Declarație de presă a președintelui Klaus Iohannis

12:00 | 04 Ianuarie 2019

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut vineri, 4 ianuarie a.c., la Palatul Cotroceni, declarații de presă.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis:

La mulți ani! Vă doresc tuturor un An Nou fericit, cu sănătate și cu toate realizările pe care vi le doriți!

Începem anul 2019, un an cu foarte multe provocări, începem acum, practic, direct cu Președinția Consiliului Uniunii Europene. Chiar săptămâna viitoare vom avea vizita Comisiei Europene, pentru a începe în forță această Președinție. Sunt convins că vom face față bine.

În continuare avem deja, în luna mai, primele alegeri, sunt alegeri europarlamentare și de pe acum vreau să spun deja că este foarte important să participăm la aceste alegeri. Cu cât mai mulți alegători se prezintă la aceste alegeri, cu atât mai clar va fi rezultatul.

La sfârșitul anului vom avea alegeri prezidențiale și reiterez ce am mai spus, voi intra în competiție pentru un nou mandat de Președinte.

Pe întreg anul 2019, obiectivele mari pe care le am, care sunt obiectivele României, sunt o mai profundă și mai bună integrare europeană, consolidarea posturii noastre în cadrul NATO și poate chiar reușim în cursul acestui an să avem o întărire a prezenței NATO pe flancul estic, ceea ce, cu siguranță, ar fi bine, ar fi foarte bine pentru noi. Și unul din obiectivele mari, foarte importante, pentru mine și în anul 2019 este consolidarea statului de drept în România, asta însemnând, evident, printre altele, și continuarea în forță a luptei împotriva corupției.

Personal, obiectivul meu pentru alegerile prezidențiale este câștigarea unui al doilea mandat de Președinte al României.

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Domnule Președinte, avem o situație la Ministerul Transporturilor și Ministerul Dezvoltării? Tocmai ați semnat decretele de revocare ale celor doi miniștri. Ce se întâmplă acum acolo? Vor fi interimari, vor fi... Dați curs propunerilor venite din partea Premierului?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Ieri am semnat decretele de revocare, care au fost și publicate, și s-a văzut încă o dată că decretele mele se publică în aceeași zi, ca să ne amintim de o discuție pe care am avut-o acum câteva zile.

Nu am formulat încă un răspuns de refuz, fiindcă asta va fi, voi refuza propunerile înaintate de Prim-ministru, fiindcă aici avem și argumente de legalitate, dar avem și argumente de oportunitate. Echipa mea lucrează la această analiză, însă până la mijlocul săptămânii viitoare voi da publicității inclusiv motivele pentru care voi refuza propunerile făcute de Prim-ministru.

Jurnalist: Faptul că cei doi au dosare penale, acesta este un argument pentru care respingeți aceste propuneri?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aceste argumente le veți putea găsi în argumentația pe care o voi prezenta, inclusiv public.

Jurnalist: Cu Premierul Viorica Dăncilă intenționați să discutați despre acest refuz, al doilea?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cu doamna Prim-ministru intenționez să discut ori de câte ori mă caută într-o chestiune care privește Guvernul.

Jurnalist: Cum îi răspundeți doamnei Premier? Declara dumneaei că nu vă exercitați rolul de mediator, după o discuție pe care ați avut-o despre cele două propuneri.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cu tot respectul pentru dumneavoastră, care sunteți jurnaliști acreditați la Cotroceni și colaborăm foarte bine, nu prin dumneavoastră transmit răspunsurile doamnei Prim-ministru.

Jurnalist: Dar având în vedere aceste acuze venite din partea Prim-ministrului, cum vedeți colaborarea cu Prim-ministrul și cu Guvernul, pe parcursul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Pe parcursul Președinției Consiliului Uniunii Europene, pe teme europene, voi avea grijă să avem poziții care ne ajută să îndeplinim cu succes această Președinție.

Jurnalist: Credeți că va exista din partea PSD să revină cu propunerea Liei Olguța Vasilescu, de această dată la Transporturi, având în vedere că prima și prima dată a fost un refuz de remaniere? De fapt, nu i-ați remaniat pe cei doi miniștri.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, nu știu ce va face PSD, vom observa.

Jurnalist: Este legal, din punctul dumneavoastră de vedere?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Asta vom vedea atunci când vom avea o propunere și o analizăm împreună cu juriștii.

Jurnalist: Domnule Președinte, CCR a stabilit într-o decizie mai veche că nu pot fi date argumente pe bază de oportunitate și aș vrea să vă întreb, totuși, care ar fi aceste argumente, pentru că vorbeați despre ele mai devreme.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aceste argumente le veți găsi în documentul scris.

Jurnalist: Ne puteți spune ce ați decis cu privire la propunerile ministrului justiției pentru că, știm, din nou, v-a cerut să o numiți pe Adina Florea la șefia DNA, o propunere, bineînțeles, dar decizia este a dumneavoastră. Ce veți decide?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În privința propunerilor de numire pentru procurori, pentru pozițiile de conducere, aceste propuneri sunt în analiza departamentului de resort. Este totuși important de reținut că domnul ministru a considerat pur și simplu să trimită aceleași propuneri fără modificări, lucru care este cel puțin ciudat, ca să mă exprim așa.

