Attila Korodi declară la RFI că președintele Iohannis a avut o reacție aberantă

Până la urmă, va trebui totuși să discutăm serios cererile maghiarilor din România. Pe de o parte cererile populației maghiare devenită între timp captiva unor grupuri politice care declamă că le apără interesele în timp ce le izolează de restul populației României, în primul rând prin descurajarea învățării limbii române, pe de altă parte trebuie să discutăm cererile politicienilor maghiari care devin, pe zi ce trece, părți ale politicii identitare ale statului maghiar, o politică revizionistă, agresivă față de România, cu consecințe semnificative privind legătura României cu spațiul european prin teritoriul Ungariei !

RFI prezintă punctele de vedere ale parlamentarului Attila Korodi, liderul deputaților maghiari.

Președintele Klaus Iohannis a cerut PSD să nu negocieze cu UDMR ce nu este de negociat. Să nu negocieze elemente ale autonomiei pe criterii etnice. Atenție ! Nu este vorba despre autonomie teritorială ! Până și liderii UDMR au ajuns la concluzia că despre autonomie teritorială nici nu poate fi vorba. În România nu poate fi înființat un stat enclavă etnic maghiar, așa numitul „ținut secuiesc” ! Nu a existat niciodată în istorie ! Este doar invenția Budapestei și a politicienilor maghiari din România.

Reacția lui Korodi mă lămurește asupra faptului că ei, parlamentarii maghiari, sunt perverși.

„Attila Korodi crede că este “o reacţie aberantă. Măcar preşedintele României ar fi trebuit să ştie ce conţin aceste proiecte de legi, prin consilierii săi, care ştiu foarte bine ceea ce dezbatem noi în Parlament. O reacţie eronată, pentru că nimeni nu vorbeşte de autonomie teritorială. N-avem un proiect de lege la ora actuală despre autonomie teritorială”.

O țară se poate destrăma nu doar prin ruperea unor bucăți de teritoriu din trupul ei. O țară se poate destrăma dacă impui „democratic” alte limbi oficiale, formal sau informal. Liderii UDMR au acționat informal. Vor să obțină elemente ale autonomiei pe criterii etnice formale, prin lege, profitând de dorința oarbă de putere a unor lideri politici din partidele mari.

Contrar a ce afirmă Attila Korodi, președintele Klaus Iohannis a înțeles despre ce este vorba. Integrarea tuturor comunităților etnice într-o cultură comună în spațiul de suveranitate al României este blocată de inițiativele și pretențiile de separare ale liderilor maghiari. Este absurd să duci o politică internațională de integrare în spațiul european, de integrare în cultura proprie țării a migranților care ajung pe teritoriul tău dar să și accepți dezintegrarea prin intermediul unei comunități etnice proprii ! Ideile politicienilor maghiari puse în legi și în practică ar duce la transformarea României într-un nou Babilon. Sunt semințele destrămării țării !

„Noi discutăm despre folosirea în administraţia locală a limbii materne, vorbim despre dreptul de a fi parte în deciziile care se leagă de activităţile culturale şi educaţionale, vorbim despre dreptul de a avea într-o lege o sărbătoare naţională pe care toţi şefii statului până acum au onorat-o prin declaraţii publice şi saluturi scrise în mesaje directe către comunitatea maghiară din România. De aceea, ceea ce a făcut preşedintele României, Klaus Iohannis, ieri a fost o reacţie hazardată, care este departe de realitatea de pe teren, departe de realitatea din Parlamentul României”

Din reacțiile liderilor UDMR de-a lungul timpului, am reținut nemulțumirea lor că statul român permite schimbarea componenței etnice a comunităților din așa-numitul „ținut secuiesc”, contrar înțelegerilor convenite imediat după anul 1989 ! Dacă Iliescu și ai lui au avut astfel de înțelegeri cu „liderii” comunității maghiare, au comis o crimă împotriva statului de drept. Este inadmisibil să existe un stat de drept în care tu, puterea politică, accepți capturarea unor membri ai societății și închiderea lor într-o enclavă pe criterii etnice.

