Ședința CSAT are obiective serioase, peste bălăcăreala politicianistă din media.

Mădălina Dobrovolschi, purtătorul de cuvânt al Președinției, anunță că CSAT-ul de mâine are pe ordinea de zi ca temă principală implementarea deciziilor de la summit-ul NATO de la Varșovia care au implicații naționale și situația sistemului de sănătate care a erupt ca un furuncul (de unde iese la iveală mult puroi ca urmare a „privatizării” sistemului de cei care îl compun în folosul lor).

Problema de bază, luarea unor decizii pentru implementarea deciziilor summit-ului NATO care au implicații naționale, obligă nu doar prim-ministrul la o serie de decizii ci și fiecare minister care va participa la acțiunile pe plan național. Cu cheltuielile aferente, cu îmbunătățiri legislative, cu resursa de personal, cu producția industrială, cu pregătirea infrastructurii de transport - aeriană, navală, rutieră și feroviară -, cu pregătirea la nivel național a infrastructurii informatice și de comunicații etc.

Iar asta înseamnă programe guvernamentale care va trebui să fie preluate de guvernarea viitoare. Indiferent care ar fi aceea. Teoretic, inclusiv o guvernare PSD. Practic, o viitoare guvernare PSD ar cam pune frână programelor guvernamentale românești pentru implementarea deciziilor de la summit-ul de la Varșovia. Avem cam multe semnale de „întoarcere a armelor”, semnale date cu disperare de Victor Viorel Ponta pentru care PSD și-a anulat codul de integritate. Nu mai spun de partenerul ALDE al PSD care a devenit anti-european, anti-NATO, anti-democrație la concurență cu PSD-ul.

Cât privește „păduchii politici”, USR are ciudate legături în est iar cele din vest sunt anti-UE, PMP-ul lui Băsescu este deja anti-NATO pe față iar anti-UE cumva mai ascuns, iar ANR lui Marian Munteanu este mai aproape de comportamentul bisericos al Gabrielei Firea a lui Pandele de la Voluntari.

Singura speranță este PNL. Rațiunea asta spune. Celor care o au.

Politica externă: mai multă integrare europeană și mai mult parteneriat cu SUA.

Lazăr Comănescu, ministrul de externe

Președintele Klaus Iohannis este la Bratislava, la summit-ul UE privind „UE 27”. Acolo, așa cum a anunțat deja, el va arăta poziția României cu privire la problemele europene acute. O știm, i-am citit declarațiile. Este în ton cu Franța, Germania, Belgia, Luxemburg alte state. Mai multă integrare europeană este ideea de bază, inclusiv participarea la „mai multă apărare și securitate europeană”.

În țară, ministrul de externe, Lazăr Comănescu s-a întâlnit pe 15 septembrie cu Daniel Fried, coordonatorul politicii de sancțiuni din cadrul Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.

Din comunicatul MAE, se distinge foarte clar linia politică comună româno-americană în acest colț de lume.

Părțile au salutat consistența deja confirmată a Parteneriatului Strategic, precum și potențialul de dezvoltare, inclusiv în perspectiva reuniunii Task-Force România-SUA, care se va desfășura la 26 septembrie 2016, la Washington. Daniel Fried a dat asigurări cu privire la angajamentul solid al Statelor Unite față de România, referindu-se, printre altele, la importanța implementării deciziilor adoptate la Summit-ul NATO de la Varșovia din iulie 2016

Pentru cei care încă mai speră că rezultatele summit-ului NATO de la Varșovia vor fi ca apa de ploaie, este o veste tristă. România va deveni o forță în flancul de sud-est al Uniunii Europene și a NATO. Leg cele două instituții pentru că la Bratislava, Klaus Iohannis va exprima intenția de forță a României iar cu SUA, legătura este prin NATO.

Cât privește politica externă în vecinătate, România o ține băț cu poziția sa, asemănătoare cu cea a SUA. Avem aceleași evaluări și aceeași poziție. Mi se pare normal. Absolut normal.

Cei doi oficiali au reconfirmat importanța implementării integrale a Acordurilor de la Minsk pentru reinstaurarea păcii. În ceea ce privește Federația Rusă, s-a reiterat că măsurile restrictive adoptate vor fi menținute până la punerea în aplicare completă a angajamentelor asumate și revenirea la respectarea dreptului internațional

Mai pe șleau, România este de acord cu SUA că „revenirea la respectarea dreptului internațional” înseamnă retrocedarea Crimeei către Ucraina ! Revenirea la starea de dinaintea intervenției militare a Rusiei în Ucraina. Normal, că aici intră și plecarea rușilor din regiunile în care au ocupat teritorii cu forța armată.

UE a prelungit regimul sancționator pentru Rusia pentru încă 6 luni de zile, până în luna martie a anului viitor. SUA au de gând să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei pentru că rușii nu prea vor să respecte acordurile de la Minsk. După summit-ul de la Bratislava, vom vedea ce poziție va avea UE cu privire la aceste sancțiuni, părerile unor lideri ai statelor membre ale UE fiind doar visele lor erotice cu Putin.

Băsescu a început să „reevalueze” summit-ul de la Varșovia, fără a înceta să spună prostii. Măi să fie !

Aflat la una din televiziunile favorite, România Tv, Băsescu a scos pe gură niște cuvinte care îi contrazic primele reacții, acide, la adresa rezultatelor pentru România a summit-ului NATO de la Varșovia. Nu este culmea să vedem cum la o analiză mai corectă a propozițiilor spuse de Băsescu individul se cam contrazice. Dacă ne uităm la declarațiile lui din urmă, vom observa că predicțiile lui sunt total aiurea, nici una realizată.

În fine, hai să vedem ce spune individul.

Iau de la Agerpres, îmi convine mai mult. Am mai mereu sentimentul că jurnaliștii de la Agerpres se comportă corect față de cititor.

Este evident că informațiile sunt și în ziarul de casă al lui Traian Băsescu, Evenimentul Zilei, numai că aici sunt structurate în așa fel încât imaginea să fie complet defavorabilă Președintelui Klaus Iohannis.

Voi face unele comentarii pentru a-mi susține punctele de vedere.

• Summit-ul NATO a fost cel mai dur summit pe care eu l-am văzut — am participat la cinci, dar cel mai dur și nu amenințător, preventiv la adresa Rusiei: 'Atenție că sunteți la linia roșie!'. Se lasă și poartă de dialog, dar nu așteptând, ci înarmându-ne. Spre exemplu, pentru Marea Neagră se are în vedere întărirea capacităților aeriene și navale care se vântură prin Marea Neagră. România s-a întors cu poziții globale și aici încercarea de a trage foloase din eșecuri e copilărească. România avea un succes dacă avea o brigadă NATO pe teritoriu și nu o brigadă românească. Dar nu s-a putut, nu s-a putut. Dar tratează lucrurile la nivel global, pentru că Marea Neagră este reconfirmată ca fiind zonă de risc și de instabilitate, ca și Marea Baltică, ca și Marea Mediterană. Deci avem foloase de securitate, dar nu proiecte naționale

Acest paragraf din declarațiile lui Băsescu are unele lucruri bune și altele care, evident, sunt exagerări care însă nu afectează ideea de bază.

„România s-a întors cu poziții globale”, recunoaște Băsescu. Tot aici Băsescu recunoaște că „pentru Marea Neagră se are în vedere întărirea capacităților aeriene și navale care se vântură prin Marea Neagră”.