Jurnalist: Domnule Președinte, la nivelul Guvernului se invocă un anumit blocaj care ar putea exista la cele două ministere, neexistând nici titular, nici interimar. Cum vedeți dumneavoastră această situație?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Această situație o văd foarte simplu. Atâta vreme cât există un ministru pe scaunul de ministru, nu există blocaj. Iar dacă PSD dorește alți miniștri, n-are decât să facă pașii prevăzuți de Constituție.

Jurnalist: Social-democrații spun că au făcut deja acești pași, că au venit deja cu două propuneri și că dumneavoastră, practic, din punct de vedere constituțional, nu mai puteați refuza aceste propuneri.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, o să aibă ocazia să mai încerce o dată.

Jurnalist: Domnule Președinte, cum vedeți lipsa bugetului de stat, a unui proiect la începutul lunii ianuarie, faptul că e posibil să ajungă abia la sfârșitul lunii în guvern și apoi la parlament?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Ei, iată, asta este o problemă gravă. Eu am pus această întrebare deja în decembrie, dacă vă amintiți, și o mai pun o dată: unde este proiectul de buget?

PSD a guvernat în tot acest timp, PSD a avut toate condițiile și trebuia să vină, conform legii în vigoare, până pe 15 noiembrie cu proiectul de buget. Nu există la momentul acesta nici un proiect de buget. Ba dimpotrivă, în loc să se ocupe de buget, fiindcă toată lumea are nevoie de bugetul pe anul în curs, este deja târziu, se ocupă de schimbat șefi de la ANAF și din alte poziții, lucru care mie îmi dă foarte mult de gândit.

Probabil există probleme cu bugetul. Aceste lucruri trebuie să le explice de urgență PSD și să vină cu un proiect de buget.

Jurnalist: Este nevoie de o ședință extraordinară a Parlamentului? Chiar membrii opoziției cereau acest lucru.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Ar fi de dorit să se facă toți pașii pentru a avea cât se poate de repede bugetul pe 2019. Însă nu de Parlament ține această chestiune. Mai întâi trebuie să vină Guvernul cu un proiect de buget, după care, sigur, Parlamentul poate să hotărască când îl ia în discuție.

Jurnalist: Domnule Președinte, când veți merge la următoarea ședință de Guvern? Promiteați că veți merge la ședințele de guvern, ați lipsit la una, s-a tot discutat atunci...

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: O să vă anunț din timp.

Jurnalist: Vorbeați de 2019 ca un an al provocărilor și de lupta anticorupție, de asemenea, că va ocupa un loc important. Vă îndoiați la sfârșitul anului trecut că va exista acea ordonanță privind amnistia și grațierea. Vă mențineți îndoielile sau aveți informații că totuși acest lucru se va întâmpla?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Asta cred că trebuie să întrebați la PSD.

Jurnalist: Domnule Președinte, și pentru că vorbeați despre candidatura dumneavoastră, sunteți optimist? Care ar fi contracandidații de care vă temeți, totuși?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, sunt foarte optimist. Nu mă tem de niciun contracandidat. Nu mă tem niciodată de contracandidați. Alegerile sunt alegeri. Cine dorește să obțină un mandat trebuie să se prezinte în postura de candidat. Eu mă voi prezenta și sunt optimist, da!

Jurnalist: Și cum vedeți o cursă prezidențială cu Liviu Dragnea?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu cred că orice cursă electorală are un parcurs pe care îl cunoaștem, cu campanie electorală, dar, în final, important este ce doresc alegătorii. Și la sfârșitul anului 2019 vom ști ce Președinte și-au dorit românii.

Jurnalist: Domnule Președinte, aș reveni la documentele pe care vi le-a trimis ministrul justiției în ceea ce privește finalizarea procedurii de revocare a Procurorului General. Când veți lua o decizie în acest sens?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aici pot să vă răspund foarte simplu: domnul ministru, probabil neavând altă treabă mai bună de făcut, ne-a mai trimis încă o dată documentele pe care le trimisese pentru revocare. În această etapă, pot să vă răspund foarte simplu: nu voi revoca pe Procurorul General Augustin Lazăr.

Jurnalist: De ce? Care ar fi motivele?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Astea le-am mai explicat, dar îmi face plăcere să vă mai spun încă o dată. Procurorul General Lazăr face o treabă foarte bună acolo. Sunt mulțumit de activitatea domniei sale, iar evaluarea, sau așa zisa evaluare, pe care a prezentat-o ministrul justiției nu satisface rigorile legii.

Jurnalist: Mai multe organizații civice vă cer sa nu promulgați modificările la legea de funcționare și organizare a Poliției Române. Veți da curs propunerilor să nu promulgați această lege, aceste modificări?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Asta o să aflați când va fi publicat documentul.

Jurnalist: Revenim puțin la finalul acestui an și la alegerile prezidențiale. Spuneați că veți candida pentru un al doilea mandat. Ce partid politic vă susține?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Clar, mă susține PNL. Este partidul din care provin, este partidul care a hotărât de multă vreme că mă va susține pentru un al doilea mandat.