Enclava „maghiară” obținută de liderii maghiari a avut consecințe nefaste și au și acum. Dacă ne gândim mai bine, enclavizarea județelor Harghita și Covasna, a altor comunități din județul Mureș sau Satu Mare, a avut drept consecință sărăcia, starea de înapoiere, ostilitatea între populația de etnie maghiară față de alte etnii conlocuitoare, formarea unor grupări naționalist-extremiste cu intenții revizioniste, pierderea de către România a resursei umane din aceste județe prin orientarea ei exclusiv către satisfacerea necesităților statului maghiar vecin - prin învățământul exclusiv în limba maternă, indiferent de specializarea pe care tinerii au urmat-o -, excluderea din programele de informare a populației acestor comunități a realităților din România și înlocuirea programelor românești cu programe ale Ungariei. Situația apare ca normală în condițiile în care populația acestor comunității nu cunoaște bine limba română. Este evident că vor prefera emisiunile Budapestei, pentru că sunt în limba pe care o cunosc. Este o altă evidență aici: realitățile din România le află de la politicienii maghiari care nu au nici un interes să le spună conaționalilor că România este un stat democratic, că nu diferă de Ungaria, că au posibilitatea să trăiască în România la fel de liber și de bine ca în Ungaria.

UDMR a ales să destrame România pas cu pas. Monstrele ticăloșiei sunt în Parlament.

Au fost negociate cu PSD ! Proiectul de lege al UDMR are amendament al PSD, nu 10% cât au cerut maghiarii ci 15% ! Halucinant !

Mai halucinant mi s-a părut discursul liderului PSD Bihor, profesorul Ioan Mang.

„Nu știu ce să comentez, vă spun sincer. Era un protocol de colaborare parlamentară. Părerea mea e că s-au inflamat spiritele foarte mult pe subiecte care trebuiau realizate în timp, discutate. Nu cred că ar fi fost nicio problemă cu unele dintre proiectele de lege dacă ele s-ar fi votat nu acum, înainte de moțiune. Ziua de 15 martie se sărbătorește, în fiecare an, cred că din 1990, în România, numai eu de când am urmărit fenomenul, de 17 ani, iar premierul României își trimite un mesaj care e citit de prefect în toate județele unde se sărbătorește

Ei spun că tătarii din țară au ziua tătarilor, printr-o lege votată, etnia romă are ziua romilor, și cu niște drepturi. Maghiarii au cerut și ei o zi a lor

Trebuia rediscutat, mers pe 15% sau 18%, dar e un lucru care trebuia discutat. Și mai era un proiect de lege pentru modul în care să se dea bacalaureatul. Dacă elevii care învață în limba maghiară au un manual special pentru limba română, ei susțineau ca și bacalaureatul la limba română să-l dea după programa specială. Lucru care nu se întâmplă. Sigur, e de discutat. Eu, ca profesor, spun că e corect punctul lor de vedere” - Agerpres.

Dacă acest profesor, formator de oameni, are astfel de păreri, atunci nu trebuie să ne mai mire comportamentul politic al PSD. Este o continuare a comportamentului FSN condus de Ion Iliescu, cel care a permis unor lideri maghiari enclavizarea etnică a unor zone din România în beneficiul ideologiei „identității maghiare” promovate cu atâta agresivitate de conducerea actuală de la Budapesta.

Ar cam fi timpul să terminăm cu aceste politici izolaționiste, ar cam fi timpul să luăm taurul de coarne. România nu poate deveni anexa Ungariei !

Politica externă: mai multă integrare europeană și mai mult parteneriat cu SUA.