Aceste recunoașteri răstoarnă, pur și simplu, toate alegațiile aceluiași Băsescu din alte propoziții. Ei bine, recunoașterea unei poziții globale la nivelul NATO și UE, nu este de colo ! Poziția globală se referă la interesul strategic pentru securitatea NATO și UE în sud-estul spațiului NATO și UE, pe teritoriul statelor membre și la Marea Neagră. În plus, poziția globală are în vedere și vecinătatea R. Moldova, Ucraina și Georgia. Faptul că în urma negocierilor României, Bulgariei, Turciei s-a ajuns la această apreciere la summit-ul NATO de la Varșovia este un succes. Faptul că SUA și Marea Britanie au susținut aceste cereri ale României și celorlalte țări vecine este iar un succes. Pentru că stabilirea „interesului strategic” al NATO pentru zona Mării Negre duce, obligatoriu, la proiecte strategice pentru această zonă, la programe militare, economice, la activități de implementare, la instruire în concordanță cu noua realitate, la dotare, la multe altele. Ca să nu mai spun de finanțare până la atingerea nivelului de siguranță propus.

Hai să vorbim puțin și despre brigada multinațională pe care România a propus-o la summit și care a fost aprobată, sub comanda românească !

Băsescu nu pricepe unele lucruri. Nu este singurul. Președintele Iohannis are bunul simț să precizeze că militarii știu mai bine despre ce este vorba.

Brigada multinațională oferită de România are comanda românească, este subordonată unui comandament de divizie NATO sub comandă românească, este o nouă unitate a NATO, la fel ca unitatea de la Deveselu, la fel ca alte unități militare ale NATO puse la dispoziția Alianței de alte state europene sau de peste ocean. Afirmația lui Băsescu este dovada că individul nu pricepe despre ce este vorba: „România avea un succes dacă avea o brigadă NATO pe teritoriu și nu o brigadă românească”.

Armata României și-a propus să ajungă să se integreze mai mult în sistemul NATO. Participăm cu efective la structuri militare ale NATO constituite de alte țări. Mie mi se pare normal ca Armata română să își fi propus să ajungă să aibă o structură militară proprie acceptată ca structură a NATO. Acum i s-a recunoscut capacitatea de a da NATO o structură de nivel brigadă. O unitate operativă care primește și o zonă de responsabilitate NATO. Teritoriul României, teritoriul Bulgariei, la nevoie teritoriul altor state acolo unde NATO are nevoie să deplaseze trupe pentru operații de descurajare a unui eventual agresor. Este cu totul și cu totul altceva decât o unitate operativă a României care are competență legală doar pe teritoriul României.

Băsescu, în dorința de a denigra, de a se poziționa ca mare „înțelept al neamului”, face analize „ca la piață”. Compară mere cu pere. Ei bine, nu este așa.

O brigadă militară multinațională a NATO are, deja, alte standarde față de o brigadă a unei țări, a Armatei acelei țări. Prezența unor efective din armatele altor țări impune o adaptare a standardelor pe care unitatea militară respectivă le avea până la transformare. Este vorba despre standarde NATO care se vor aplica respectivei unități militare. Aici este vorba despre comandă, instruire, logistică, rezerve etc.

Comanda brigăzii nu va mai fi pur română. Da, comandantul și mare parte dintre ofițerii din comandamentul brigăzii vor fi români. Alții însă, vor veni din alte state. Nu în mod obligatoriu din statele de unde vin efectivele care vor compune unitatea militară. Pot veni din oricare alt stat membru NATO după cum consideră comandamentul NATO din Europa că este necesar. Pot veni din SUA, din Canada, din Germania, din Franța, din Italia ca să nu mai spun despre cei din Bulgaria și Polonia care vor veni având trupe în compunerea brigăzii. Subordonarea brigăzii va fi la Comandamentul de divizie NATO aprobat ca funcțional la acest summit aflat în România și, mai departe, la Comandamentul NATO situat în Italia.

Din punctul de vedere al logisticii, brigada multinațională va beneficia de o atenție sporită. Din partea statului român. Sunt sigur că la propunerea avansată de România au fost atașate și garanții de asigurare logistică. Infrastructura rutieră, feroviară, aeriană, de telecomunicații, de comunicații radio, comunicații pe internet, infrastructura sanitară, de educație etc. Sursele de aprovizionare cu hrană, de pe plan local dar și din import, intra și extracomunitar, sursele de apă, sursele de aprovizionare cu combustibil, capacitățile de întreținere a tehnicii militare, de reparare și de înlocuire a tehnicii defecte, uzate, depășite etc.

Nu trebuie uitată asigurarea confesională în preajma locurilor unde brigada își va avea locațiile.

Acolo unde brigada multinațională va avea locuri de dislocare se vor modifica, îmbunătăți, schimba organizarea administrativă a localităților. Este nevoie de locuințe, este nevoie de magazine cu produsele necesare familiilor militarilor, este nevoie de spitale și școli, este nevoie de locuri de recreere, este nevoie de grădinițe etc.

Așa cum s-a îmbunătățit situația edilitară la Mihail Kogălniceanu de Constanța, la fel cum se îmbunătățește situația la Deveselu, la fel va fi în toate locațiile în care această brigadă multinațională își va avea locațiile. Peste tot va avea de câștigat industria locală.

Prezența brigăzii multinaționale a NATO, alături de alte unități ale NATO în România, permite o dezvoltare economică locală iar de aici, la o dezvoltare economică la nivel zonal sau național nu mai este mult.

Băsescu și „aliații lui” nu au priceput mai nimic. Tocmai faptul că brigada multinațională va fi românească este marele câștig. Dacă ar fi fost de la alt stat, după un timp ar fi plecat. Toate măsurile de asigurare logistică arătate mai sus ar fi fost temporare ! Nu permanente cum se prefigurează acum.

Dacă tot am început „să dau cu parul”, să continui. Spune Băsescu: „tratează lucrurile la nivel global, pentru că Marea Neagră este reconfirmată ca fiind zonă de risc și de instabilitate, ca și Marea Baltică, ca și Marea Mediterană. Deci avem foloase de securitate, dar nu proiecte naționale”. 

Îl contrazic. Nu am cum. Prostia spusă de Băsescu este mult prea mare. Folosul de securitate este el însuși un proiect național ! Mai mult, folosul de securitate este dat, în mare parte, în sarcina României pentru a fi realizat. Iar asta, ei bine, asta înseamnă proiecte naționale de dezvoltare. Înseamnă cercetare științifică în domeniul militar - este prevăzută în documentul final al summit-ului -, înseamnă industrie care să asigure forțele militare să își îndeplinească misiunile - industria auto, industria agricolă, industria roboților, industrii legate de construcții, de telecomunicații, de IT etc.

Să trec la un alt citat:

• Am participat la cinci summit-uri și nu am văzut atât de frecvent pronunțat și în scris în actele oficiale ale Summit-ului cuvântul 'descurajare'. Deci politic NATO va fi să descurajeze agresivitatea Federației Ruse oriunde s-ar întâmpla ea și face referire la Marea Baltică, Marea Neagră, Nordul Oceanului Atlantic și Marea Mediterană, zone de risc. Și tot timpul documentul vorbește despre descurajare și pe urmă despre apărare. Descurajare și apărare. Pune accent pe cele trei elemente clasice de descurajare, forțe navale, forțe aeriene, forțe terestre și elementul de boltă, descurajarea nucleară. Iar aici vine și precizează documentul Summit-ului că sistemul antirachetă este complementar sistemului de descurajare nuclear (...) Când ai riscuri de securitate și 1% nu ai dreptul să nu le iei în considerare, să iei maxime măsuri pentru a face și din cel 1% risc să îl duci către zero. Măsurile pe care le ia NATO acum sunt măsuri stricte de descurajare

Limitat, omul, limitat. Foarte limitat.

