Declarația comună a celor doi Președinți conține multe, foarte multe elemente de interes. În concluzie, Bulgaria dar și România sunt interesate să rămână împreună, să formeze un pol strategic la Marea Neagră dar și să fie o punte între nordul și sudul european.
Declarația comună este aici.
Trecând peste partea comună a tuturor declarațiilor ce se fac cu ocazia unor vizite oficiale, cele legate de strângerea relațiilor, cooperarea economică etc., aici apare și ceea ce ne interesează. Poziția comună a României și Bulgariei față de evenimentele din Ucraina, poziția comună față de sancțiunile aplicate de UE agresorului rus, poziția comună față de necesitatea întăririi acestor sancțiuni în situația în care Rusia nu încetează agresiunea în Ucraina, necesitatea integrării militare și de securitate între România și Bulgaria (o componentă importantă a procesului de integrare regională) în cadrul UE și NATO pentru a putea face față provocărilor în regiune generate de politica externă a Rusiei. Componenta militară și de securitate va fi asigurată de măsurile pentru independența energetică și economică a celor două țări dar și dezvoltarea conexiunilor energetice în regiune și extinderea lor către Polonia și țările baltice.
Întâmplarea face că această vizită se produce imediat după vizita lui Putin la Budapesta. Acolo, Viktor Orban s-a pus preș în fața lui Putin garantând cumva acestuia o opoziție eficientă în UE față de eventualele decizii ale UE de sporire a sancțiunilor. Ungaria s-a transformat în calul troian al Rusiei în UE și NATO. Viktor Orban a oferit și explicații suplimentare, poziția Ungariei fiind apreciată și sprijinită de Austria, Cehia și Slovacia iar gurile rele spun că Orban a făcut o vizită pentru atragerea Serbiei în „clubul” rusofililor.
Vizita Președintelui bulgar are ca rezultat o poziție contrară, o poziție care poate fi considerată ca fiind nouă. Bulgaria s-a reorientat. A ales parteneriatul fără echivoc cu restul UE și SUA. Nu devine un adversar al Rusiei însă nu mai este în tabăra lui Putin.
Consider această vizită foarte importantă. Acum putem spune că axa nord-sud s-a întărit. Legăturile între statele de pe axă pot fi realizate. De la țările baltice până la frontiera cu Turcia, O axă care cuprinde un sfert din populația Uniunii Europene. Rămâne o „gâlmă” formată din Ungaria, Austria, Cehia și Slovacia care are alte opțiuni economice și militare.
Klaus Iohannis va face imediat o vizită în Germania, acolo urmând să se clarifice relația între cele două state și imediat după aceea va avea loc vizita în R. Moldova, apoi vizita la Kiev. Este un tur de forță pentru întărirea flancului estic împotriva agresorului comun, Federația Rusă.
Pentru a putea asigura securitatea și apărarea zonei împotriva agresiunilor atipice promovate de Moscova se va pune accentul pe dezvoltarea economică a regiunii. Dacă adăugăm Ucraina la axa nord-sud și R. Moldova, estul Europei devine o forță, cu o populație de aproape 150 mil de locuitori. Gâlma austro-ungară pro-rusă va fi complet izolată.
În fine, vizita lui Plevneliev o pot considera bună.
Să nu uit. Ședința comună a guvernelor celor două state va fi la Craiova, prin aprilie. La ședința comună anterioară, de la Ruse, a participat și primul-ministru al Serbiei. Va participa și acum ? Ca să știm cum este cu Serbia (mai ales după vizita lui Orban, cum spun unele surse).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu