„Omuleții verzi” ai lui Putin au ajuns în România. Candidează la alegerile libere, ca în Crimeea.

Un material documentar al celor de la „În linie dreaptă” este ... copleșitor. Oamenii lucrează cu materialul clientului, cu materialul pus la dispoziție de Nicușor Dan și oamenii lui.

O să preiau imagini de pe site.

Imagini pe care cei de pe site le folosesc și la alte articole ale lor care pot provoca impact. Cum este acesta despre asemănarea frapantă între obiectivele Alinei Mungiu Pippidi și proiecțiile Rusiei cu privire la Europa.

Dar, să mă limitez la „omulețul verde” care candidează la primăria Capitalei, Nicușor Dan și anturajul lui.

Șeful de campanie este Matei Păun, link-ul îi arată concepțiile pe care le oferă publicului, cele care însă îi scot în evidență orientările anti-europene, anti-liberale, anti-statale. În afara lui Mihai Păun, site-ul mai scoate în evidență alte persoane din anturajul „pro-moscovit” al lui Nicușor Dan, cum este Willy Schuster.

Fără a contesta acestor oameni calitățile profesionale, strălucite din moment ce obțin rezultate notabile într-o lume complicată, trebuie totuși arătat în ce ape „se scaldă”. Pentru că acțiunile lor au ca scop o parte din viața mea iar eu am dreptul, ca oricare altul, la cunoaștere și la decizie. Iar ce propun ei, supunerea sau alierea cu rușii și alte forțe anti-statale, nu accept.

În stânga lui Nicușor Dan este Willy Schuster. Următoarea poză ne prezintă pe același în ipostaza de „luptător” la radio Vocea Rusiei (agentură de propagandă a Kremlinului).

Cei care vor să se umple de scârbă, au posibilitatea să citească materialele prezentate de site-ul „În linie dreaptă”. Chiar dacă nu sunt de acord cu politica grupului, datele sunt relevante.

„Maica” Rusie a ajuns la noi. Mai pe ocolite, dar destul de agresiv. Anti-statalismul grupării conduse de Alina Mungiu Pippidi, lipit de anti-liberalismul lui Nicușor Dan - fac precizarea că anti-liberalismul nu se referă la PNL ci la organizarea societăților statelor europene în spațiul Uniunii Europene, se referă la liberalismul SUA etc. -, conlucrează pentru succesul campaniei Moscovei împotriva Europei care îi impune sancțiuni economice și politice și nu este de acord ca statele din estul Europei să revină la supușenie față de Rusia.

Ca în Crimeea, Putin vrea să tulbure apele în România prin intermediul alegerilor libere. Acum lucrează la alegerile locale. Nu este fără importanță că „moscoviții” au ales Bucureștiul. Cu un primar pro-moscovit și unii consilieri pro-moscoviți, ar putea să tulbure mai mult situația din centrul politic al României astfel încât frământările sociale și politice provocate de pro-moscoviții USB dar și prin intermediul oamenilor de afaceri aflați în spatele lui Nicușor Dan să dezechilibreze scena politică și economică românească.

În această cheie, dorința de înțelegere între PSD și Nicușor Dan devine de înțeles. Mai ales dacă ne uităm la înverșunata campanie anti-UE a „purtătorului de cuvânt” al candidatei Gabriela Vrânceanu Firea, Victor Viorel Ponta. Statul de drept este nagat, Justiția este atacată la baionetă, Guvernul este atacat și amenințat cu demiterea, Președintele Klaus Iohannis este atacat și făcut în fel și chip. Cine sunt cei atacați ? Cei care promovează apartenența României la Uniunea Europeană și la NATO, cei care susțin sancțiunile împotriva Rusiei, cei care promovează independența energetică și securitatea energetică a României, cei care promovează creșterea capacității NATO de a răspunde acțiunilor agresive ale Rusiei în spațiul geopolitic al Mării Negre.

PSD a identificat în „omuleții verzi” ai lui Putin niște posibili aliați. PSD a știut din timp ce este cu Pippidi și cu Nicușor Dan. Sunt aproape de ideologia PSD. Sunt de-ai lor însă sunt mai curajoși pentru că au făcut deja pasul de supunere față de Rusia și Putin.

