizări ale unei autorități maghiare care are acces la informații ale serviciilor de specialitate ungare.

Dacă informația este reală, atunci este evident că Rusia este în spatele pretențiilor de autonomie a populației de etnie maghiară din România formulate de politicienii Jobbik și Fidesz cu susținerea politicienilor maghiari autohtoni. Nu ar trebui să ne mire. Eu înclin să cred că și Viktor Orban, fostul și actualul premier al Ungariei, este în cârdășie cu rușii pentru destabilizarea statelor de la frontiera de est a UE și NATO. Cred mai ales după ce văd care este poziția Ungariei față de situația din Ucraina și acțiunile Ungariei pentru ca măsurile politice și economice luate de UE și NATO să nu își atingă efectul. Mai mult, în timp ce România și Polonia sunt îngrijorate față de expansiunea militară a Rusiei în această zonă, Ungaria declară că nu este nevoie de sporirea forțelor militare ale NATO în zonă.

UDMR, insistă asupra obținerii autonomiei etnicilor maghiari, vrând o bucată din teritoriul României care să nu se mai supună principiilor care guvernează statul român: stat național, stat suveran, stat independent, stat unitar, stat indivizibil. Insistă pentru că este încurajat de Fidesz, condus de Orban și de Jobbik condus de Gabor. Insistă pentru că are în spate ajutorul Rusiei.

Având în vedere că PSD îi susține pe socialiștii germani să preia puterea în UE, având în vedere că socialiștii europeni (în special cei germani) acuză UE și nu Rusia de situația din Ucraina, alianța PSD cu UDMR nu este doar nocivă, este deosebit de periculoasă. Periculoasă pentru că este o alianță între socialiștii români care pupă condurul socialiștilor germani și UDMR care își afirmă pretențiile de autonomie având în spate ... Rusia. Rusia este la capătul firului tulburărilor. Mare lucru dacă nu cumva noi am fost victime ale sforilor trase de ruși de când am intrat în UE.

Din dorința de Europa, românii au tolerat să le fie încălcată suveranitatea.

Am mai reacționat odată, de mult, în urma declarațiilor liderilor UDMR care au speculat că odată cu aderarea la UE, granițele dintre România și Ungaria dispar, se neantizează. Oficialii români au tăcut. Politic, s-a considerat că nu este bine să îi contrazică pe liderii maghiari. Unele reacții publice ale oamenilor nu au fost luate în seamă. Prin acceptul legii cetățeniei adoptate de Ungaria, politicienii PSD de atunci, în special liderul Adrian Năstase, au bătut nu un cui ci au înfipt o țeapă în trupul României. România a fost trasă în țeapă de proprii conducători.

Trebuia ca tot atunci să se ia unele măsuri, legislative în special, cu privire la clarificarea situației juridice a persoanelor cu mai multe cetățenii. Pentru că avem prevederi constituționale și legale care impun pentru funcții și demnități publice cetățenia română, era necesară o prevedere care să îi considere pe acești doritori de altă cetățenie ca persoane care nu se califică pentru astfel de funcții. Trebuia introdusă o stare de incompatibilitate pentru astfel de persoane. Este o situație de incompatibilitate severă. Un funcționar sau un demnitar public cu mai multe cetățenii poate comite sperjur cu consecințe grave asupra suveranității statului, poate comite abuzuri împotriva statului de drept favorizând prin actele și faptele sale publice interesele celuilalt stat.

Consecința ambiguității politice a dus la ambiguitate administrativă. Pe bună dreptate. Cei de rea credință, cu duble și multiple cetățenii, au profitat și au ocupat funcții și demnități publice pentru că legea nu prevede starea de incompatibilitate. Laszlo Tokes este un exemplu concludent. Cetățean român dar și cetățean maghiar, ajunge europarlamentar român și cere în PE ca statele membre ale UE să accepte și să susțină divizarea statului român ! Cetățeanul român Laszlo Tokes, europarlamentar român, se angajează și devine reprezentant al statului maghiar în PE. Prin acțiunile lui, poporul român este privat de un loc în PE iar poporul maghiar obține un loc la care nu are dreptul. Este exemplul cel mai bun pentru a arăta efectele negative ale ambiguității politice și administrative în urma multiplei cetățenii.

