PDL își propune să continue „războiul” contra României !

Agerpres. Vasile Blaga a anunțat, la Craiova, că pe listele la europarlamentare vor fi, cu siguranță, Stolojan, Monica Macovei, Marinescu și Traian Radu Ungureanu. Nu este EBA (Elena Băsescu !), încă. Probabil că nu s-a ajuns la împăcare cu „latifundiarul” de la Cotroceni.

Pe lângă ăștia vor mai pune pe listă niște nume pentru orice eventualitate.

Problema lor este mare. Alegătorii PDL care nu o suportă pe Macovei (nu cred că sunt toți tâmpiți) sau pe oricare dintre cei arătați mai sus, de vor încerca să dea votul pentru altă persoană de pe listă vor avea surpriza să constate că una au votat și alta le iese. Pentru că cei de mai sus vor fi cap de listă, pentru că PDL nu va mai primi atâtea voturi câte a primit la precedentele euro-parlamentare, PDL va trimite la Bruxelles tot nemernicii care au „dușmănit” România prin intervențiile lor. MCV, Acordul Schengen, „jugul fiscal popular” etc. sunt doar printre „marile realizări” ale acestor handicapați. Mare lucru dacă nu cumva PDL va avea doar pe aceștia ca „realizare” sau chiar doar unul sau doi dintre ei. Din partea mea, ar fi bine să nu ia nici unul.

Dementul.

Citesc un interviu luat dementului Stolojan de cei de la „Adevărul”. Individul este blocat într-un tip de gândire ce are ca finalitate existența bugetului. Moară țara, bugetul să trăiască. Din păcate, nu este singurul. Am văzut că și la liberali sunt unii care consideră bugetul statului un scop și nu un instrument. Nu mai spun de „analiștii economici” care și-au pus bugetul în icoană și nu mai văd nimic altceva în față. Niște cretini.

„Ce şanse există, în opinia dvs., ca în faţa unor proteste de stradă de amploare, Guvernul să renunţe la măsurile de austeritate şi să asistăm până la urmă la o creştere a TVA şi a cotei unice?
Guvernul nu va renunţa la aceste măsuri de austeritate pe care le-a decis pentru că pur şi simplu, într-un astfel de moment, practic Guvernul nu şi-ar mai avea sensul. Din moment ce a căzut de acord cu aceste măsuri, le-a anunţat deja, a nu le aplica ar fi un lucru foarte grav.”

Înainte de a trece la interviul trogloditului, arăt faptul că eu consider bugetul de stat doar un instrument prin care guvernantul își aplică politica din programul de guvernare. Consider că bugetul poate fi mai mare sau mai mic funcție de resursele țării la un moment dat și că principalele funcții ale acestuia sunt plata salariilor și pensiilor, cheltuielile de administrare (care pot fi mari, mijlocii și mici) și datoria publică. Singurele componente ale bugetului de care un guvernamental nu are dreptul să se atingă sunt cele referitoare la salarii și pensii și datoria publică. Componentele care pot fi micșorate, drastic, sunt investițiile și cheltuielile materiale. Mai mult, componenta investiții poate fi redusă la minim, mai ales în vremuri de criză, un guvernant deștept creind condiții mediului privat să investească în obiective de interes național prin politici care să încurajeze acest lucru. Mă refer aici la autostrăzile care ne mănâncă zilele de ani buni, drumurile și șoselele de interes local (inclusiv celebrele „ocolitoare” din jurul marilor localități plătite azi din banii bugetului central în loc să fie plătite din banii bugetelor locale - adică, din banii celui de la Botoșani și Vaslui s-au plătit „ocolitoarele” de la Cluj, Constanța, Sibiu, Pitești sau mai știu eu pe unde iar în acele zone sărăcia joacă tontoroiul !), bisericile lui Daniel și alte minuni și minunății investiționale care au mâncat banii de pensii și salarii.