A descuraja înseamnă a face pe cineva să își piardă încrederea, speranța. Normal că aici nu avem doar o acțiune de a descuraja Rusia sau agresorii teroriști ci punem în „cântar”, în văzul lor, capacități de apărare capabile să contracareze acțiunile lor.

Cine a urmărit analize serioase ale summit-ului de la Varșovia, ar fi constat că NATO are o capacitate redusă de transfer al unor forțe militare în teatrele de operațiuni de interes din cauza unor probleme legate strict de statele membre NATO. Pentru a deplasa forțe NATO pe teritoriul unor țări membre este nevoie de aprobarea parlamentelor, în unele cazuri sau ale guvernelor. Deplasarea din Germania în țările baltice a unor efective militare NATO, cu tehnica de luptă aferentă, a durat 11 zile ! Enorm ! Rușii nu au aceste impedimente. Ei transferă efective în 24 de ore de la un teatru de operațiuni la celălalt, pentru că tot teritoriul lor le aparține. Este una din marile deficiențe ale NATO în Europa.

Mai mult, culoarul de transfer din Polonia în țările baltice a unor efective militare NATO are o lățime de peste 100 km, foarte fragil, expus unor lovituri ale rușilor atât dinspre Marea Baltică (inclusiv Kaliningrad) cât și dinspre Rusia sau Belarus.

Nici aici, în sud-estul Europei și al NATO nu suntem într-o situație mai bună. Înființarea unei brigăzi multinaționale NATO prin transformarea unei brigăzi românești cu contribuția Bulgariei și a Poloniei (evident că mai târziu vor veni și alte state !), elimină o parte din acest deficit. Brigada are zonă de competență militară teritoriul României și al Bulgariei și, prin participarea Poloniei, și teritoriul Poloniei. Dacă la această brigadă ar veni și forțe militare din Ungaria și Slovacia, teritoriul ei de competență militară s-ar extinde.

Nu degeaba s-a vorbit la summit despre un Acord NATO de tip Schengen. Riscurile constatate în urma comportamentului agresiv al Rusiei față de statele europene membre NATO și UE impun o abordare diferită a participării statelor la eforturile de apărare ale NATO. Îndrăznesc să spun că și Declarația Comună NATO-UE își va avea rostul ei în această problemă.

Însăși ideea unei grupări navale NATO la Marea Neagră are în vedere o libertate de mișcare a statelor membre NATO riverane la Marea Neagră în apele teritoriale sau în zonele contigue ale acestor state cu navele militare care execută misiuni în Marea Neagră în folosul Alianței (în folosul tuturor statelor membre NATO !).

Toate aceste „realizări” de la summit au în spate analize de risc identificate în legislația statelor membre NATO, în comportamentul guvernelor statelor membre NATO, în infrastructura statelor membre NATO, în afară de comportamentul Rusiei.

De aceea este important să înțelegem că acest summit are o mare importanță. Trebuie să înțelegem că NATO a constatat că poate deveni nefuncțional din cauza statelor care îl compun. De aceea o mare parte dintre deciziile NATO sunt legate de măsuri care să ducă la eliminarea riscurilor interne. Iar de aici la îngrijorarea Rusiei cu privire la aceste măsuri nu este decât un singur pas. Nu mărimea forțelor dispuse de NATO în diferite țări îngrijorează Rusia ci măsurile ce se iau pentru a permite forțelor NATO să se deplaseze în Europa acolo unde este nevoie de ele, cu efectivele și tehnica de care dispun sau de care este nevoie, constituie marea „spaimă” a Rusiei. Europa de Este urmează să își schimbe infrastructura rutieră, feroviară, aeriană, navală, să o asigure (să o apere) pentru a permite o apărare eficientă a teritoriului acestor țări. Iar asta nu place Rusiei. Pierde inițiativa.

Băsescu se face de râs. Nu trebuie să ne mire. A gândit, de foarte multe ori ca o bibilică, gândește la fel în continuare.

Marele înșelător este deranjat de faptul că marea înșelătorie a murit. Rusia reacționează.

Sfârșitul summit-ului NATO de la Varșovia a fost atent urmărit de Rusia. Nu este exclus să aibă informații și din cadrul mai puțin vizibil al discuțiilor și negocierilor interne. Dar asta nu este o problemă. O problemă a devenit pentru Rusia finalul summit-ului. Deciziile de final sunt marea problemă.

În primul rând, NATO a definit locul de unde vine riscul. A indicat estul spațiului European, a indicat sudul spațiului European, cu centrul Mării Mediterane - unde se află și Flota rusă din Mediterana, nordul Africii, Orientul Mijlociu etc.

În estul spațiului European este Federația Rusă care, în statele de la frontiera de est a spațiului Nord-Atlantic și al Uniunii Europene, este definită ca stat agresor sau stat care poate prezenta un risc din punct de vedere militar, diplomatic, economic, politic etc. Rusia nu își dorește acest lucru și reclamă că aceste idei sunt false. Nu îi crede nimeni după ce Rusia a încălcat, grosolan, toate tratatele internaționale în vigoare prin agresiuni repetate asupra statelor care au aparținut „imperiului sovietic”, după ce a rupt cu forța armată peninsula Crimeea din teritoriul Ucrainei, după ce și-au trimis trupele (în forme mascate) să ocupe regiuni din estul Ucrainei.

Agerpres dă următoarea știre:

1. Ministerul rus de Externe a afirmat că summitul NATO de la Varșovia a arătat că Alianța Nord-Atlantică își concentrează eforturile pe ținerea sub control „a unei amenințări neexistente dinspre Est”
2. la reuniunea Consiliului Rusia-NATO care va avea loc pe 13 iulie, Moscova va cere explicații în legătură cu planurile Alianței Nord-Atlantice
3. Rusia va cere, de asemenea, explicații din partea NATO în legătură cu un plan finlandez ce vizează ameliorarea apărării aeriene deasupra Mării Baltice

Să ne uităm puțin la ele.

Rusia cere, cu insistență, ca NATO să o scoată din postura de „posibil agresor” al unui sau unor state membre NATO. Există declarații ale lui Putin potrivit cărora „doar un nebun își poate închipui că Rusia ar ataca un stat membru NATO”. Corect. Un act de agresiune asupra unui stat membru NATO dar și asupra unei nave sau aeronave a unui stat membru NATO poate duce la un răspuns al NATO în baza art. 5 din Tratatul NATO. Dar ... în ruși nu poți avea încredere ! Asta a pierdut Rusia, nu iremediabil, însă pe termen lung. Rusia nu mai este crezută atunci când se exprimă în spațiul relațiilor internaționale.

Rusia va cere explicații în legătură cu planurile NATO. Corect. Pot cere. Vor afla că planurile NATO privesc modalitățile de apărare a membrilor săi. Există art. 3 din Tratatul NATO care obligă pe membrii săi să își dezvolte sistemele proprii de apărare, atât în mod individual cât și în colaborare cu alte state NATO.

Rușii vor primi un răspuns direct că preocuparea pentru apărare a membrilor NATO este una de interes național al fiecărei țări în parte, că aparține voinței suverane a statelor respective, că NATO este obligat să ia în considerare interesele individuale ale statelor membre privind apărarea națională și posibilitatea ca aceasta să fie întărită prin colaborarea militară și politică cu celelalte state membre NATO.

Aici vor intra și preocupările României, Poloniei, statelor baltice și Turciei vizavi de avansul agresiv al Rusiei către granițele lor. România a motivat susținerea propunerilor ei de militarizarea excesivă a Mării Negre de către Rusia, ocuparea abuzivă a Crimeei, transformarea Crimeei într-o fortăreață militară dotată cu tehnică de luptă ofensivă, exercițiile militare navale și aeriene ale Rusiei la Marea Neagră care au ca obiectiv simularea unui atac asupra portului Constanța unde sunt amplasate navele militare ale României dar și navele militare ale membrilor alianței care vin la exercițiile comune, amenințările Rusiei cu bombardamentele strategice asupra teritoriului României, unele declarații ale liderilor ruși pomenind de posibilitatea unor bombardamente nucleare.