Zilele acestea îmi oferă roadele ziselor din anii din urmă ale liderilor UDMR și acceptul politic al unor formațiuni politice românești. În special ale politicienilor așa-ziși de dreapta în frunte cu Traian Băsescu. Fără ai uita pe pesediști, care s-au opus de formă politicilor expansioniste maghiare de pe timpul guvernului Năstase. A găsit Năstase o soluție stupidă de rezolvare a situației. A făcut frondă la legea cetățeniei maghiare însă nu a luat măsuri pe plan intern pentru a contracara efectele ei negative. După ce Băsescu a ajuns la Cotroceni, totul a fost blocat pentru că Băsescu avea nevoie, imperioasă de maghiari.

Acuz, acum, pe Traian Băsescu și PDL alături de Mircea Geoană și PSD de complicitate la slăbirea suveranității României și la punerea în pericol a integrității ei teritoriale. Pe Traian Băsescu și PDL îi acuz pentru că au fost la putere din 2005 când au întrerupt cursul procesului de securizare a frontierelor României inclusiv la frontiera cu Ungaria, care era stat membru al UE. Din 2007, în elanul aderării, Tăriceanu (un nefericit nepriceput în ale politicii înalte !) nu s-a gândit și la relațiile României cu celelalte state, la interesele istorice ale României, la agresiunile la care România a fost supusă de-a lungul vremii și la agresiunile la care România era supusă pe timpul guvernării lui și a acceptat tot felul de „soluții” cu privire la frontiere care au slăbit capacitatea României pentru apărarea suveranității sale. Dacă pe Călin Popescu Tăriceanu îl acuz de prostie, crasă, pe Vasile Blaga îl acuz de complicitate gravă pentru că a luat și aplicat măsuri de o gravitate fără precedent. A distrus structura forțelor polițienești de frontieră la frontiera cu Ungaria și Bulgaria, a redus structurile operative de frontieră pe considerentul că fiind frontieră a unor state membre ale UE nu mai este nevoie de acțiunea polițienească de frontieră. Contrar practicii din celelalte state membre ale UE. Germania și-a redus de la frontiera cu celelalte state membre ale UE doar structurile vamale nu și polițienești. În perioada 2001-2003 când am fost în Germania la documentare, în Germania s-a mărit numărul de polițiști de frontieră la frontiera cu Franța, Olanda, Polonia, Cehia, Austria. Piața Comună Europeană obligă la eliminarea controalelor și taxelor vamale asupra bunurilor și mărfurilor care trec frontiera însă nu obligă statele să renunțe la suveranitatea lor. În Franța, în același timp, personalul poliției de frontieră nu s-a modificat în punctele de trecere ale frontierei, însă Jandarmeria franceză nu a abdicat de la supravegherea frontierelor naționale pentru că linia de frontieră este limita suveranității de stat. Și germanii și francezii au știut să discearnă între libertatea de circulație și protecția propriului stat la frontiera cu alte state. La fel era situația Germaniei la frontiera cu Olanda sau Danemarca. La danezi, germanii spuneau că regimul la frontieră nu s-a schimbat chiar dacă Danemarca a devenit stat membru UE. Chiar dacă la frontiera cu Austria și Cehia personalul de frontieră era permisiv cu privire la trecerea frontierei, regimul de frontieră era aplicabil fără nici o abatere. De exemplu, călătoriile pentru excursii ale germanilor și austriecilor peste frontieră, prin anumite puncte de trecere necontrolate permanent aveau o limită de timp. La lăsarea întunericului, excursioniștii trebuiau să părăsească statul vecin. În caz contrar, austriacul sau germanul era pasibil de sancțiune contravențională iar în caz de neplată, de interdicția de a mai trece frontiera chiar și cu pașaport.

La noi, sub regimul Iliescu-Năstase (în special din cauza lui Năstase) și mai apoi sub regimurile Băsescu-Tăriceanu-Boc, am început să renunțăm la identitatea națională și suveranitate prin slăbirea serviciului la frontieră și ambiguitate legislativă slăbind protecția statului român din interiorul puterii sale: la ocuparea funcțiilor și demnităților publice.

Consecința este că România este considerată de Ungaria, pe bună dreptate, un teritoriu anexă al statului ungar. Politicienii maghiari vin și fac politică națională ungară în localitățile din România fără a fi împiedicați de autoritățile publice. Prin acordarea cetățeniei etnicilor maghiari din România, politicienii maghiari au obținut un spațiu public care se opune autorităților de stat române favorizând condiții care să permită riscul ca un număr oarecare de comunități locale să își declare autonomia față de statul român. Ei, cetățenii comunităților sunt în totalitate sau în majoritate și cetățeni ai Ungariei. Unii refuză să mai fie considerați cetățeni români însă ocupă (prin concurs, normal) funcții publice și impun schimbarea limbii de stat în administrație.