Idioțeniile debitate de Stolojan susțin și încurajează Guvernul portocaliu să meargă până la capăt indiferent de protestele din stradă. Și toate astea pe fondul celor mai aberante politici economice și administrative luate de actualul Guvern până acum, politici care au distrus mediul investițional privat, care au umflat aparatul administrativ portocaliu cu amatori de chilipiruri funcționărești, politici care au dezechilibrat grav relațiile sociale învrăjbind cetățenii între ei și categoriile socio-profesionale care au ajuns să se întrebe, total aiurea, care este cel mai cel și cel mai hăis din țară ! Ei bine, rațiunea este în comă, dezbinarea ducând până la negări stupide a funcțiilor statului și ale societății civile, mai mult, s-a ajuns, în aceste zile la negarea dreptului la viață. A copiilor, a bătrânilor, a femeilor, a șomerilor, a bugetarilor, a veteranilor de război și văduvelor acestora (vorba lui Diana Tușa - mai sunt 5.000 dintre ei ?) etc.

Este copleșitor să vezi până unde poate merge disprețul trogloditului finanțist, profitor al tuturor guvernărilor de când a ieșit de pe băncile facultății. În regimul comunist, la o vârstă destul de imatură, a lucrat direct în Ministerul Finanțelor, ajungând directorul sinistrei Direcții valutare, acea direcție care dădea Securității indicatorii care duceau către „evazioniștii valutari”. Consecințele au fost triste. După '90, ajuns premier, a confiscat valuta și a produs, în mod real, cele mai mari pagube în bugetele importatorilor și exportatorilor români, un adevărat sabotaj asupra economiei naționale. A susținut pe Iliescu, a fost preluat de Stoica (pe atunci Președinte al PNL, aflat pe topogan) și adus Președinte al PNL , s-a înhăitat cu Băsescu și a încercat să distrugă PNL, să îl desființeze pentru a asigura lui Băsescu împlinirea visului acestuia de a nu mai avea partide istorice „în viață”, a rupt din PNL o bună bucată și a întărit PD-L. Toată viața lui a primit. Nu a dat. A luat. A luat cu ambele mâini, a profitat la fel ca oricare dintre troglodiții portocalii care azi se îmbogățesc din jaful banului public. Este un cameleon care are, chipurile, culoare liberală. Pe dracu liberal. Ia uitați ce spune trogloditul:

Am putea să asistăm deci, în cele din urmă, şi la aşa ceva?
Nu. Eu nu pot să cred aşa ceva. Cred că Guvernul a înţeles despre ce este vorba, la fel FMI şi Comisia Europeana. Şi cred că acest Guvern, şi indiferent ce Guvern ar fi fost în locul lui şi-ar putea permite să nu respecte acest acord.
Sindicatele n-au decât să iasă în stradă, dar nu trebui să ajungem la violenţe ca în Grecia.

Măsurile de austeritate s-ar putea prelungi şi după finele acestui an?
În mod normal ar trebui să închidem şi noi această etapă proastă la sfârşitul anului, deci în 2010. Mai ales că economia din zona euro prevede totuşi o creştere de 0,8% în acest, deci şi exportul nostru ar primi un punct de sprijin. Dacă Guvernul împlineşte acest program la care s-a angajat, câştigă un lucru şi mai important: încredere, credibilitate, iar credibilitatea aduce după sine investiţii.

Încrederea cui ? A investitorilor ? Ce fel de investitori ? Păi nu mai înțeleg. Dacă nu mai am piață, nu mai am cerere, distrusă prin măsurile pe care criminalul Băsescu încearcă să le impună, de ce să mai vină cineva să învestească în România ? Gândirea asta suferă sever de logică. Trogloditul vorbește în paradigme, are prea puțin de a face cu realitatea. Păi, să ne mai mire că Boc și gașca acționează în acest fel ? Nu ar trebui. Ce mă miră pe mine este că unii reprezentanți ai oamenilor de afaceri s-au raliat ideilor băsesciene. Bănuiesc eu că sunt contribuabilii serioși ai campaniei electorale băsesciene și își dau seama că fără jefuirea românilor nu au prea multe șanse să își recupereze cheltuielile (în special cele ascunse) și nici să înmulțească profiturile din dividende. Dacă ne uităm la propunerile din proiectul de OUG pitrocit la Ministerul Muncii, unde se prevede impozitarea dobânzilor la depozitele bancare, a dividendelor și a tuturor veniturilor indiferent de proveniență (inclusiv a celor reparatorii), chiar că nu îi mai înțeleg. Ăștia își doresc revenirea la comunismul înfloritor la orașe si sate !