Rusia stat agresor are o nouă susținere. Finlanda, stat care nu este membru NATO, vrea să își amelioreze apărarea aeriană deasupra Mării Baltice ! Rușii cer explicații NATO ! Flit ! Să nu uităm că Uniunea Europeană își propune să devină o forță militară importantă și partener al NATO, pe lângă statele membre ale UE care sunt și state membre NATO. După ani și ani de zile de control discret al Finlandei, rușii văd că Finlanda își sporește capacitatea de apărare.

Este un mare deranj pentru Rusia sporirea capacităților defensive ale statelor membre NATO și UE de la frontiera cu ea, cu Rusia. Pe măsură ce aceste capacități cresc, capacitatea de politică externă a Rusiei de influențare a unor decizii pe baza capacităților sale militare scade. Invizibil, se ridică un zid în fața Rusiei în relația cu Uniunea Europeană. Este un zid al capacităților de descurajare militară. Un zid care va permite multor state să ia decizii de politică externă mai curajoase, să se implice în politica externă mare, să concureze cu Rusia ! Nu exagerez dacă afirm că ziua în care Estonia, de exemplu, se va opune Rusiei cu succes garantat. Degeaba vor face rusofilii spume, prin vorbe și „în scris”, comparând forțele armate ale Rusiei cu cele ale Estoniei. Întotdeauna, de la acest moment, calculele vor trebui făcute între Rusia și UE+NATO.

Prin declarația lui Stoltenberg că Rusia nu mai este un partener strategic al NATO, Rusia se află după o linie trasă, ferm, ca linia lui Stalin când a împărțit Europa, nouă luându-ne Basarabia, Bucovia și Ținutul Herței. Așa, din creion, pentru că așa a vrut mușchii lui. Rusia este deoparte, Uniunea Europeană și NATO sunt de cealaltă parte. Chiar dacă nu toate statele europene membre ale UE sunt și membre NATO.

Rusia, marele înșelător de după încetarea Războiului Rece a mai pierdut o partidă. Prefăcuți, manipulatori, murdari, aroganți, liderii ruși au găsit ce au căutat. Au rupt Rusia de Uniunea Europeană și NATO. Au pus Rusia în poziție de adversitate cu UE și NATO. Cea mai mare prostie.

Na, poznă, iar are dreptate Iohannis !

S-a terminat Summit-ul NATO la Varșovia. Președintele Klaus Iohannis a sintetizat rezultatele acestuia și a evidențiat care este poziția României după acest summit în cadrul NATO. De la un stat care a primit securitate asigurată de alte state la un stat care oferă securitate altor state. Un pas major.

Ca să respect titlul, țin să arăt că „bocitoarele” de pe malurile Dâmboviței s-au înființat la slujbă și au bocit de mama focului. Știu meserie. Nu le contest acest lucru. Problema lor este că nu știu de ce bocesc ! Nu a murit nimeni ! Ba, din contră, s-a născut o nouă Românie. Bine, nu seamănă cu România lor dar asta nu înseamnă că România a murit.

Cel mai titrat în bocit pe teme internaționale de la un timp încoace este Traian Băsescu. Îl acompaniază Călin Popescu Tăriceanu iar după ei aleargă bezmetic un cârd de bocitoare format din jurnaliști (și ăștia specialiști în probleme de politică externă, în probleme de apărare etc.), de analiști de toate felurile și toate vârstele, de comentatori care știu ce face NATO dar nu știu cine le este prim-ministru !

O bună prezentare a situației de la Varșovia și a rezultatelor o face Cristian Pantazi. Bine, îl bagă la înaintare și pe Traian Băsescu (pe undeva este corect), chiar dacă Traian Băsescu se comportă în platourile televiziunilor ca un taur între rafturile cu bibelouri din sticlă. Tot la HotNews se găsește o desfășurare fidelă atât a discursului de la final a Președintelui Klaus Iohannis cât și o sinteză a evenimentelor după interpretarea Președintelui României. La Agerpres este, de asemenea, o sinteză a declarațiilor Președintelui Iohannis.

La TVR 1, o emisiune interesantă. Moderator și invitați din categoria celor care știu ce spun. Un interviu luat unei jurnaliste „specializate în politica externă”, Oana Popescu de la Adevărul, m-a enervat. Am citit mai apoi un articol al ei din Adevărul, din 7 iulie, unde lui Iohannis i s-a scufundat flota. Și la Varșovia, jurnalista a vorbit în același ton. Bine, pa, mulțumesc pentru carul de nervi, flit !

Invitații emisiunii de la TVR 1 însă, au fost de toată isprava. Ei au înțeles ce s-a întâmplat la Varșovia. Au înțeles pentru că limbajul acestui summit a fost unul special. Militarii au fost în elementul lor. S-a vorbit pe limba lor. S-a vorbit în limbajul politicii militare al componentei militare a politicii externe, s-a vorbit despre sisteme militare și despre noi mijloace militare, despre mișcări tactice și decizii strategice. S-a explicat de ce a fost o urgență asigurarea flancului de nord-est al Alianței. Cu totul și cu totul diferit de ce a gângurit „specialista în politici externe” de la Adevărul. Ba, chiar și cu totul și cu totul altceva față de ce au declarat alți analiști și jurnaliști. Iar Băsescu, sărăcuțul de el, a rămas cu judecata „capului în gură” și „bătutul cu pumnul în masă”.

În principal, România a obținut o poziție strategică în cadrul NATO. A oferit securitate și a primit comandă militară. A oferit securitate și a primit drept de expertiză în domeniul războiului cibernetic. A oferit securitate și a primit acceptul de a schimba planul de intervenție rapidă cu un plan de apărare (la care se va lucra „în draci” pentru a avea răspunsuri asupra unor posibile agresiuni la Marea Neagră). Iar planul va impune industrie militară, cooperare militară, cercetare științifică în domeniul militar, logistică militară, instruire militară, tehnică militară, buget militar etc. Bine, unii nu realizează cât de importantă este această acceptare a NATO. Nu peste mult timp ea va avea efecte directe.

Președintele Iohannis a punctat în discursul lui cele patru elemente, principale, ale planului cu care România s-a prezentat la Varșovia:

• Principalele elemente de interes pentru România, pe care le-am obţinut în urma acestui Summit de la Varşovia, privesc următoarele chestiuni:
• În primul rând, echilibrarea măsurilor luate, în cadrul noii posturi de apărare şi descurajare, pe Flancul Estic;
• În al doilea rând, o prezenţă aliată înaintată adaptată constând din Brigada multinaţională şi Iniţiativa de Instruire Intensificată, respectiv decizia privind elaborarea de opţiuni pentru consolidarea prezenţei maritime şi aeriene aliate în sudul Flancului Estic;
• În al treilea rând, un nou nivel în ce priveşte planificarea apărării pentru România în cadrul NATO, adică dezvoltarea planului de contingenţă obţinut în contextul Summitului anterior;
• Şi în fine, în al patrulea rând, declararea capacităţii operaţionale iniţiale a sistemului antirachetă al NATO, elementul esenţial ale acestui progres fiind integrarea facilităţii de la Deveselu în sistemul NATO.