Apropiatele măsuri pe care le va lua România, dacă nu cumva instanța de judecată va fi constituită din habarniști cu statut de judecători, a provocat iritare politicienilor maghiari. Pe bună dreptate. Din moment ce au fost educați că Ungaria are propriile legi iar statele vecine trebuie să se supună „legilor europene”, indiferent de domeniul de reglementare, sunt deranjați de actul de autoritate (nepermis de mult întârziat !) al statului care își impune suveranitatea.

Câteva exemple sunt edificatoare:

„„Candidatul din Târgu Mureş de pe lista Jobbik la alegerile din Ungaria, Kisgyorgy Levente, afirmă că, din câte ştie el, măsura MAI de interzicere a intrării în ţară a unor cetăţeni ungari din patru formaţiuni nu este permisă de "legile UE" şi spune că se poate declanşa un "scandal internaţional"”. Levente fiind și cetățean român !

„„Din câte ştiu eu, legile UE nu permit aşa ceva. Eu zic să aşteptăm numele ce le vor da autorităţile române, care vor fi interzise. Să vedem cum reacţionează şi Jobbik din Ungaria. Există filiale Jobbik şi în România, să vedem - se interzic şi comemorările noastre? Spre exemplu, mâine (sâmbătă - n.r.) avem aprobată o comemorare la statuia lui Petofi Sandor din Târgu Mureş, pe teren public. Bine, se poate ţine pe teren particular. Eu am şi cetăţenie ungară, deci am un statut interesant, pentru că am domiciliul în România””.

Foarte grav. În România există „filiale Jobbik”, filiale ale unei formațiuni politice străine ! Asta o spune unul dintre cei care face parte dintr-o astfel de filială. Este evident că aici suntem în fața unui act infracțional. Potrivit legii române, partidele politice străine nu se pot înființa și funcționa pe teritoriul României (normal, ar fi lipsit de logică, politica având ca finalitate guvernarea unui stat). Formal (ad formationem) Jobbik nu putea înființa filiale în România. Legea nu permite. O astfel de cerere ar fi considerată inadmisibilă. Însă asta nu l-a împiedicat să își formeze „filiale simulate” care au dreptul (ad validitatem) să își desemneze candidați stabiliți pe criteriul teritorial (!) pe teritoriul statului vecin în vederea alegerilor europarlamentare. Este deosebit de grav. Este deosebit de grav pentru că Levente este și cetățean român iar în România potrivit practicii de până acum poate deveni și prim-ministru !

Este imperios necesar ca prin lege să se introducă starea de incompatibilitate la funcția și demnitatea publică pentru cei care au două sau mai multe cetățenii, din care una a României.

Vona Gabor ... „duceţi un joc politic antimaghiar de nivel scăzut”.

Președintele partidului naționalist maghiar JOBBIK, Vona Gabor, a calificat astfel intervențiile publice ale lui Traian Băsescu și Victor Ponta ca urmare a manifestației destul de violente de la Târgu Mureș la care a participat nu doar Vona Gabor și membri ai organizațiilor naționalist extremiste din Ungaria și „prietenii” lor din România ci și lideri ai organizațiilor politice separatiste din Belgia și Spania (catalanii și bascii).

Susținerea autonomiei ținutului „secuiesc” de către un politician străin nu este de trecut cu vederea de către nimeni. Așa cum nu este de trecut cu vederea susținerea oricărei autonomii etnice sau politice în interiorul oricărui stat european. Avem niște convenții internaționale clare, respectate până mai dăunăzi ( cazul fostei Jugoslavii și mai apoi al provinciei Kosovo, cazul fostei Cehoslovacii). Nu detaliez aici ce și cum la fiecare caz în parte, punctez doar părerea mea că în cazul fostei Jugoslavii s-a comis un abuz istoric iar în cazul Cehislovaciei a fost o convenție pașnică de separare, cu motivări istorice. Chiar dacă Croația a realizat o serie de documentare cu privire la istoria Croației, la un moment dat, Croația a aparținut regatului Ungar ca mai apoi să devină parte a federației Jugoslave unde era la anii 1930. Era regatul Sârbo-Croat cu care Regatul României a încheiat unele documente internaționale.