Jurnalist: Ați avea nevoie cumva și de o susținere mai mare? Ar fi benefică, în contextul în care ar putea exista și o formațiune mai largă de dreapta?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Asta, sigur, rămâne o discuție care se poate purta, și se va purta, însă importantă este susținerea românilor.

Jurnalist: Cu privire la doamna Florea, veți accepta?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: La asta am răspuns deja. Este dosarul în analiză.

Jurnalist: Prim-ministrul Viorica Dăncilă a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională în urma semnării decretului de prelungire a mandatului Șefului Statului Major. Cum vedeți acest demers, pe care l-a anunțat Premierul?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu văd că nu se poate sesiza Curtea Constituțională. Eu am semnat acel decret, fiindcă așa îmi permite legea. Legea specifică, spune clar. Mandatul șefului Statului Major poate fi prelungit.

Una la mână, nu scrie niciunde în lege că Președintele trebuie să aștepte propunerea ministrului pentru prelungire.

Doi, vă dați seama ce ar fi fost ca România să nu aibă șef al Armatei. Este inadmisibil și imposibil așa ceva.

Iar PSD, care a fost incapabil să vină cu o propunere serioasă, nu are decât să stea și să se mai gândească. Eu nu am cum să stau în România fără șef al Armatei, drept pentru care am prelungit mandatul generalului Ciucă, care a făcut o treabă foarte bună în cei patru ani. Stau foarte liniștit cu el ca șef al Armatei pentru încă un an de zile. Mi se pare o soluție foarte bună, o soluție care este perfect pe lege și pe Constituție.

Jurnalist: Deci nu există nici un conflict juridic de natură constituțională, așa cum sugerau, de altfel, social-democrații?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Bineînțeles că nu există niciun conflict, nu există absolut niciun conflict și nicio discuție pe această temă. Vă mulțumesc! Vă doresc un An Nou fericit!

PNL în noua sesiune parlamentară

În noua sesiune parlamentară Partidul Național Liberal este pregătit prin intensificarea activității, atât în comisii, cât și în plen, conform următoarelor direcții de acțiune:

1. Elaborarea, după o amplă etapă de consultare publică cu toate părțile interesate, a unor noi propuneri legislative care vor viza, cu prioritate 7 teme importante:

• Introducerea votului electronic pentru alegerile parlamentare, cele europarlamentare și cele prezidențiale pentru cetățenii cu domiciliul în afara țării;
• Modificarea legii pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului pentru dublarea numărului de mandate ale parlamentarilor reprezentând diaspora;
• Modificarea Codului Muncii, dar și a Codului Fiscal în sensul încurajării activităților independente, respectiv a posibilităților de contractare între două persoane fizice;
• Modificarea Legii Curții Constituționale astfel încât să poată exercita un control de constituționalitate asupra ordonanțelor de urgență și reglementarea intervenției CCR în cazul conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritățile publice;
• Modificarea și completarea Codului fiscal al României, astfel încât, de la 1 iulie 2019, povara fiscală aplicată asupra veniturilor din muncă să scadă semnificativ de la nivelul actual al contribuțiilor de peste 37,25%, la 26%. De asemenea, reducerea cu peste 10% a nivelului contribuțiilor va fi cumulat cu o partajare justă a poverii între angajat și angajator. Angajatorii vor avea posibilitatea ca, din contribuțiile sociale de 10% pe care le plătesc pentru veniturile salariale ale angajaților, să poată dispune de un procent de 4% pentru acordarea unei pensii de serviciu pentru salariații care au o stabilitate în muncă la același angajator.
• Înființarea, în fiecare unitate de învățământ cu personalitate juridică, a unui cabinet de consiliere școlară;
• Reglementarea mecenatului.

2. Continuarea eforturilor pentru corectarea proiectelor din domeniul justiției întoarse la Parlament ca urmare a atacurilor PNL la Curtea Constituțională. 1 proiect din cele 4 pe temele justiției este în vigoare, astfel că ne pregătim pentru o opoziție activă și documentată în jurul acestor proiecte asupra cărora CCR s-a pronunțat.

PNL a atacat de 51 ori la CCR legi și hotărâri ale Camerei Deputaților / Parlamentului, având deja câștig de cauză pentru 20 dintre acestea; pentru 6, așteptăm verdictul Curții Constituționale.

3. Reluarea eforturilor pentru respingerea proiectelor neoportune și deficitar redactate, din domenii de o importanță capitală întoarse la Parlament ca urmare a atacului PNL la Curtea Constituțională. Ne vom opune la fel de vehement, ca și la momentul anterior depunerii sesizărilor la CCR, să nu se adopte, în forma propusă de PSD, proiectul de lege privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții sau cel privind Manualul Unic/Editura Pedagogică.

Mediul de afaceri dar și administrația publică locală vor rămâne principalele domenii de interes pentru PNL în această sesiune.

Pentru mediul de afaceri, avem în vedere continuarea eforturilor în susținerea inițiativelor PNL aflate în diferite etape ale dezbaterii parlamentare, anume:

• o relaxare a condițiilor de angajare a persoanelor din spațiul extracomunitar, 
• un salariu în plus pentru stimularea angajaților, 
• transparentizarea procedurii încadrării firmelor plătitoare de TVA prin includerea prevederilor în cadrul legal ca să nu mai fie la cheremul Președintelui ANAF, 
• posibilitatea care trebuie acordată firmelor de a își deduce cheltuielile de achiziții de mijloace de transport noi și, nu în ultimul rând, 
• transparentizarea acționariatului firmelor care participă în procedurile de achiziții publice, având convingerea că încurajarea învățământului profesional constituie soluția pentru ca în diverse domenii să se lucreze cu forță de muncă calificată. 

Promovăm noi proiecte pentru creșterea salariului minim corelată cu productivitatea, eliminarea deciziei politice, eliminarea barierelor de intrare pe piețele din România coroborat cu reducerea numărului de autorizații și eliberarea celor necesare în maxim 30 de zile sau modificarea legii insolvenței, în sensul ca radierea firmelor falimentare să se facă mult mai rapid astfel ca resursele din economie să nu rămână blocate .

Pentru administrația publică locală, după ce PNL a reușit să determine ca 80 % din redevența din exploatările de suprafață să rămână în plan local (5 miliarde întorcându-se, practic, la municipii, orașe și comune pentru investiții), vom insista ca cel puțin 20% din redevența din subteran să rămână tot la nivel local, întrucât acolo se produc pagubele din exploatare. Impozitul pe venit, inclusiv cel din pensii, trebuie să rămână la administrația publică locală. Ne organizăm pentru a propune o serie de măsuri de simplificare a procedurilor de obținere a autorizațiilor de construcții/certificatului de urbanism.

În ceea ce privește administrația publică centrală, ne vom lupta cu toată puterea pentru ca numărul de ministere și agenții să fie redus în mod substanțial.

În domeniul educației, ne concentrăm, în această sesiune asupra obiectivelor de: consolidare a învățământului profesional, acordare a unui voucher educațional în cadrul programului After School, respectiv pentru promovarea necesității înlocuirii programului „Cornul și Laptele” cu un altul axat pe hrană diversificată pentru copiii iar, acolo unde este posibil, cu hrană caldă.

• Nu în ultimul rând, acțiunile politice, cu instrumentele parlamentare specifice, vor fi folosite, în mod curajos, de PNL, cu scopul asumat al demiterii guvernului Dăncilă și concomitent al prezentării Partidului Național Liberal ca alternativă la guvernare. Suntem deciși să folosim toate pârghiile pentru a face din Parlament principala instituție care să oprească abuzurile Guvernului.

Partidul Național Liberal
Al. Modrogan, nr 1,
București, România

PNL a stabilit obiective și criterii de evaluare internă

Agerpres - Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a anunţat că Biroul Biroul Politic Naţional a hotărât obiectivele partidului pentru anul 2018 şi a stabilit criteriile de evaluare a filialelor teritoriale, interacţiunea cu cetăţenii fiind unul dintre acestea. 

"Am hotărât obiectivele partidului pentru anul 2018. Practic, am validat decizia Biroului Executiv care a fost adoptată în urmă cu două săptămâni. 

Am decis propunerea de hotărâre către Consiliul Naţional privitoare la modul evaluare a filialelor judeţene prin intermediul planurilor de acţiune trimestriale şi a unor criterii obiective de evaluare a progreselor făcute de fiecare filială.

A fost prezentată propunerea de hotărâre a Consiliului Naţional Liberal privind Programul de transparenţă şi deschidere către societate intitulat 'PNL zi de zi alături de oameni'. 

Există 20 de criterii care vizează aspecte organizatorice, aspecte de comunicare media, de comunicare on-line, aspecte de evaluare a activităţii parlamentarilor, reprezentanţilor în administraţia locală. 

De asemenea, aspecte ale relaţiei pe care le are partidul cu societatea civilă, cu patronate, cu organizaţii profesionale, cu sindicate, cu ong-uri", a afirmat Orban duminică, după şedinţa Biroului Biroul Politic Naţional al PNL. 

El a precizat că fiecare filială trebuie să aibă pagină de Facebook şi site. 

"Am introdus şi criterii de transparenţă în site în care fiecare membru din conducerea judeţeană a partidului, fiecare parlamentar, primar, preşedinte de organizaţie locală să-şi facă publice datele importante cum sunt CV-ul, telefoanele de contact, adresa de mail, programul de audienţe la sediu, programul de întâlniri publice, practic, un registru al transparenţei la nivelul tuturor filialelor", a spus liderul PNL. 

Orban a explicat că va conta calitatea proiectelor - de investiţii, de dezvoltare şi care au impact favorabil asupra cetăţenilor. 

"Să informeze cetăţenii privitor la deciziile partidului, la proiectele de legi, proiectele de hotărâre ale partidului. 

Am solicitat fiecărui consilier judeţean şi local să-şi facă public modul în care votează în consiliile judeţene, pentru ca acolo unde nu există transparenţă, să se introducă un sistem prin care orice cetăţean să ştie cum votează fiecare. (...) Sunt lucruri normale şi fireşti. Să interacţioneze cu cetăţenii, să fie accesibili, să răspundă la întrebări. (...) Eu am început şi liderii naţionali vor participa la sesiuni de întrebări şi răspunsuri, astfel încât orice cetăţean să poată să adreseze întrebări. La fel, trebuie generat şi la nivel judeţean acest mod de comunicare, care trebuie să fie nu numai o comunicare unilaterală, ci un dialog", a subliniat Orban. 