• Atât Comandamentul de Divizie, cât şi Unitatea NATO de Integrare a Forţelor au fost omologate la acest Summit şi, mai mult, pentru Comandament a fost confirmat rolul de coordonare pentru cele două Unităţi NATO de Integrare a Forţelor din România şi din Bulgaria. Avem deci două structuri permanente de comandă şi control NATO pe teritoriul ţării noastre, dintre care una, cea la nivel de divizie, cu acţiune la nivel regional.

Nu preiau întregul discurs al Președintelui Iohannis. Evidențiez doar faptul că din punct de vedere militar și al politicii externe române, poziția noastră s-a schimbat. Suntem furnizor de securitate. Iar acest lucru se va vedea inclusiv în domeniul investițiilor în România !

Tot la acest summit, România și Polonia au confirmat, față de toate celelalte state, că formează un parteneriat. Noi vom trimite în Polonia o companie de infanterie care se va pune sub comanda SUA (americanii conduc batalionul întărit din Polonia), iar Polonia va trimite în România o companie de infanterie în cadrul brigăzii internaționale de sub comanda României.

Avem, cred, un batalion mixt de geniu cu Ungaria. Să vedem ce va reuși România în relația cu Ungaria privind cooperarea militară sub umbrela NATO. Bulgaria și-a confirmat intenția de a trimite un batalion la brigada multinațională. Se pare că și Turcia este disponibilă. Din foarte multe puncte de vedere, situația este bună. Foarte bună.

Președintele Iohannis rămâne la Varșovia ca invitat al Președintelui Duda. Vizită oficială în care, după câte se pare, Polonia va încerca să obțină de la România acceptul de a dezvolta colaborarea strategică de până acum la un nivel superior printr-o alianță diferită, în care intră Grupul de la Vișegrad, România și Ucraina. Este o situație inedită în care un grup de state est-europene, membre ale NATO și UE își propun să caute soluții împreună la o serie de probleme de proximitate fără însă a încălca statutul lor în cele două organizații. Dar, asta vedem mâine sau poimâine.

Până una-alta, Președintele Klaus Iohannis a avut din nou dreptate. Este deosebit de important ca Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Apărării Naționale să fie mulțumite de ce s-a obținut pentru că acestea două au cele mai grele sarcini. Să realizeze analizele și planurile necesare aprobării la toamnă a unui plan de formare, la Marea Neagră, a unei grupări navale. O unitate care să aibă o misiune la Marea Neagră de supraveghere și semnalare a eventualelor pregătiri de agresiune pe mare împotriva statelor membre NATO.

Flotilă este ceva mai mic, care se plimbă pe lângă coastă. Flotă este prea mare, înseamnă să cuprindă sub aceeași comandă, toate navele militare ale statelor membre NATO la Marea Neagră. Bulgaria nu acceptă comanda turcă.

Flota Turciei și Flota Rusiei la Marea Neagră sunt aproximativ egale, turcii poate stau mai bine la tehnica de luptă. O grupare a statelor riverane membre NATO înseamnă un punct de plecare pentru o flotă deși, din punctul de vedere al României, am fi prea departe de zona mai încinsă dinspre Georgia și am lăsa descoperit litoralul românesc. O grupare navală nu este o problemă, deoarece la ea poate participa un număr restrâns de nave, nave ce pot fi înlocuite de câte ori este nevoie, nave care pot staționa la țărmul statelor de care aparțin atunci când nu execută misiuni de supraveghere în cadrul grupării.

În concluzie, bocitoarele plâng degeaba.

Din discursul lui Klaus Iohannis la summit-ul NATO/Varșovia

Le-am găsit aici și aici. Tot este bine că în presa română, chiar dacă într-o foarte mică parte a ei, Președintele Klaus Iohannis are audiență.

Recunosc și faptul că unele posturi media au o preocupare majoră să obțină, să noteze, să dezbată furios un eșec al Președintelui Iohannis și al politicii externe conduse de acesta.

Până una alta, pun niște citate din discursul Președintelui Iohannis.

Ca aliat de primă linie, România continuă să fie martoră la creșterea provocărilor de securitate în regiune. Am văzut desfășurările îngrijorătoare de tehnică militară ale Rusiei în vecinătatea Crimeii anexate ilegal și am fost țintă a declarațiilor agresive ale Rusiei, inclusiv de la nivel înalt. În acest context, este nevoie de construirea unei apărări mai puternice și mai adaptate și adaptarea unei posturi de descurajare, care include o prezență credibilă și persistentă a NATO pe flancul estic. Sunt convins că, prin aplicarea integrală, aceste decizii vor asigura un sistem coerent de apărare de la Baltică la Marea Neagră, protejând țările noastre, popoarele noastre și evitând acțiunile ostile din cauza unor lucruri înțelese greșit.

Cererile României au suport. Sunt în concordanță cu cererile celorlalte state de frontul estic al NATO, au sprijinul altor membri ai NATO, SUA și Germania fiind printre ele.

Marea Neagră este, în mod particular, o componentă importantă a securității euro-atlantice. Nu trebuie să existe dubii în acest caz. Din păcate, aici, în regiunea Mării Negre, am asistat în ultimii doi ani la schimbări dramatice în ceea ce privește mediul de securitate, începând de la anexarea ilegală a Crimeii și continuând cu destabilizarea regiunii Donbas. Pentru a îmbunătăți apărarea, am prezentat propuneri pentru consolidarea prezenței maritime și aeriene în regiunea Mării Negre. Pe baza deciziilor pe care le-am luat, aștept propuneri substanțiale din partea autorităților militare NATO la reuniunea miniștrilor Apărării din octombrie, pentru dezvoltarea unui cadru întărit privind prezența navală și aeriană.

Decizia cu privire la Marea Neagră și măsurile ce se vor lua în acest spațiu de securitate european sunt stimulate și de discursul Președintelui Obama dar și al Președintelui Erdogan care, mai mult decât cererea Română, cere constituirea unei grupări navale NATO la Marea Neagră.

Apreciem contribuția și sprijinul aliaților noștri în regiune, atât în ceea ce privește cadrul brigăzii multinaționale, cât și inițiativa de instruire intensificată, care împreună asigură o prezență terestră în regiunea noastră și un cadru de consolidare a interoperabilității printr-un program de training și exerciții mai structurat.

Trebuie remarcat faptul că obiectivele României sunt aproape de realizare. Dacă nu s-au realizat deja până la această oră. Vor veni informațiile necesare acolo unde am găsit și aceste citate.

Rămâne pentru reuniunea miniștrilor Apărării din octombrie finalizarea propunerii privind consolidarea prezenței maritime și aeriene la Marea Neagră. Sunt decizii majore de luat.

Evident că rușii au tras aer în plămâni și deja au început să amenințe. Că vor lua măsuri. Corect. Peste cele luate până acum ? Mai au bani ? Mai au forțe militare de adus ? Mai pe șleau spus, mai pot ? Tot ce au adus până acum mănâncă pe datorie ? Mai au bani pentru mentenanță ?

Războiul rece a fost pierdut de ruși pentru că nu au mai avut capacitatea de a concura pentru înarmare. Este suficient ca UE să lucreze pentru întărirea capacităților de apărare și descurajare pe continent pentru ca Rusia să se declare învinsă. Nu poate concura cu UE și nici cu NATO în Europa. Dacă are bani să țină o armată de un milion de oameni, cu tehnica necesară, să le țină.

Vorba lui Constantin Tănase: și cu asta, ce-au făcut ?

NATO vs. Rusia și aliații ei. Mesaje de „prietenie”.

Summit-ul NATO de la Varșovia își urmează cursul. Rând pe rând, se anunță câte o înțelegere la care au ajuns statele membre NATO.

Dinspre Rusia, se aud „clopoțeii de alarmă”. Nu îi place lui Putin ce aude.