Eu, ca român, consider răspunsul lui Vona Gabor o obrăznicie. Ținutul secuiesc nu a existat, secuii nu sunt nativi ai acestui pământ, sunt coloniști. Secuii sunt, istoric, o populație militarizată care a avut un regim juridic de populație mobilă, dependentă față de Imperiul Austro-Ungar pentru serviciul militar la frontieră. La fel au fost și sașii. Medieval, obiceiul era ca unele comunități distincte să execute un serviciu la frontierele statale beneficiind de anumite facilități fiscale față de statul medieval căruia îi apăra granițele. Secuii, la fel ca sașii, au avut beneficiul păstrării organizării „tribale”, al unui teritoriu pus la dispoziție pentru a satisface nevoile de trai ale familiilor de secui, au avut judecători proprii (în stilul staborului țigănesc), al propriilor conducători civili doar sub aspect militar fiind în subordinea unui conducător numit de Imperiul Austro-Ungar. Teritoriul pus la dispoziție nu era proprietatea secuilor, ei aveau numai un drept de folosință, beneficiind de roadele acestuia. Mai mult, secuii ar fi putut fi mutați în alte teritorii, cu aceleași sarcini militare cum au primit în sud-estul Transilvaniei. Față de realitatea istorică, dorințele actuale ale „secuilor” sunt absolut ieșite din normal. Scaunele secuiești, forma lor de organizare obștească, au fost doar în curbura Carpaților, pe o adâncime teritorială mică de la linia de frontieră, nu pe toată întinderea actualelor județe Mureș, Covasna și Harghita. Afirmația mea este logică având în vedere tradiția cu privire la așezările de graniță și scopul comunităților militarizate de la granițele statelor medievale și mai apoi a statelor moderne. Astfel de comunități, cu un regim juridic diferit de comunitățile din restul țării, au fost și în Țara Românească și în Moldova.

Eu, ca român, constat că politicienii maghiari din Ungaria și unii cetățeni români de etnie maghiară din România vor să obțină, prin forță, un teritoriu care mie îmi aparține, ca cetățean al statului român. Proprietatea privată asupra unui teren are limitele ei. Proprietarul nu poate înstrăina terenul de teritoriul administrativ de care aparține. Teritoriul în care trăiesc „secuii” aparține statului român, titlul de proprietate privat îi conferă doar dreptul de a-l exploata în exclusivitate în interes propriu beneficiind de dreptul de a transmite proprietatea și beneficiile ei prin vânzare unor terți sau ca moștenire unor rude. În cazul în care proprietarul nu are moștenitori, terenul revine statului român care îl introduce în proprietatea privată a statului în vederea folosirii lui ulterioare potrivit destinației sale stabilite prin lege (teren agricol, teren pentru cultura silvică etc.). Din aceste considerente, autonomia pe care o solicită maghiarii asupra acestui teritoriu este un abuz, este o formă de agresiune asupra mea ca cetățean, nu doar asupra statului român.

Formularea obraznică a acestui străin, Vona Gabor, induce ideea că a fi antimaghiar este ceva josnic, nedemn. Se înșeală. În această speță, a fi antimaghiar este chiar o obligație. Invadatorilor și celor care vor să îți ia cu japca proprietatea li s-a răspuns cu sabia și glonțul de-a lungul istoriei. Convențiile internaționale actuale au ca scop evitarea conflictelor armate, recomandă dialogul în disputele dintre state însă nu acordă unor populații în afara teritoriului lor recunoscut potrivit dreptului internațional un drept asupra teritoriilor din alte state. Chiar dacă în acele teritorii locuiesc comunități de oameni care aparțin etnic de limba și cultura respectivelor state.

Să fie clar. Dacă Ungaria încurajează agresiunile politice ale cetățenilor săi împotriva mea, ca cetățean și a statului meu eu devin antimaghiar. Concetățenilor mei de etnie maghiară le spun să nu întindă coarda. Pentru reîntregirea teritoriului României s-au purtat războaie. Noi am învins după sacrificii imense. Statele lumii ne-au dat dreptate. Tratatele internaționale încheiate după cele două războaie mondiale din secolul trecut au consfințit și recunoscut că actualul teritoriu este de drept al României fără nici o clauză privind dreptul altor comunități etnice asupra unei părți din el.

Partidul JOBBIK nu poate fi interzis în România. Vona Gabor are aici dreptate. Dar personalități ale partidului care aflate pe teritoriul României au susținut sau susțin destrămarea teritorială a țării pot fi declarate ca persoane indezirabile. Și nu doar ale partidului JOBBIK ci și alte personalități din Ungaria. Iar etnicilor maghiari din România trebuie să li se aplice legea. Îndemnul și acțiunile la autonomie teritorială atacă inalienabilitatea teritorială a României și suveranitatea ei. Pentru astfel de acte și fapte sunt prevederi legale de sancționare. Nu mai trebui să umblăm cu mănuși. Nu îi convine Europei că ne apărăm teritoriul și ființa națională, treaba ei. România nu încalcă nici un acord internațional când își apără statul de drept.