Astfel de dezvăluiri pun în balanță și diferitele ONG-uri care își doresc o anume notorietate. NU este mai puțin adevărat că pun în balanță și numele unor personalități ale vieții sociale, cum ar fi cei care compun GDS, cei care compun „România curată”, cei care compun SAR, alte organizații de orientare ecologică ș.a.m.d.

Și se adună nume și nume. Îmi pun întrebarea, legitimă. De când au devenit „omuleții verzi” ai lui Putin ? De când pregătesc ei „noua Crimee” în București ?

Postare cu materialul ... clientului.

Alina Mungiu Pippidi a apărut la rampă cu o atitudine „explozivă”. Vorba românului, s-a „umflat tărâța'n ea” ! Este plină de adrenalină, este surescitată, este nemulțumită, este gata-gata să treacă peste oricine și orice.

Nu sunt un admirator al persoanei, nu am fost niciodată chiar dacă, uneori, am comentat pozitiv poziții exprimate de ea. Oamenii au și părți bune, măcar în afirmații dacă în viața de zi cu zi nu se văd.

Presa și persoanele cu acces la informații „speciale” au știut că Alina Mungiu Pippidi are proiecte politice personale. Nu au comentat prea mult în public, au văzut că are susținere financiară de te miri unde și s-au gândit că poate-poate le pică și lor ceva dacă îi cântă'n strună. Nu prea tare și nu prea des pentru că o publicitate a „crezului Pippidi” nu garanta și succesul. Așa că susținerea a fost „mai moale”.

Societatea Academică Română, România Curată și alte ONG-uri „de bine” au lucrat, uneori în tăcere (chiar prin omisiune !), la construcția unei „fundații sociale” pe care mai apoi să se ridice o altă clasă politică. Chiar așa, o altă clasă politică care să înlăture partidele cu vechime - istoria, reputația, realizările istorice urmând să fie consemnate în dosare și depozitate în arhive. Un fel de revenire la metodele de forță ale PCR (Partidul Comunist Român, pentru cei care nu știu acest lucru). Când PCR a luat puterea în România după al II-lea Război Mondial, cu ajutorul URSS, au aruncat „istoria României” de până atunci la gunoi și au construit o altă istorie a României care avea în centru anul 1921, anul înființării PCR (aici). Normal, în noua istorie, PCR era prezent în toate evenimentele politice ale vremii ca „forță călăuzitoare”. Ei bine, SAR și RC par să practice exact același scenariu.

Poate greșesc, dar eu am impresia că un ONG este un moderator între Stat (prin organele sale reprezentative) și societatea civilă pe care ONG-ul o reprezintă pentru a atenua asperitățile care pot apare, inevitabil, în actul de guvernare dar și în actele normative (consultarea publică are acest rol). Am tendința să cred în rolul de moderator însă trebuie să mă opresc atunci când ajung la Alina Mungiu Pippidi și ONG-urile pe care le patronează sau asupra cărora are influență.

Am citit materialul acesta scris de Pippidi (aici) și mi-am amintit și alte materiale scrise de ea. Odată, povestea cum a încercat ea și un grup de bine să îi facă programul de guvernare la Președinția României lui Traian Băsescu, cum acesta a acceptat, cum a folosit ideile mărețe din programul „Mungiu Pippidi” și cum mai apoi, încântat de cântecele unor „sirene politice” a renunțat la colaborare. Cum s-a apucat de treburi „neaoșe” cum ar „nepotismul” punând odrasla să candideze la Parlamentul European și cum a obligat PDL-ul, partidul „susținător”, să îi asigure numărul de voturi pentru investitură (momentele acelea au avut ca rezultat o condamnare pentru Ridzi de 5 ani cu executare !).

Mi-am amintit și de anul 2014, când Mungiu Pippidi avea de ales între „brânză și slănină”, cum „mișca ea capul” când într-o parte când în alta, când spre Iohannis, când spre Macovei, când spre alte orizonturi. Probabil că pe undeva, la orizont, a apărut un tenculeț de verzișori așa că s-a apucat să îi dea sfaturi lui Iohannis cum să conducă România spre „viitorul luminos și globalist al libertarienilor”. Dacă a fost refuzată, probabil că direct, i-a cășunat pe PNL și a continuat cu „turnarea fundației” noii clase politice.