S-a semnat Declarația Comună între UE și NATO pentru consolidarea cooperării dintre cele două organizații la capitole precum amenințările hibride, securitatea cibernetică, comunicațiile strategice, securitatea maritimă și instituțiile din țările terțe.

Este o declarație care nu place Moscovei. De loc. Da, de loc. Este o declarație care transformă UE într-un partener al NATO, UE urmând să aibă o politică comună pentru politica externă și securitate. Iar asta înseamnă că în domeniul relațiilor externe legate de securitatea spațiului UE se va vorbi, nu peste mult timp, pe o singură voce. NATO va vorbi inclusiv în numele UE !

La summit s-a aprobat transformarea în România a unei brigăzi române într-o brigadă multinațională sub umbrela NATO. Deja o forță a NATO, a tuturor statelor membre ale NATO. Peste aceasta, SUA vor detașa mari unități pentru perioade de până la 9 luni dotate cu tot armamentul și tehnica necesară pentru ducerea luptei armate. În Polonia și statele baltice, NATO va detașa unități cu până la 1000 de oameni pentru a da garanție statelor respective că sunt apărate de NATO.

De acord cu unii politicieni că aceste forțe nu au capacitatea de a opri o eventuală agresiune rusă. Corect. Ele există acolo nu pentru a opri o agresiune militară ci pentru a descuraja o eventuală intenție a rușilor de a ataca unul din statele membre NATO de la frontiera de est și sud-est a Alianței.

Rușii au cuvântat, prin Dmitri Peskov, secretarul de presă al Președinției Ruse. Am luat de la Agerpres tot materialul de mai jos. Voi comenta, pe ici pe colo, prin părțile esențiale.

Este absurd să se vorbească despre o amenințare care ar proveni dinspre Rusia, în condițiile în care în centrul Europei mor zeci de oameni, iar în Orientul Mijlociu mor zilnic sute de oameni. Trebuie să fii o organizație total mioapă ca să distorsionezi în asemenea hal lucrurile

Ca să vezi și să nu crezi. Nu organizația NATO, ca atare, distorsionează, ea doar constată ce spun statele care o formează. Cine citește Tratatul Nord-Atlantic (este pe site MAE !), va observa că Alianța este între state care sunt preocupate de propria lor securitate și de aceea aderă la NATO. Afirmația este o aroganță. Rusia nu discută despre statele membre NATO pe care le-a amenințat în mod direct de zeci și zeci de ori. Cum este cazul României ! Ea vrea să discute doar cu SUA și Franța, de exemplu, ea vrea ca aceste state să accepte „inexistența” statelor membre NATO și să decidă peste interesele acestora.

Dacă se va căuta asiduu imaginea unui dușman, pentru a monta pe această imagine o isterie antirusească, a alimenta rusofobia și apoi, plecând de la acest fond emoțional, să amplasezi noi și noi unități aviatice, unități terestre, apropiindu-le de frontierele ruse, atunci, în aceste condiții, este puțin probabil să se poată stabili vreo bază pentru cooperare

Ce spuneam mai sus este valabil. Rusia refuză să recunoască dreptul statelor europene cu care se învecinează la apărare. Le refuză dreptul de a se înarma cât timp sunt în NATO pentru că astfel Rusia consideră că se comite o agresiune asupra ei.

Numai că rușii spun prostii. Iar rușii spun prostii în cunoștință de cauză. Tratatul Nord-Atlantic are o prevedere care stipulează că întărirea apărării statelor membre este obiectiv al NATO !

ARTICOLUL 3 

Pentru a îndeplini mai eficient obiectivele acestui Tratat, Părțile, separat sau împreună, prin intermediul auto-ajutorării și al sprijinului reciproc continuu, își vor menține și își vor dezvolta capacitatea individuală și cea colectivă de rezistență în fața unui atac armat.

Textul este fără dubiu. Deciziile de la acest summit duc la împlinire prevederile acestui Tratat. Mai mult, această întărire individuală și colectivă stă la baza posibilității aplicării art. 5 din Tratat, cel care stabilește că un atac armat împotriva unei țări membre este considerat ca fiind un atac împotriva tuturor membrilor organizației.

Potrivit lui Peskov, cooperarea NATO-Rusia este posibilă dacă se va încerca o consolidare a măsurilor de încredere pe continent, iar lupta va fi dusă împotriva amenințării reale: terorismul. "Dacă în acest fel de viziune asupra lumii, una destul de consecventă, și clară, și lipsită de echivoc, viziunea Rusiei va coincide cu cea a NATO, atunci va exista, desigur, un vast teren pentru cooperare", a spus Dmitri Peskov.

Mai pe șleau spus, Rusia vine la masa tratativelor doar dacă NATO va renunța la întărirea capacităților de apărare a statelor membre, mai ales a celor aflate în vecinătatea Rusiei !

Întrebat dacă Federația Rusă vede în NATO un dușman, Peskov a subliniat: "Rusia nu-l caută, ea constată uneori existența lui". În acest sens, Peskov a amintit de un proverb englezesc, conform căruia "dacă cineva merge ca un câine, miroase ca un câine, latră ca un câine, înseamnă că este un câine".

În pur stil rusesc, NATO este declarat „dușman” pentru că se opune expansiunii Rusiei în statele membre ale NATO și UE aflate la frontiera de est a UE. La aceasta se adaugă, fără doar și poate, garanțiile de securitate acordate la acest summit Ucrainei, R. Moldova și Georgiei !

În aceeași conferință de presă, Peskov a declarat că Federația Rusă urmărește cu atenție summitul NATO care se desfășoară la Varșovia și speră că "rațiunea va triumfa". "Desigur, încercăm să căutăm și fărâme de rațiune, care se întrezăresc, de exemplu, în afirmațiile de astăzi ale lui Jens Stoltenberg (secretarul general al NATO), privind necesitatea menținerii contactelor, lipsa unei amenințări directe din partea Rusiei și altele de acest fel. Sperăm că rațiunea va triumfa în cele din urmă", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
"Rusia a fost și este deschisă dialogului, este interesată în cooperare, însă doar pe baze reciproc avantajoase și ținând cont de interesele reciproce", a punctat Peskov.

Cei care cunosc concepțiile Rusiei privind „interesele reciproce” vor zâmbi. Rusia nu a ținut cont, vreodată, de interesele reciproce. Le-a încălcat întotdeauna, nu există tratat internațional care să nu fie „tratat cu fundul” de către ruși.

Din Germania ne vin niște vești care aduc un zâmbet de satisfacție.

Ursula von der Leyen, ministrul apărării din Germania declară cu franchețe:

Ceea ce este important este ca NATO să se poziționeze atât de puternic încât nimeni să nu mai vadă niciun avantaj în a ataca această Alianță

Dubla strategie a NATO urmărește să garanteze securitatea membrilor săi din flancul estic și să transmită în același Rusiei că nu are niciun motiv să se teamă de Alianță.

Dialogul cu Moscova trebuie să continue de pe o poziție de forță

Este complet diferit de mesajul pe care l-a transmis Hollande la sosirea la Varșovia:

NATO nu are câtuși de puțin vocația să facă presiuni asupra relațiilor pe care Europa trebuie să le aibă cu Rusia, iar pentru Franța, Rusia nu este un adversar, nu este o amenințare

Da, domnule Hollande, pentru Franța nu este o amenințare, pentru alte state însă, partenere cu Franța în NATO și UE, Rusia este una dintre cele mai mari amenințări.

Stau și mă întreb: va încerca Hollande să blocheze sau să descurajeze dorința statelor amenințate direct de Rusia să se mai apere, să ceară sprijinul celorlalte state membre NATO ?

Vin confirmările de la Varșovia.

Rateurile prognozate de tot felul de haiduci ai presei și pupincuriști putiniști încep să pice.