El a precizat că un criteriu de evaluare va fi numărul de interacţiuni. 

"Am introdus numărul de interacţiuni - impact, număr de interacţiuni... 

Sunt anumiţi parametri care sunt uşor accesaţi. (...) 

Trebuie să înţeleagă, iar marea majoritate au înţeles, că la noi aproape două treimi folosesc acest mod de comunicare. 

Exista 67% din populaţie care comunică pe online. Asta înseamnă că oamenii s-au obişnuit să obţină informaţii din mediul online şi nu se poate ca un partid să nu se adapteze la acest mod de comunicare, să furnizeze toate informaţiile despre activitatea sa şi prin intermediul comunicării online", a adăugat Orban.

Bugetele anului 2018 au legi. Coaliția nocivă PSD-ALDE au planificat eșecul economiei

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legile cerute de coaliția PSD-ALDE pentru bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat.

Un „război” politic ar fi fost inutil. Legile sunt slabe, foarte slabe. Fundamentul lor este deja în curs de prăbușire. Concepția economico-financiară este egală cu „0”. Se adună bani și se fac plăți, așa cum se fac. Fără orizont. S-a pornit pe o soluție falimentară, din 2017, se continuă pe aceeași soluție. Tandemul Dragnea-Vâlcov duc țara de râpă cu sprijinul „marelui specialist” Tăriceanu.

Declarația președintelui Iohannis după promulgarea legilor arată, sintetic, punctele slabe. Ar fi bine ca opoziția să le rețină pentru că în viitorul nu foarte îndepărtat va fi chemată să refacă fundamentele economice distruse de coaliția nocivă PSD-ALDE dacă nu cumva va fi chemată să reconstruiască politica economică a României și să îi dea alte fundamente. Unele care să nu mai poată fi așa de ușor distruse de niște demagogi ajunși temporar la putere.

„03 ianuarie 2018

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a promulgat miercuri, 3 ianuarie a.c., Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Președintele Klaus Iohannis atrage însă atenția asupra unor vulnerabilități ale bugetului anului 2018 și asupra provocărilor cadrului fiscal-bugetar actual, având în vedere că România are nevoie de un buget credibil și echilibrat, care să urmărească în mod consecvent menținerea obiectivelor fundamentale de stabilitate macroeconomică, predictibilitate și sustenabilitate fiscal-bugetară.

Pentru România, este esențial ca politicile fiscal-bugetare să reintre pe un culoar de responsabilitate și prudență, iar decidenții politici și guvernamentali să nu repete greșelile sau tentațiile unor politici exuberante, precum cele de dinaintea crizei economice, astfel încât bunăstarea românilor să nu fie afectată pe termen mediu și lung. Țara noastră trebuie să evite capcana unei creșteri economice nesustenabile, bazate în principal pe consum, deficite bugetare și acumularea de datorie publică (Atenție! Se referă la perioada 2006-2008, când Tăriceanu era prim-ministru și susținea politicile bazate pe deficitele bugetare și acumularea de datorie publică pentru „dezvoltare”, pentru că așa face și Franța!).

Ca element procedural, construcția bugetară ignoră recomandările pe care Comisia Europeană le-a formulat în contextul procedurii de deviație semnificativă a deficitului bugetar. Potrivit acestor recomandări, bugetul național era indicat să revină pe calea consolidării fiscale, prin ajustări anuale ale deficitului bugetar de 0,5% din PIB.

Președintele României își manifestă îngrijorarea cu privire la faptul că, deși înregistrăm rate record de creștere economică, există dificultăți și unele incertitudini în a asigura încadrarea deficitului bugetar în ținta de 3% din PIB. Totodată, țara noastră înregistrează cele mai ample deviații ale deficitului structural dintre toate țările Uniunii Europene.

Această dinamică demonstrează că, în următorii ani, România trebuie să facă eforturi serioase pentru a reveni pe calea disciplinei fiscal-bugetare. Bugetul anului 2018 ignoră însă necesitatea unei asemenea schimbări de direcție, asumată în principiu de către Guvern prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2018-2020.

Bugetul anului 2018 este construit, la fel ca și în 2017, pe o țintă de deficit bugetar la limita pragului de 3% din PIB, potrivit Pactului de Stabilitate și Creștere. Însă, deficitul bugetar ajustat ciclic se va adânci în 2018, ceea ce indică faptul că România încă nu se apropie, ci se îndepărtează de obiectivul bugetar pe termen mediu.

Analiza proiectului de Buget pentru 2018 a evidențiat anumite vulnerabilități ale construcției bugetare atât pe partea de venituri, cât și pe partea de cheltuieli.