Acum tună și fulgeră pentru că propunerea PNL pentru București îi strică planurile. Fie în totalitate, fie în parte. Articolul scris de ea este semnificativ. Nu uit nici faptul că, de exemplu, declarația de integritate pe care a propus-o pentru candidați a fost acceptată de PNL.

Ca imagine generală, azi, după atâtea lecturi și vizionări de emisiuni Tv unde Mungiu a fost prezentă, am ajuns la concluzia că individa este nu un moderator, cum a fost odată, este un om politic. Conturat. Ea își dorește cu disperare să cucerească puterea politică. Nu cu un partid politic, este foarte greu să aibă succes într-un partid politic pentru că acolo, între sute de mii de membri, vocea ei se pierde. Propunerile ei sunt supuse judecății membrilor și în mod sigur îi vor fi respinse. Dacă nu toate, atunci o mare parte. Ea nu este obișnuită sau nu acceptă să fie refuzată.

Pun un paragraf din articol pentru a arăta că am dreptate:

„De angajamentele de integritate luate de formă s-a ales praful, iar noul președinte crede că totul e branding și tras în poză și ca atare că e nevoie de oameni noi, nu de oameni altfel, astfel că PNL a fost reîmpachetat cu Alina Gorghiu sau Cristi Bușoi. Cât de nouă era abordarea nouă ne-au arătat în 2015, când au traficat lejer un singur tur la primari și nu ne-au permis să eliminăm pragul sau să introducem liste de societate civilă la locale. Dacă acest lucru era permis nu ar mai fi înscris nimeni niciun USB, partidul lui Dan. La Iași de altfel liberalii au blocat un partid alternativ la tribunal și societatea civilă de acolo va încerca să prezinte independenți în alegeri (vezi aici). Trebuie să îi sprijinim”.

Trimiterea din paragraf se referă la acest articol (aici) în care PNL este acuzat că a împiedicat înregistrarea Partidului societății civile din Iași !

De noaptea minții !

Încep să mă întreb cine sau ce este „societatea civilă” promovată de Alina Mungiu Pippidi ? Mai are caracteristicile unei societăți civile ? Aceste organizații mai sunt grupuri de interese cetățenești care au grijă ca statul că nu comită abuzuri în domeniul lor de interes ? Nu cred. Cred, mai degrabă, că sub acoperișul „societății civile” acționează grupuri politice „clandestine”,

M-am dus la Constituție. La art. 8, Pluralismul și partidele politice, se statuează:

(1) Pluralismul în societatea românească este o condiție și o garanție a democrației constituționale.

(2) Partidele politice se constituie și își desfășoară activitatea în condițiile legii. Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor , respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației.

Invenția lui Pippidi, „liste de societate civilă” la alegerile locale, este ciudată din moment ce Constituția stabilește în art. 8 că partidele politice „exprimă voința politică a cetățenilor”. Alegerile, de orice fel, sunt exprimările voinței politice ale cetățenilor. Avem, potrivit legii, candidaturile independente care, având în vedere finalitatea lor, tot politice sunt. Pippidi propune, nici mai mult și nici mai puțin un fel de candidaturi independente „pe liste” ! Măi fată, multă minte își mai trebuie !

Încet-încet ajung la concluzia că Pippidi nu mai are răbdare și forțează în orice fel accederea la putere. Încălcarea prevederilor Constituției se pare că nu este o problemă. Negarea statului de drept iar nu este o problemă. Ea are hambâțul de a pune mâna pe puterea politică să conducă România pe drumul glorios al „sorosismului”.

Și comuniștii au „luptat” în ilegalitate. Pippidi se pare că este o demnă urmașă a lor. Ca să ajungă la obiectiv încearcă, după părerea mea, să provoace anarhia. Altă cale nu are. Din cele legale.

Pe acest site sunt evidențiați asociații lui Pippidi. Apar peste tot. Inclusiv la Gazeta Sporturilor. La Tv, îi văd mai des la Digi24, B1Tv și Realitatea Tv. Cine știe pe unde naiba mai apar ?!