Lazăr Comănescu, ministrul de externe

Președintele Klaus Iohannis este la Bratislava, la summit-ul UE privind „UE 27”. Acolo, așa cum a anunțat deja, el va arăta poziția României cu privire la problemele europene acute. O știm, i-am citit declarațiile. Este în ton cu Franța, Germania, Belgia, Luxemburg alte state. Mai multă integrare europeană este ideea de bază, inclusiv participarea la „mai multă apărare și securitate europeană”.

În țară, ministrul de externe, Lazăr Comănescu s-a întâlnit pe 15 septembrie cu Daniel Fried, coordonatorul politicii de sancțiuni din cadrul Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.

Din comunicatul MAE, se distinge foarte clar linia politică comună româno-americană în acest colț de lume.

Părțile au salutat consistența deja confirmată a Parteneriatului Strategic, precum și potențialul de dezvoltare, inclusiv în perspectiva reuniunii Task-Force România-SUA, care se va desfășura la 26 septembrie 2016, la Washington. Daniel Fried a dat asigurări cu privire la angajamentul solid al Statelor Unite față de România, referindu-se, printre altele, la importanța implementării deciziilor adoptate la Summit-ul NATO de la Varșovia din iulie 2016

Pentru cei care încă mai speră că rezultatele summit-ului NATO de la Varșovia vor fi ca apa de ploaie, este o veste tristă. România va deveni o forță în flancul de sud-est al Uniunii Europene și a NATO. Leg cele două instituții pentru că la Bratislava, Klaus Iohannis va exprima intenția de forță a României iar cu SUA, legătura este prin NATO.

Cât privește politica externă în vecinătate, România o ține băț cu poziția sa, asemănătoare cu cea a SUA. Avem aceleași evaluări și aceeași poziție. Mi se pare normal. Absolut normal.

Cei doi oficiali au reconfirmat importanța implementării integrale a Acordurilor de la Minsk pentru reinstaurarea păcii. În ceea ce privește Federația Rusă, s-a reiterat că măsurile restrictive adoptate vor fi menținute până la punerea în aplicare completă a angajamentelor asumate și revenirea la respectarea dreptului internațional

Mai pe șleau, România este de acord cu SUA că „revenirea la respectarea dreptului internațional” înseamnă retrocedarea Crimeei către Ucraina ! Revenirea la starea de dinaintea intervenției militare a Rusiei în Ucraina. Normal, că aici intră și plecarea rușilor din regiunile în care au ocupat teritorii cu forța armată.

UE a prelungit regimul sancționator pentru Rusia pentru încă 6 luni de zile, până în luna martie a anului viitor. SUA au de gând să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei pentru că rușii nu prea vor să respecte acordurile de la Minsk. După summit-ul de la Bratislava, vom vedea ce poziție va avea UE cu privire la aceste sancțiuni, părerile unor lideri ai statelor membre ale UE fiind doar visele lor erotice cu Putin.

Și direct și ... printre rânduri. Klaus Iohannis a pus puncte pe „i”.

Declarația de presă a Președintelui Klaus Iohannis de astăzi trebuie citită cu gândul la întâlnirile pe care le-a avut la Berlin cu cancelarul Angela Merkel și la București cu Președintele Franței, Francoise Hollande. Cei care au fost atenți, au observat că Președintele Klaus Iohannis a punctat niște repere. De fiecare dată. Mai mult, Președintele Hollande a punctat și el niște repere care trebuiesc regăsite în discursul de astăzi al Președintelui Iohannis. Cel puțin cele care privesc apărarea, securitatea, supravegherea frontierelor, industria de apărare etc. Triunghiul economico-militar Franța-Germania-România pomenit de Președintele Hollande are importanța lui. La fel și declarația Președintelui Hollande dată unei publicații franceze după vizita din România unde se vorbește de un nucleu al UE axat pe politica de apărare și securitate a frontierelor.

Dacă această declarație este citită cu bună credință, fiecare va găsi răspuns la multe dintre întrebările pe care și le pune.