În ceea ce privește veniturile bugetare, analizele de specialitate arată că proiecția unei creșteri a încasărilor din TVA de 16% este una mult prea optimistă, din cel puțin două considerente. Pe de o parte, experiența fiscală a anului 2017 a arătat că, în ciuda unei creșteri economice peste cea prognozată inițial, care a ajuns la 7% pe primele 9 luni ale anului - fiind bazată preponderent pe consum -, veniturile fiscale, inclusiv încasările din TVA, sunt chiar mai mici decât cele estimate în Legea bugetului pentru anul 2017. În același timp, prognozele economice indică încetinirea în 2018 a ritmului de creștere economică, inclusiv a consumului. Pe de altă parte, construcția bugetului este lipsită de estimări și calcule credibile privind impactul unor măsuri asumate, precum introducerea TVA split, măsură care, deși în prezent mult atenuată în raport cu versiunea inițială, este apreciată prin venituri suplimentare aproape duble față de cele estimate în prima variantă.

Astfel, Președintele Klaus Iohannis consideră că prioritatea Guvernului trebuie să fie îmbunătățirea semnificativă a colectării veniturilor fiscale. Aceasta reprezintă principala direcție prin care poate fi asigurată sustenabilitatea creșterii salariilor și a pensiilor românilor, astfel încât situația finanțelor publice și bunăstarea cetățenilor să nu fie afectate pe termen mediu și lung. Trebuie avut în vedere, totodată, și faptul că România înregistrează, în prezent, unul dintre cele mai scăzute niveluri de colectare a veniturilor fiscale din întreaga Uniune Europeană.

În ceea ce privește cheltuielile bugetare, Președintele României subliniază importanța susținerii investițiilor, dat fiind rolul de antrenare al investițiilor în planul dezvoltării economice. Președintele Klaus Iohannis avertizează că nu este suficient ca bugetul să prevadă doar pe hârtie alocări investiționale, ci trebuie ca investițiile să fie și realizate conform programării bugetare, într-un cadru de prioritizare adaptat obiectivelor esențiale de investiții, în special în infrastructură.

Deși investițiile din fonduri europene sunt estimate mult peste nivelul anului 2017, prevederile bugetare în materie de investiții naționale (cheltuielile de capital) sunt în continuare unele dintre cele mai scăzute, ca pondere în PIB. De exemplu, anii 2017 și 2018 se caracterizează prin cele mai mici ponderi în PIB ale cheltuielilor de capital (2,2%, respectiv 2,3%) din ultimii 10 ani.

În acest sens, Președintele României atrage atenția asupra importanței investițiilor, deopotrivă în sens cantitativ și calitativ, pentru consolidarea unei creșteri economice sănătoase în 2018 și în anii următori. Guvernul trebuie să fie conștient că sacrificarea, în continuare, a factorului investițional este de natură să submineze potențialul de dezvoltare al României. Este esențial ca fondurile europene să fie valorificate în integralitatea lor, în special în legătură cu proiectele de investiții în infrastructură.

Aceste vulnerabilități sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât contextul macroeconomic tot mai sensibil, prognozat pentru anul 2018, nu se mai bucură de aceeași stabilitate financiară precum în ultimii ani, aceasta fiind și consecința politicilor fiscal-bugetare prociclice, axate în principal pe măsuri pe termen scurt, de expansiune a cererii de bunuri de consum.

Astfel, accentuarea presiunilor inflaționiste din economie la o rată a inflației de peste 3% anual, în paralel cu scumpirea creditului prin creșterea ratelor dobânzii și cu deprecierea monedei naționale, atrag reducerea puterii de cumpărare a populației și creează vulnerabilități economice suplimentare, de natură a impune abordări responsabile și evaluări realiste, atât în fundamentarea și execuția bugetară, cât și la nivelul politicilor economice, în general.

Totodată, în contextul unor ample modificări fiscale - îndelung contestate în ultimele luni de către partenerii sociali -, este important ca abordările fiscal-bugetare pentru 2018 să refacă acea predictibilitate economică necesară investitorilor și mediului de afaceri, astfel încât încrederea în economia României să revină pe un trend pozitiv.

Bugetul pentru anul 2018 este bazat pe o serie de modificări fiscale, adoptate abia către sfârșitul anului 2017, în încercarea coaliției PSD-ALDE de a se încadra în programul de guvernare: unificarea sistemului de contribuții sociale la nivelul angajatului, dar și reducerea consistentă a impozitului pe venit, de la 16% la 10%, măsură de relaxare fiscală prin care românii anticipează creșterea veniturilor lor, într-un climat de stabilitate și predictibilitate.

Președintele Klaus Iohannis consideră că actuala coaliție de guvernare PSD-ALDE are obligația de a răspunde așteptărilor românilor ca țara noastră să aibă un buget credibil și sustenabil, care să nu afecteze stabilitatea economică și nivelul de trai promis cetățenilor.”

Este absolut credibilă descrierea de mai sus a situației din România, a stării în care coaliția nocivă PSD-ALDE cu sprijinul UDMR a adus România. România iese slăbită din primul an de guvernare PSD-ALDE. Problema foarte gravă este că au fost atacate, primitiv, fundamentele macroeconomice! Măririle de venituri fără a exista susținerea lor economică va afecta grav buzunarul fiecărui cetățean. Iar cei cu venituri reduse vor fi cei mai afectați! Mare parte dintre ei sunt votanții PSD și ALDE, sunt votanții UDMR în comunitatea maghiară.