Agerpres. Stoltenberg: NATO va transforma o brigadă românească într-una multinațională pentru a-și întări prezența în sud-estul Europei

Unul dintre obiectivele României, în cadrul măsurilor de întărire a apărării și descurajării unei eventuale agresiuni este deja realizat. Brigada românească se transformă în brigadă multinațională. Fiind sub umbrela NATO, participarea Bulgariei este certă.

Prezența Germaniei la conducerea unui batalion NATO dintr-o țară baltică se confirmă: Canada, Germania, Marea Britanie și SUA sunt statele care participă la formarea și conducerea acelor forțe militare. Ministrul de externe german rămâne cu „zăngănitul săbiilor” în apropierea Rusiei în urechi. La fel și social-democrații germani. Parlamentul german a fost de acord cu proiecția cancelarului Merkel. Jurnaliștii români care își frecau mâinile de satisfacție că Germania va fi un fel de „Gică-contra” la summit ar cam trebui să se oprească. Frecatul prea intens le poate deforma mâinile din cauza căldurii și nu vor mai avea cu ce scrie minciunile și dezinformările viitoare.

Se confirmă interesul și angajamentul NATO și al UE (pe baza declarației comune !) pentru a ajuta Ucraina, R. Moldova și Georgia să reziste presiunilor din exterior și pentru a continua reformele.

(H)analiștii neamului, capul la fund. Pauza s-a terminat.

Frumoasa referire la Rusia comisă de Stoltenberg este o invitație la pace fără a exclude măsuri de orice natură care să arate Rusiei că este mai convenabilă calea păcii și a dialogului decât calea înfruntării armate sau a șicanelor militare:

„Poziția noastră este clară. NATO nu caută confruntare. Nu vrem un nou Război Rece. Războiul Rece este istorie. Și ar trebui să rămână istorie”, a mai spus Jens Stoltenberg, subliniind că NATO „va continua să caute un dialog constructiv și semnificativ cu Rusia (...) pentru a risipi orice neînțelegeri și a reduce riscul unor incidente militare sau de accidente care să scape de sub control”.
„Rusia este cel mai mare vecin al nostru și parte integrantă a securității europene, așa încât dialogul este esențial”, a mai declarat secretarul general al Alianței.”

Băsescu, Tăriceanu, Ponta și alți corifei ai politicii externe să ia aminte. Succesele nu se obțin la conferințe, se obțin din timp, prin negocieri, prin consecvență și pe baza respectării principiilor acceptate de majoritatea altor state. Politica „oportunităților” este o gogoriță. O prostie.

Summit-ul NATO de la Varșovia. Presa română și analiștii iar se fac de ...t.

Summit-ul de la Varșovia al statelor membre NATO este evenimentul zilei dar și al viitorului. Se va face o apreciere a rezultatelor summit-ului din Țara Galilor, foarte important pentru spațiul european, în special pentru politica externă și de apărare a statelor europene, se va merge mai departe cu proiectele propuse, se va trece în alte etape ale colaborării intra-europene și întărire a poziției acestora față de comportamentul internațional al Federației Ruse și aliaților acesteia.

Nu iau de la presa „comercială” nici o poziție. Am citit mai multe materiale și, în afara unor preluări, uneori trunchiate, ale obiectivelor României la acest summit, am găsit și foarte multă minciună și, de ce nu, chiar o pregătire a unei viitoare campanii pro-Băsescu împotriva Președintelui Klaus Iohannis care, ce să vezi, a ratat obiectivele de politică externă. Dacă ar fi să înșir aici toate posturile Tv implicate în deformarea realității, a ziarelor, a site-urilor cu pretenții de presă on-line, mi-ar lua prea mult spațiu. Flit !

Rețin de la informația dată de Agerpres cele declarate în mod oficial de Președintele Klaus Iohannis. Este sursa care are dreptul să spună ce va face România, care îi sunt obiectivele. Comunicatul Administrației Prezidențiale este mulțumitor.

În primul rând, am reținut o declarație care mă obligă să gândesc mai departe fără a mă inspira de la analiștii neamului.

„România susține adoptarea unei declarații comune NATO — UE, care va contribui la structurarea parteneriatului strategic între cele două organizații și sprijină eforturile NATO de consolidare a capacităților de apărare ale partenerilor Alianței. În acest sens, în cadrul summitului se va pune un accent deosebit și pe aprofundarea cooperării NATO cu partenerii estici, în special Ucraina, Georgia și Republica Moldova.”

Ei bine, am văzut că jurnaliștii neamului alături de analiștii neamului care s-au manifestat până acum nu au văzut acest obiectiv. Este unul strategic, este unul care presupune mult mai mult decât o structură militară NATO pe teritoriul unui stat membru. Analiștii și jurnaliștii neamului au memoria scurtă. Cu intenție ?

Să ne amintim de faptul că de curând, nu cu multe zile în urmă, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate a prezentat liderilor europeni întruniți în Consiliul European în formatul de 27 de state (fără Marea Britanie !), Strategia Globală privind relațiile externe ale UE și politica de securitate și apărare. Consiliul European a aprobat această strategie, potrivit competenței Consiliului European de a stabili politica Uniunii Europene în domeniile de interes comun. Ei bine, în acea strategie se stabilește că statele membre ale UE vor dezvolta o politică de securitate și de apărare comună în viitor. Această politică este complementară apartenenței statelor membre la Tratatul  Nord-Atlantic.

De aceea apare în declarația Administrației Prezidențiale informarea că „România susține adoptarea unei declarații comune NATO — UE.”

Acest obiectiv este esențial. O declarație comună NATO-UE va fi supusă procedurilor specifice UE pentru a fi pusă în practică în toate statele membre ale UE fie că ele aparțin NATO sau nu. Declarația și urmările ei vor fi preluate de statele care au statut de membre NATO dar nu sunt membre ale UE. Practic, întregul teritoriu al Europei va fi acoperit de obiectivele acestei declarații.

În formularea de mai jos, sunt incluse toate celelalte obiective punctuale ale României, obiective de cele mai multe ori comune cu Turcia, Bulgaria, Grecia, Polonia sau alte state care și-au declarat interesul pentru susținerea lor, cum ar fi Italia, Spania, Germania etc.

„Agenda summitului vizează, cu prioritate, adoptarea de măsuri privind consolidarea posturii de apărare și descurajare a Alianței, pe fondul multiplicării provocărilor de securitate, precum și proiectarea stabilității în vecinătățile estică și sudică ale NATO.”

Este evident că aici intră programul de cooperare și colaborare la Marea Neagră între flotele militare ale statelor riverane cu participare forțelor militare ale altor state membre ale NATO - SUA, Anglia, Polonia, Italia, Spania -, aici intră și trecerea scutul anti-rachetă din subordinea operativă a SUA în subordinea operativă a NATO, aici intră și formarea brigăzii internaționale de pe teritoriul României, aici intră și aprobarea planului de contingență al NATO cu referire expresă la flancul de est a alianței.

Pentru că presa, aproape în totalitate, tratează problematica summit-ului doar sub aspectul măsurilor de consolidare a apărării și creșterii capacității de descurajarea a unui eventual agresor, dând Rusiei mai multă importanță decât poate duce, lumea nu află că o componentă deosebită a acestui summit o constituie punerea de acord a Statelor NATO asupra „ aprofundării cooperării NATO cu partenerii estici, în special Ucraina, Georgia și Republica Moldova.”

Oare ce înseamnă asta ? Nu cumva înseamnă o declarație fermă a statelor membre NATO și fără doar și poate a statelor membre UE că aceste țări reprezintă o zonă de interes pentru UE și NATO ? Că intervenția altor țări în acestă zonă de interes poate „trezi o stare de nemulțumire” a statelor membre ale UE și NATO față de un eventual agresor ? Că aceste țări, față de care NATO și prin declarația comună și UE au un interes, se află sub o formă de protecție internațională ?