17:30 | 15 septembrie 2016
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut joi, 15 septembrie a.c., la Palatul Cotroceni, o declarație de presă.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiei de presă:

„Mâine voi participa, la Bratislava, la o întrunire informală a Consiliului European, întrunire în cadrul căreia tema principală este viitorul Uniunii Europene, acum, concret, sigur, în situaţia creată de Brexit.

În pregătirea acestei întâlniri informate am avut discuţii cu mai mulţi lideri europeni pe mai multe teme, care cu siguranţă sunt importante pentru toată lumea. Astfel, dacă vă amintiţi, şi cred că vă amintiţi, alaltăieri am avut în vizită pe Preşedintele Franţei, domnul François Hollande, şi am discutat destul de mult pe această tematică. Înainte am fost la Berlin, am discutat cu doamna Cancelar Federal Angela Merkel. Tot atunci, la întâlnire au participat şi  Premierul Belgiei, domnul Charles Michel, şi  Premierul luxemburghez, domnul Xavier Bettel, şi am avut o convorbire telefonică cu Preşedintele Consiliului European, domnul Donald Tusk.

În cadrul acestor întâlniri, am discutat numeroase chestiuni legate de viitorul Uniunii Europene şi de modul în care funcționează Uniunea Europeană . Este foarte important ca în cadrul întâlnirii de la Bratislava să facem o evaluare a stării Uniunii Europene şi să discutăm despre obiectivele Uniunii pe termen mediu dar şi pe termen lung.

Aceste lucruri nu se pot lămurii într-o zi, într-o singură întâlnire dar este un proces de reflecţie, este un proces care, cu siguranţă va porni elaborarea unei strategii care credem noi că poate fi finalizată până în martie 2017, când se va aniversa, la Roma, prima semnare a Tratatului de la Roma care s-a petrecut acum 60 de ani şi de unde a pornit practic Uniunea Europeană.

În opinia noastră, rezultatele acestui proces de reflecţie aprofundată cu privire la viitorul Uniunii Europene trebuie să fie o Uniune orientată spre rezultate pragmatice şi coerente, o Uniune flexibilă şi în mod clar, o Uniune mai apropiată  de cetăţenii săi, mai apropiată de cetăţenii europeni.

Trebuie să depăşim actualul imobilism care se poate constata că există în cadrul proiectului european, trebuie să recâştigăm un impuls politic, trebuie să redăm proiectului european credibilitate, credibilitatea internă, trebuie să aducem Uniunea mai aproape de europeni dar şi credibilitatea externă. Uniunea Europeană se consideră şi este unul din marii actori globali dar, aflăm de la lideri cu care discutăm că şi la întâlnirile care au loc în altă parte, lumea îşi pune întrebări despre relevanţa Uniunii Europene în viitor, întrebări despre felul în care Uniunea Europeană răspunde crizelor şi întrebărilor. Este foarte important, după părerea mea, să evităm fragmentarea Uniunii Europene.

Trebuie să ne concentrăm pe demersuri, pe proiecte, pe abordări care ne unesc şi nu pe acelea care aprofundează diviziunea, care se poate constata în multe situaţii, diviziunea Est -Vest, respectiv diviziunea Nord - Sud. Aceste falii nu sunt bune pentru Uniune. Ele nu permit o dezvoltare coerentă a Uniunii. Aceste linii de acţiune cred că trebuie să se axeze pe patru lucruri, primul fiind concentrarea pe acele dosare care stimulează coeziunea, evitarea dosarelor care duc la o aprofundare a divizării. Doi - şi foarte important - menţinerea realizărilor cheie ale Uniunii Europene, şi aici, evident, este vorba de libertăţile fundamentale şi de piaţa internă comună, piaţa unică cu cele patru libertăţi, dar şi zona Schengen, zona euro. În al treilea rând, cred că trebuie să fim foarte oneşti şi să ne concentrăm pe creşterea transparenţei şi a legitimităţii instituţiilor europene. Auzim de foarte multe ori, la întâlniri cu alegători, la întâlniri cu experţi, la întâlniri cu alţi politicieni, întrebări legate de felul în care acţionează instituţiile europene, de felul în care se poate înţelege ce se întâmplă în cadrul unui proces european. Aceste lucruri trebuie mult mai bine explicate, mult mai bine clarificate. Şi în fine, al patrulea lucru: comunicarea.