Foarte, foarte grav este faptul că România slăbită este în „beneficiul” vecinilor noștri, pragmatici, care nu vor ezita să profite de haosul provocat României. Competiția, normală, cu Ungaria și Bulgaria în cursa dezvoltării și ocupării unei poziții cât mai centrale în zona geografică a Europei de sud-est va scoate în evidență slăbiciunile structurale ale României provocate, conștient sau nu de această coaliție nocivă. Zău dacă nu îmi vine să cred că UDMR și-a atins o parte a scopului politic: slăbirea României în fața Ungariei!

Să vedem cum va decurge anul 2018. Unii au speculat că finalizarea unuia dintre procesele lui Dragnea cu o sentință de condamnare care va fi urmată de executarea pedepsei în penitenciar va duce la reformarea rapidă a conducerii PSD și o revenire a acestui partid la o cale mai apropiată de interesele majore ale României. Deocamdată sunt doar speculații. Iar scenariile pot fi multe.

Politică reală nu alergatul după pokemoni ca pe timpul trecutelor guverne.

La ședința de guvern, Dacian Cioloș a avut o intervenție, de încălzire care însă reflectă și o planificare.

Preiau în extras de la site-ul Guvernului.

Dacian Cioloş: Da, înainte de a trece la ordinea de zi vreau să vă spun că ieri am avut ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, deci CSAT, în care am discutat în primul rând despre concluziile summit-ului NATO de la Varșovia şi măsurile pe care trebuie să le întreprindem pentru a pune în aplicare aceste decizii care vizează și România. Şi, mă rog, chiar angajamente pe care România și le-a luat acolo.

România și-a asumat şi la acest summit un rol important de a asigura securitatea în această regiune, în flancul sud-estic al Alianței şi cu atât mai mult în contextul destul de complex de astăzi din regiune, România, care este o democrație stabilă, are șansa să se impună ca un factor de stabilitate în regiune şi trebuie să îşi asume şi să dovedească că este în măsură să îşi asume acest rol.

Astfel, în urma concluziilor acestui summit, ştiţi că ar urma să fim gazda pentru o brigadă multinațională, trebuie să ne pregătim pentru a asigura infrastructura de primire a militarilor care vor participa la această brigadă multinațională din statele aliate, unele dintre ele care şi-au luat deja angajamentul de participare la această brigadă multinațională, obiectivul fiind discutat ieri în CSAT de a declara capabilitatea acestei brigăzi undeva în primăvara anului viitor în luna aprilie. Am înțeles că Ministerul Apărării şi-a luat acest angajament.

În al doilea rând, trebuie să începem demersurile pentru componenta maritimă şi aeriană a prezenței întărite a NATO la Marea Neagră, un doilea angajament pe care şi România şi l-a luat şi la care şi România va participa. Asta presupune inclusiv anumite acțiuni diplomatice în perioada următoare, contacte cu partenerii care şi-au asumat şi ei participarea la această componentă maritimă şi aeriană.

O să vă rog, domnule ministru Comănescu şi domnule ministru Motoc ca în perioada imediat următoare, în cursul lunii august, să elaborați un plan de acțiuni, astfel încât să putem pune în practică aceste angajamente şi să avem un calendar precis cu dead-line până în aprilie anul viitor pentru această brigadă multinațională și totodată să continuați demersurile pentru a clarifica modul în care această componentă maritimă şi aeriană la Marea Neagră ar urma să se constituie. Este nevoie aici, sigur, de un efort conjugat la nivelul guvernului, nu doar cele două ministere, o coordonare bună cu Președinția şi o să vă rog totodată să informați şi partidele parlamentare în legătură cu acest proces şi cu planul de acţiuni pe care ni-l asumăm.

Ca de obicei, să lăsăm ce este mai mult decât clar la locul lui și să vedem ce reiese din celelalte declarații. Ne-am angajat să asigurăm securitatea în această regiune și pentru că suntem o democrație stabilă, avem toate șansele să ne impunem ca un factor de stabilitate în regiune. Ei bine, această concluzie a prim-ministrului spune mai multe decât pare la prima vedere. Ca să devenim un factor de stabilitate în domeniul securității va trebui să avem o guvernare care lucrează pentru așa ceva. Nu doar cei 2% pentru apărare intră în această ecuație ci și dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare, aeriene și navale. Intră aici și infrastructura de comunicații și telecomunicații. Intră aici și dezvoltarea industriei IT. Aici intră și agricultura și industria ei. Aici intră industria cu toate componentele ei. Ca atare, România va vedea cerințele participanților din alte state la efortul regional de securitate și va trebui să fie capabilă să asigure condițiile cele mai înalte pentru ca securitatea regională să fie la cel mai înalt nivel.

Mai mult, existența partenerilor externi și nivelul regional al securității ce urmează a fi asigurat impune creșterea nivelului serviciilor. În special al celor financiare. Securitatea regională impune servicii financiare regionale. Bucureștiul are oportunitatea de a se dezvolta ca nod regional al serviciilor financiare. Iar acestea vor aduce la rândul lor dezvoltare.