Soluții pentru ieșirea din dezastrul pregătit de Băsescu sunt. Pe blogul său, Mihai Voicu vorbește despre întâlnirea conducerii PNL cu reprezentanții patronatelor. Dar pentru asta trebuie să gândești la viitor și nu la costul împrumuturilor de stat pentru guvernarea portocalie, așa cum gândește, criminal, trogloditul Stolojan.

Cu inflaţie foarte mare, cu recalibrarea economiei, pentru că în lipsa acestor măsuri, România nu s-ar mai putea împrumuta. Nici pe piaţa internă, nici pe piaţa externă, la nişte costuri rezonabile. Aţi văzut ce s-a întâmplat cu Grecia. A sărit costul împrumutului la nişte niveluri inacceptabile. Ori dacă se întâmplă şi la noi, şi nu ne mai putem împrumuta, începe deprecierea leului, începe inflaţia şi economia se recalibrează ca în 97-2000, cu o sărăcire masivă a populaţiei.

Este sinistru să gândești că „uciderea” unor cetățeni de către guvernanți are ca finalitate posibilitatea de a împrumuta niște bani (indiferent de scop) cu dobânzi mai mici ! Pentru că morțile ce se vor produce în rândurile pensionarilor și a bugetarilor din cauza stresului provocat de astfel de decizii prezidențiale și guvernamentale pot fi catalogate ca acțiuni de omor, cu premeditare.

Nu trec mai departe fără a pomeni de propunerea lui Varujan Vosganian de a se face un nou buget. Un buget care să respecte realitatea. Bugetul actual de care se cramponează Guvernul Boc-Udrea condus de Băsescu este sursa tuturor acestor dezastre sociale. Are obiective imposibil de atins fără masacrarea populației !

Auzi dementule Stolojan ? Ia fă bine și ajută, dacă ești capabil, incompetenții guvernanți din partidul tău să facă un buget pe realitățile economice și sociale ale țării și nu unul care să umple conturile lui Băsescu, ale tale, ale lui Videanu, Udrea, Blaga, Berceanu, Hoară și alți șmecheri și șmecherași portocalii.

Când te gândești că totul este doar pentru a accesa o tranșă din împrumutul de la FMI te apucă toate cele.

Mihai Voicu. Acid, la obiect.

Iluzii

august 17, 2009 de mihaivoicu

La Congresul al XII-lea al PCR Constantin Parvulescu s-a dus la microfon si a protestat. Urmarea a fost ca nu s-a intamplat nimic. A fost scos discret din sala, cativa tovarasi l-au infierat si treaba a mers inainte inca fix douazeci de ani si o luna.

Nu-mi fac iluzii ca protestul lui Stolojan inseamna ca se intampla ceva in PD. A fost infierat de Berceanu si Videanu si probabil ca mai urmeaza si altii. De precizat faptul ca Berceanu nu e Boc. Nu e genul sa execute ordine si nu are o relatie tocmai buna cu Udrea si nici chiar cu Basescu. A vorbit din spirit de conservare pentru ca accesul la resurse pe care il detine in acest moment depinde de conservarea situatiei actuale.

Theodor Stolojan nu reprezinta mai pe nimeni in PD. Vechii liberali cu care a plecat sunt putini, nu detin functii importante in partid si nici in guvern si nici foarte uniti nu sunt. Doar cu o zi in urma Valeriu Stoica il lauda pe Boc si politica sa economica de exemplu. Nu schimbi relatiile de putere in interiorul unui partid ca PD cu proteste contabilicesti chiar daca, culmea, au fost corecte si de bun simt.

Cred ca Theodor Stolojan va fi mangaiat pe cap, intrebat daca este ok cu sanatatea si trimis inapoi la Bruxelles. Si va mai trece ceva vreme pana sa auzim iar de el.

Este boier. Este de buna credinta. Chiar ii da lui Stolojan o "bila alba". Eu am indoieli. Cred ca Stolojan a vorbit pentru ca este in ton cu "intentiile" lui Basescu. Da, Basescu care critica Guvernul ! Stolojan a primit, prin telecomanda, ordinul de a vorbi liberaliceste ! Curat murdar.

Ne-am întors în timp.

Zilele acestea sunt nebune. Nebune de legat. Dar cine să le lege ? Şi mai ales cum ?