Constatăm foarte des că la Bruxelles vin lideri naţionali şi toţi vorbesc de bine despre Uniunea Europeană, despre viitorul ei, despre ce trebuie să facem noi ca să funcţioneze. Aceeaşi lideri merg acasă şi încep să aibă un discurs exact opus, acuză Uniunea Europeană, pentru toate greşelile care de fapt se fac în plan naţional, pentru toate eşecurile pe care fiecare le are la el acasă. Aşa nu se poate! Este nevoie de o comunicare serioasă, este nevoie de o comunicare credibilă şi este nevoie de o comunicare intensă. Atât cetăţenii europeni au nevoie de o astfel de comunicare, cât şi partenerii externi. Rezultatul acestui discurs duplicitar este ascensiunea partidelor populiste şi extremiste şi a partidelor eurosceptice, ori toţi aceştia nu vor veni cu soluţii pentru Uniunea Europeană, dimpotrivă.

Poziţia României, poziţia pe care o voi exprima acolo foarte clar, este de o importanţă strategică naţională, pentru noi este foarte clar: vrem o aprofundare a integrării europene, vrem ca România să fie mult mai profund integrată în toate procesele Uniunii Europene şi credem că o integrare mai profundă este una din soluţiile pentru multiplele crize europene.

Când discutăm cu cetăţenii, sau când se întocmesc studii sociologice, se poate constata foarte uşor că pe mulţi, pe cei mai mulţi îi preocupă fenomenul migraţiei, securitatea internă cu aspectul tragic al terorismului, securitatea externă, în special a frontierelor şi situaţia economică. Aceste rezultate putem să le vedem şi în cel mai recent Eurobarometru. Practic, viitorul Uniunii depinde de felul cum reuşim să răspundem acestor preocupări. Dacă Uniunea nu reuşeşte să răspundă şi să acţioneze credibil în aceste chestiuni care ne preocupă pe toţi, atunci lucrurile nu vor merge într-o direcţie bună.

La Bratislava voi susţine că priorităţile noastre, ale Uniunii Europene, priorităţile noastre strategice trebuie să fie securitatea internă şi securitatea externă a Uniunii Europene, creşterea economică, crearea de locuri de muncă în special pentru tineri - avem un şomaj mult prea mare în rândul tinerilor la nivelul Uniunii - şi consolidarea pieţei interne a Uniunii.

În contextul atacurilor teroriste pe care le-am avut, din nefericire, în ultima vreme, și a crizei migrației, cred că trebuie să acordăm o atenție specială protecției cetățenilor europeni și protecției frontierelor externe ale Uniunii. Consolidarea controlului la frontiere trebuie să fie prioritară pentru noi toți. Cetățenii noștri, toți cetățenii noștri europeni trebuie să se simtă în siguranță acolo unde trăiesc. În acest scop avem nevoie, de exemplu, și de revigorarea industriei de apărare europeană. O Uniune care nu se poate apăra, care nu își poate asigura frontierele nu este o Uniune pe care ne-o dorim. România susține și va contribui activ la operaționalizarea acelor inițiative menite să contracareze amenințările la adresa securității, cu care ne confruntăm. Pe oricine întrebați, în Europa, o să vă spună că își dorește o Europă prosperă, asta trebuie să livrăm: securitate și prosperitate. Acestea sunt lucrurile pe care toată lumea le așteaptă de la noi, de la Uniunea Europeană. În acest sens, este evident că un loc central în preocupările noastre trebuie să-l joace relansarea creșterii economice. Consider că trebuie să ne axăm pe acele proiecte care aduc beneficii reale și directe pentru cetățeni, care aduc o creștere economică și aș menționa doar câteva din aceste preocupări care trebuie să stea în centrul atenției noastre: crearea de locuri de muncă, dezvoltarea sectorului digital și, în legătura și cu vizita pe care am făcut-o recent la Măgurele, am constatat împreună cu Președintele Hollande, în Europa este nevoie de investiții în inovare. Dacă realizăm aceste lucruri, Uniunea va fi mai puternică, mai prosperă, mai sigură și mai credibilă. Așa ne-o dorim.”