Dacă se înțelege bine ce am spus mai sus, înseamnă că este loc pentru a înțelege și alte evenimente care au avut loc, se poate înțelege faptul că SUA a oferit Georgiei garanții de securitate tocmai înaintea summit-ului NATO de la Varșovia, că Polonia a anunțat că dorește realizarea unei convenții inter-parlamentare în interiorul UE, între țările Acordului de la Visegrad cu România și Ucraina.

„Consultările cu președintele Poloniei, Andrzej Duda, vor viza adoptarea de măsuri, la cel mai înalt nivel, pentru adâncirea și extinderea Parteneriatului strategic dintre România și Polonia, precum și discutarea modalităților celor mai eficiente de continuare a inițiativelor regionale lansate de cele două state.”

Dacă ne uităm și la programul summit-ului, vom observa că timpii alocați diferitelor activități sunt scurți. Foarte scurți. Înclin să cred că sunt pentru a vota diferitele documente pregătite din timp, negociate anterior, parafate de statele membre NATO - ceea ce înseamnă acceptarea lor -, iar declarația Administrației Prezidențiale vine doar să confirme că România va vota pentru toate documentele importante care au fost negociate și că există o altă categorie de înțelegeri care vor fi materializate în viitor.

Faptul că Rusia va fi informată în amănunt despre lucrările acestui summit nu este un secret, descoperit de analiștii și jurnaliștii neamului. Va fi informată și va ști că NATO și UE au decis să conlucreze și coopereze mai bine pentru binele comun constatând faptul că au interese majore în statele din imediata vecinătate: Ucraina, R. Moldova și Georgia, state independente.

La acest summit, se va stabili și poziția față de Rusia a tuturor statelor membre NATO iar prin declarația comună cu UE și a tuturor statelor membre UE. Din ce se cunoaște deja, NATO și UE nu recunosc raptul de către Rusia a peninsulei Crimeea, pe care o consideră teritoriu al statului Ucrainean. Nu recunosc Transnistria ca stat independent iar prezența trupelor ruse în Transnistria o consideră ca o ocupație a unui teritoriu aparținând de R. Moldova. Nu recunosc raptul rus asupra teritoriului Georgiei.

Este foarte adevărat că statele UE doresc relații cu Rusia, dar numai dacă Rusia va reveni asupra unor decizii politice și va respecta tratatele internaționale la care este parte așa cum au fost convenite acestea la timpul lor. Iar asta înseamnă că Rusia pleacă din Ucraina, R. Moldova și Georgia.

Actualizare:

Recomand acest articol care confirmă ce am scris mai sus, detaliind de la fața locului anumite elemente la care eu, ca cititor, nu am ajuns când m-am documentat.

Corespondență de la Varșovia. NATO și UE vor avea scenarii paralele pentru contracararea amenințărilor hibride (surse)

Brexit-ul și apărarea europeană, NATO ...

Brexit-ul nu schimbă configurarea NATO. Schimbă însă capacitatea de finanțare a NATO în situația în care Regatul Unit va suferi o contracție economică și va trebui să reducă din cheltuielile militare. O sinteză a preocupărilor unor experți militari europeni este disponibilă la Agerpres.

Pe termen scurt, analizele sunt corecte. Pe termen mediu și lung, analizele vor trebui să țină seama de consolidarea apărării Uniunii Europene și formarea unei armate comune europene. Este evident că principala forță a apărării europene va fi asigurată de statele cele mai dezvoltate: Franța și Germania fără a neglija Italia și Spania. Regatul Unit și Turcia, forțele militare mari ale NATO la Atlantic, Mediterana și Marea Neagră vin în completare pentru dispozitivul NATO în Europa.

Este evident că Regatul Unit nu „fuge” din Europa. Cu toate glumele care se fac, interesele de apărare ale Regatului Unit sunt pe continentul european. Fără o Europă învingătoare, Regatul Unit este „mort”.

Germania are, ca stat, anumite constrângeri în urma celui de al doilea Război Mondial. Germania parte a Uniunii Europene, fără Regatul Unit în viitor, capătă obligații față de statele Uniunii Europene privind apărarea și securitatea comună. Ca atare, la populația pe care o are și la capacitatea sa economică și tehnică, alături de Franța, Germania va deveni unul din actorii de bază ai Uniunii Europene în aceste domenii. Peste toate, vine și motivarea legată de comportamentul Federației Ruse. Agresiunea Rusiei față de statele europene membre ale UE și NATO pune sub semnul întrebării respectarea constrângerilor de către Germania.

Refuzul constant al politicienilor germani de a crește cheltuielile militare pentru apărarea comună în NATO nu mai are suport. Din momentul în care va fi pusă în operă Strategia Globală a Uniunii Europene privind apărarea și securitatea acesteia, Germania va trebui să își ocupe locul. Are acestă obligație. Creșterea la 2% a cheltuielilor pentru apărare ale Germaniei va acoperi o parte din deficitul pentru apărare creat prin retragerea Regatului Unit din UE.

De fapt, Regatul Unit a fost, în mod constant împotriva creării unei armate comune a Uniunii Europene. Farage a declarat, „alarmat”, că ieșirea UK din UE este obligatorie pentru că europenii văr să își creeze o armată proprie. Iar UK nu poate permite ca armata Marii Britanii să fie subordonată Uniunii Europene.

Se spune că orice slăbire a capacității de apărare a NATO în Europa va folosi Rusiei. Da, este corect, dar numai dacă statele Uniunii Europene nu iau măsuri de creștere a capacităților lor militare. În plus, trebuie ca Rusia să fie capabilă să se bucure. Dacă se bucură doar așa, ca la o noapte de beție, nu câștigă mare lucru. Descreșterea capacităților militare ale Regatului Unit nu se vor produce peste noapte. Creșterea capacităților militare ale UE nu se fa produce peste noapte. Există un timp la dispoziție care poate fi folosit inteligent. În plus, Rusia a mai primit o perioadă de extindere a sancțiunilor economice și politice ale UE pentru următoarele 6 luni. Alte 6 luni de stagnare sau descreștere a capacităților Rusiei de a produce tulburări semnificative pe plan internațional. Indiferent care ar fi ele. Poate, doar în sistemul lor de propagandă ostilă și de dezinformare media să mai aibă ceva resurse.

La summit-ul NATO de la Varșovia se vor lua unele măsuri care vor întări apărarea statelor membre ale UE dar și unele măsuri de sprijinire a statelor care colaborează cu NATO pentru creșterea propriilor capacități de apărare în fața unor agresiuni directe. Se pare că România va primi ce și-a propus. Brigada multinațională - 1000 de militari ai NATO care vor veni prin rotație, Bulgaria a promis un contigent de 400 de militari -, restul de forțe până la 3-5.000 de militari și tehnica aferentă fiind asigurate de România, proiectul de program al exercițiilor la Marea Neagră care este deja convenit și acceptat de majoritatea celorlalte state, cu sau fără participarea Bulgariei etc. Se lucrează la definirea controlului politic al UE asupra sistemului american anti-rachetă - Deveselu, la noi -, pentru a-l trece sub controlul NATO etc.

Brexit-ul acesta pune statele membre NATO din Uniunea Europeană în situația să proiecteze propria apărare legată de apartenența la NATO în altă variantă decât cea practicată până acum. Undeva, în viitorul relativ apropiat, Uniunea Europeană însăși va trebui să fie membră a NATO. Iar asta cere o altă abordare a problemelor apărării continentului.