Mă bate gândul ca retrăim zilele mandatului lui Stolojan, din '92, cand sub lozinca "dacă un lucru trebe făcut, atunci trebe făcut", Stolo cel degrabă apucatoriu a confiscat valuta firmelor exploatând la sânge diferenţele de curs valutar în interesul statului şi în defavoarea intreprinzătorului privat. Puţini erau pe atunci. Azi, Pogea a luat o măsura "mai eficientă". I-a închis. Şi atunci, în '92, economia a fost invitată la prăbuşire pentru înalte comandamente de stat. Azi economia s-a prabuşit. Şi atunci se repetau la nesfârşit mesajele de solidaritate socială. Şi atunci erau politicieni care ne cereau sa suferim pentru statul incompetent. Pe atunci, varful de lance era Iliescu. Azi, varful de lance este Basescu. Pe atunci Iliescu a dat indicaţia preţioasă ca salariile unor categorii sociale să fie îngheţate pentru a uşura povara statului şi a menţine "echilibrul" cu salariile celor care produc în economie. Şi atunci se băgase zâzania intre salariaţii de stat şi salariaţii întreprinderilor de stat, ultimii fiind folosiţi ca masă de manevră împotriva celorlalţi, consideraţi neproductivi ! Trebuie să fim mândri. Ne-am întors în timp şi ne repetăm istoria. O istorie a incompetenţei politice într-un stat pomanagiu, un stat incompetent. Ca şi atunci, trebuie să fim mândri că am mai dat o lovitura, dureroasă, liberei iniţiative si capacităţii omului simplu de a face. Am pus în fruntea statului o gaşcă de neocomunişti care vin şi ne cer să fim mândri pentru prostia noastră. Nu este orice fel de prostie, este o prostie de nivel înalt, "european". Boc şi ai lui vin şi ne spun cu mândrie proletară ca "am învins". Obiectivele macroeconomice stabilite in Acordul cu FMI, pentru primul semestru, au fost îndeplinite. Dar cum ? Care sunt pierderile colaterale ale acestei "măreţe" realizări băsesciene ?

Viaţa ne-a demonstrat de mii şi mii de ori ca pentru atingerea unui scop înalt avem de ales între mai multe căi. Pentru asta însă trebuie să identificăm căile. Ai noştri guvernanţi nu au făcut aşa ceva. Fără ştiinţa întreprinderii şi fără conştiinţa socială au ales o cale facilă pentru guvernanţi şi catastrofală pentru societate. Ei au preluat o schemă, se pare că un model FMI, general aplicabilă. O schemă care pune în prim plan statul şi bugetul său. Nu omul şi necesităţile sale. De la o guvernare orientată pe om, aşa cum a fost guvernarea liberală condusă de Tăriceanu, o guvernare care a urmarit dezvoltarea omului şi implicarea acestuia in viaţa statului, creşterea responsabilităţii acestuia pentru propria devenire am trecut, din nou, la modelul socialist al statului ca obiectiv al guvernării. Este modelul înţeles de Basescu şi gasca lui de specialişti de taina, modelul cunoscut şi agreat de ei. Este modelul lui Voronin din R. Moldova. Este modelul aplicat in Rusia şi în China, în alte state. Este un model în care omul se pierde în marea masă a celor asistaţi şi controlaţi de organele de stat. Libera iniţiativă este sub lupa invidiei colective, a comodităţii intelectului celor care primesc şi nu au intenţia de a obţine prin propriile forţe. Nu trebuie să ne mai mire faptul că azi avem o serie de manifestări ce ne duc cu gandul la perioada grea din anii '90 când românii erau dezorientaţi de măsurile liberale luate de Guvernul Roman care a creat primele diferenţieri sociale în randul maselor, peste diferenţierile istorice, in general acceptate, între mase şi cei desemnaţi politic a fi elite. Elitele comuniste au fost acceptate mult timp dupa '89.

Ne-am întors în timp. Ne-am întors către statul pe care politicienii conunistoizi vor să il puna ca o icoană în centrul vieţii noastre uitând ca statul este doar un instrument prin care o societate numeroasă administrează, unitar, acele activităţi ce se impun a fi comune: Justiţia, învăţământul, sănătatea, apărarea, ordinea publică, politica externă etc. Astăzi, la fel ca ieri, în comunism sau pe timpul altor dictaturi, cei aflaţi în serviciul comunităţii au inversat raporturile sociale, devenind stăpânii acesteia. Ce mai, ne-am luat stăpân.