Întrebări din partea reprezentanţilor mass - media:Jurnalist: „Dumneavoastră spuneţi că ţara noastră vrea o adâncire a procesului de integrare. Sunt voci, însă, care spun că acest lucru ar putea duce la o federalizare a Uniunii Europene, iar asta ar însemna o putere mai scăzută pentru parlamente, pentru ţări, o suveranitate mai scăzută. Cum împăcați curentele şi ce veţi cere mai clar, mai multă putere pentru Bucureşti sau la Bruxelles? ”Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Este o discuţie care se poartă de multă lume şi de mult timp. În termeni mai de specialitate, discuţia este federalizare versus suveranitate. În realitate, cred că aceasta este o temă falsă, şi, după cum a formulat foarte bine un coleg de al meu, nu este cazul să discutăm în continuare, relativ steril, federalizare versus suveranitate, cred că este cazul să discutăm despre o Europă mai bună. Sunt aspecte care pot fi lămurite şi ele ţin de ce am menţionat anterior, de transparentizarea şi legitimizarea instituțiilor europene. Cu siguranță, în unele situaţii este nevoie de a lăsa anumite chestiuni în responsabilitatea politicienilor naţionali, şi e bine aşa, este în baza unui principiu care se numeşte al subsidiarității, dar în alte situaţii este bine pentru toată lumea ca împreună să fie luate decizii şi să fie creată o comandă unică, pentru a permite o abordare unitară. ”Jurnalist: „În acest context al unei Românii şi mai profund integrate în Uniunea Europeană, în ce stadiu este ţara noastră vizavi de aderarea la zona euro? S-a mai discutat despre acest subiect, au fost şi consultări în urmă cu ceva timp aici, la Palatul Cotroceni.”Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Iniţial, s-a vehiculat ca şi termen de integrare în zona euro 2019. A fost un termen înaintat atunci, prea optimist, aş spune chiar nerealist. 2019 este exclus pentru noi. Dar România are în continuare acest obiectiv strategic de aderare la zona euro. Când se va întâmpla acest lucru trebuie să stabilească în primul rând specialiştii care pot evalua în ce măsură România îndeplineşte criteriile, în ce măsură este, realmente, pregătită economia românească, fiindcă o aderare care se produce prea repede poate să fie în detrimentul economiei româneşti şi acest lucru evident că nu este de dorit. Nu avem o ţintă fixată.”Jurnalist: „Imediat după referendumul din Marea Britanie i-aţi solicitat Premierului Dacian Cioloş să vă aducă o analiză cu privire la modul în care Brexit-ul ar afecta economia românească. Au ajuns astfel de analize pe masa dumneavoastră, din partea Guvernului? ”Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Da, sigur. Le-am şi comentat la vremea respectivă. Atunci, într-un timp destul de scurt, Guvernul a întocmit un material pe care l-am discutat atunci şi am şi prezentat public, la momentul respectiv, primele concluzii. Ele sunt bune pentru noi. Brexit-ul nu creează dificultăţi majore pentru România, dar este posibil să apară anumite oportunităţi.”Jurnalist: „Credeţi că am putea privi Brexit-ul ca o oportunitate pentru dezvoltarea unor relaţii economice, de pildă, cu Marea Britanie mai intense decât până acum, când eram în cadrul Uniunii Europene?”Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Acum, Brexit-ul, în esenţă, este un eveniment trist. E trist dacă un membru al Uniunii Europene hotărăşte să plece. Că în acest context este posibil ca sectorial să apară dezvoltări pozitive, e la fel de adevărat, dar nu cred că este cazul să privim Brexit-ul ca pe un eveniment care este unul pozitiv în spaţiul european.”Jurnalist: „La orice negociere, se pleacă cu o marjă de compromis. Asupra căror puncte nu există compromis pentru România în negocierile cu Marea Britanie post-Brexit? Şi încă o scurtă întrebare, dacă se poate: ce înseamnă ca instituţiile europene să capete mai multă legitimitate? Pentru că ele, în momentul acesta, funcţionează în baza unor tratate. Cum vor căpăta mai multă legitimitate? Mulţumesc!”Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Despre Brexit nu se va negocia bilateral până când Marea Britanie nu părăseşte efectiv blocul comunitar. Deci avem aici în faţă un proces care cu siguranţă va dura ani de zile. Condiţiile Brexitului nu vor fi negociate de fiecare ţară membră a Uniunii în parte, ci va exista o negociere a celor 27 şi, de cealaltă parte, a Marii Britanii. Pentru noi sunt o serie de chestiuni unde nu suntem dispuşi să facem compromisuri. Este vorba, evident, despre libertatea de mişcare a forţei de muncă şi despre drepturile românilor care trăiesc în Marea Britanie. Aceste chestiuni sunt foarte sensibile pentru noi şi vom avea foarte mare grijă ce se discută în aceste chestiuni. Legitimitatea unei instituţii nu rezidă doar din statutul legal sau juridic al acelei instituţii, ci, în spaţiul politic, rezultă şi din felul în care este percepută şi acceptată de cetăţeni. Şi cred că aici este nevoie de o îmbunătăţire netă. Foarte mulţi cetăţeni europeni consideră că instituţiile europene sunt prea mari, prea imobile, prea birocratice şi rezolvă prea puţine probleme. Încă o dată: asta este o percepţie. Această percepţie trebuie să se schimbe. Or, pentru asta este, evident, nevoie nu doar de o comunicare mai bună, ci şi de o schimbare a felului în care instituţiile europene acţionează şi decid.”Jurnalist: „Aţi vorbit de o Uniune Europeană bazată pe mai multă coeziune. Ar putea fi România parte a acestei Uniuni Europene cu legături mai strânse în afara Schengen? Şi dacă această coeziune mai mare a Uniunii Europene ar implica şi anumite costuri suplimentare pentru România, fie ele din punct de vedere economic, fie ele din punct de vedere cultural, de identitate, de suveranitate.Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „În chestiunea integrării aprofundate - aşa am numit-o - a României în Uniunea Europeană sunt două priorităţi strategice: integrarea în zona euro şi integrarea în Spaţiul Schengen. Acestea sunt zonele de nucleu dur, dacă pot să mă exprim aşa, ale Uniunii Europene. Şi, da, noi dorim să intrăm şi într-una, şi într-alta. Teoretic şi practic, se poate rămâne membru şi fără a fi în zona Schengen, şi fără a fi în zona euro. Însă pentru România opţiunea este clară: vrem să fim în nucleul Uniunii, deci şi în Spațiul Schengen, şi în zona euro.”Jurnalist: „Și vizavi de costuri?”Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Costuri? Eu cred că aici vorbim mai bine de oportunități. Costurile sunt că trebuie să ne străduim un pic mai tare, să muncim un pic mai mult.”Jurnalist: „Și ați spus că pentru intrarea în zona euro nu avem încă un termen. Pentru intrarea în zona Schengen, putem să ne așteptăm un anumit an în care am putea face acest lucru.”Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Eu cred că putem să ne așteptăm la un progres în mai mulți pași.”

Împreună cu bulgarii ! O vizită cu sens.

Ca să fiu foarte sincer, am privit foarte atent și interesat vizita președintelui Bulgariei, Rosen Plevneliev la București. Sunt mulțumit.

Declarația comună a celor doi Președinți conține multe, foarte multe elemente de interes. În concluzie, Bulgaria dar și România sunt interesate să rămână împreună, să formeze un pol strategic la Marea Neagră dar și să fie o punte între nordul și sudul european.

Declarația comună este aici.

Trecând peste partea comună a tuturor declarațiilor ce se fac cu ocazia unor vizite oficiale, cele legate de strângerea relațiilor, cooperarea economică etc., aici apare și ceea ce ne interesează. Poziția comună a României și Bulgariei față de evenimentele din Ucraina, poziția comună față de sancțiunile aplicate de UE agresorului rus, poziția comună față de necesitatea întăririi acestor sancțiuni în situația în care Rusia nu încetează agresiunea în Ucraina, necesitatea integrării militare și de securitate între România și Bulgaria (o componentă importantă a procesului de integrare regională) în cadrul UE și NATO pentru a putea face față provocărilor în regiune generate de politica externă a Rusiei. Componenta militară și de securitate va fi asigurată de măsurile pentru independența energetică și economică a celor două țări dar și dezvoltarea conexiunilor energetice în regiune și extinderea lor către Polonia și țările baltice.

Întâmplarea face că această vizită se produce imediat după vizita lui Putin la Budapesta. Acolo, Viktor Orban s-a pus preș în fața lui Putin garantând cumva acestuia o opoziție eficientă în UE față de eventualele decizii ale UE de sporire a sancțiunilor. Ungaria s-a transformat în calul troian al Rusiei în UE și NATO. Viktor Orban a oferit și explicații suplimentare, poziția Ungariei fiind apreciată și sprijinită de Austria, Cehia și Slovacia iar gurile rele spun că Orban a făcut o vizită pentru atragerea Serbiei în „clubul” rusofililor.

Vizita Președintelui bulgar are ca rezultat o poziție contrară, o poziție care poate fi considerată ca fiind nouă. Bulgaria s-a reorientat. A ales parteneriatul fără echivoc cu restul UE și SUA. Nu devine un adversar al Rusiei însă nu mai este în tabăra lui Putin.

Consider această vizită foarte importantă. Acum putem spune că axa nord-sud s-a întărit. Legăturile între statele de pe axă pot fi realizate. De la țările baltice până la frontiera cu Turcia, O axă care cuprinde un sfert din populația Uniunii Europene. Rămâne o „gâlmă” formată din Ungaria, Austria, Cehia și Slovacia care are alte opțiuni economice și militare.

Klaus Iohannis va face imediat o vizită în Germania, acolo urmând să se clarifice relația între cele două state și imediat după aceea va avea loc vizita în R. Moldova, apoi vizita la Kiev. Este un tur de forță pentru întărirea flancului estic împotriva agresorului comun, Federația Rusă.

Pentru a putea asigura securitatea și apărarea zonei împotriva agresiunilor atipice promovate de Moscova se va pune accentul pe dezvoltarea economică a regiunii. Dacă adăugăm Ucraina la axa nord-sud și R. Moldova, estul Europei devine o forță, cu o populație de aproape 150 mil de locuitori. Gâlma austro-ungară pro-rusă va fi complet izolată.

În fine, vizita lui Plevneliev o pot considera bună.

Să nu uit. Ședința comună a guvernelor celor două state va fi la Craiova, prin aprilie. La ședința comună anterioară, de la Ruse, a participat și primul-ministru al Serbiei. Va participa și acum ? Ca să știm cum este cu Serbia (mai ales după vizita lui Orban, cum spun unele surse).