Brigada aia multinațională, atât de desconsiderată de unii habarniști care călăresc platourile televiziunilor comerciale, este un punct de plecare. Mare. Chiar foarte mare datorită mărimii unității militare multi-naționale. Efectivele militare ale altor state pot fi aduse prin rotație pentru perioade mai mici de timp - 3-6 luni -, sau pentru perioade mai mari de timp, caz în care militarii străini au posibilitatea să își aducă familiile. Acest aspect obligă la servicii dedicate familiilor: învățământ, sănătate, recreere, comerț etc. Într-un cuvânt, înseamnă dezvoltare locală.

Componenta aeriană și maritimă la care și-a anunțat participarea unele state membre are pretențiile ei. Legate, evident, de aviație și de nave. La fel ca la componenta terestră va fi implicată industria. Piese de schimb, întreținere, producție. Pe orizontală industria specializată va fi sprijinită de mica industrie. La început, nevoile mijloacelor de luptă vor fi aduse din statele care au mijloacele în România. Cu timpul, fabricarea lor se va transfera în România. Iar asta va duce la dezvoltare.

Rolul României de factor de stabilitate în regiune are un impact major asupra banului. Indiferent care. Leu, euro, dolar, liră sterlină, liră turcească etc. Banul, ca oricare valoare care se respectă, este un laș dovedit. Fuge ca dracu de tămâie de zonele nesigure, de război. Fuge din statele slabe, nesigure. Banul se duce în special acolo unde știe că statul în care urmează a fi investit este unul puternic. Dacă are și democrație funcțională, acolo rămâne pentru că acolo poate fi înmulțit. Întărirea militară a României, garantată de summit-ul de la Varșovia dar și de alte conferințe NATO, este o invitație pentru fondurile de investiții dispuse să evolueze în medii sigure. Iar necesitățile militare sunt „cireașa de pe tortul” investițiilor. Sunt cele mai sigure investiții. Sunt investițiile care nu se limitează doar la aspectele militare ci ocupă lejer și necesitățile societății civile.

Pașii făcuți acum de România sunt deosebit de importanți. Președintele Iohannis a ales excelent. România factor de stabilitate regională este cea mai bună mișcare politică de viitor pe care un politician o poate lua.

Summit-ul NATO de la Varșovia. Presa română și analiștii iar se fac de ...t.

Summit-ul de la Varșovia al statelor membre NATO este evenimentul zilei dar și al viitorului. Se va face o apreciere a rezultatelor summit-ului din Țara Galilor, foarte important pentru spațiul european, în special pentru politica externă și de apărare a statelor europene, se va merge mai departe cu proiectele propuse, se va trece în alte etape ale colaborării intra-europene și întărire a poziției acestora față de comportamentul internațional al Federației Ruse și aliaților acesteia.

Nu iau de la presa „comercială” nici o poziție. Am citit mai multe materiale și, în afara unor preluări, uneori trunchiate, ale obiectivelor României la acest summit, am găsit și foarte multă minciună și, de ce nu, chiar o pregătire a unei viitoare campanii pro-Băsescu împotriva Președintelui Klaus Iohannis care, ce să vezi, a ratat obiectivele de politică externă. Dacă ar fi să înșir aici toate posturile Tv implicate în deformarea realității, a ziarelor, a site-urilor cu pretenții de presă on-line, mi-ar lua prea mult spațiu. Flit !

Rețin de la informația dată de Agerpres cele declarate în mod oficial de Președintele Klaus Iohannis. Este sursa care are dreptul să spună ce va face România, care îi sunt obiectivele. Comunicatul Administrației Prezidențiale este mulțumitor.

În primul rând, am reținut o declarație care mă obligă să gândesc mai departe fără a mă inspira de la analiștii neamului.

„România susține adoptarea unei declarații comune NATO — UE, care va contribui la structurarea parteneriatului strategic între cele două organizații și sprijină eforturile NATO de consolidare a capacităților de apărare ale partenerilor Alianței. În acest sens, în cadrul summitului se va pune un accent deosebit și pe aprofundarea cooperării NATO cu partenerii estici, în special Ucraina, Georgia și Republica Moldova.”

Ei bine, am văzut că jurnaliștii neamului alături de analiștii neamului care s-au manifestat până acum nu au văzut acest obiectiv. Este unul strategic, este unul care presupune mult mai mult decât o structură militară NATO pe teritoriul unui stat membru. Analiștii și jurnaliștii neamului au memoria scurtă. Cu intenție ?

Să ne amintim de faptul că de curând, nu cu multe zile în urmă, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate a prezentat liderilor europeni întruniți în Consiliul European în formatul de 27 de state (fără Marea Britanie !), Strategia Globală privind relațiile externe ale UE și politica de securitate și apărare. Consiliul European a aprobat această strategie, potrivit competenței Consiliului European de a stabili politica Uniunii Europene în domeniile de interes comun. Ei bine, în acea strategie se stabilește că statele membre ale UE vor dezvolta o politică de securitate și de apărare comună în viitor. Această politică este complementară apartenenței statelor membre la Tratatul  Nord-Atlantic.

De aceea apare în declarația Administrației Prezidențiale informarea că „România susține adoptarea unei declarații comune NATO — UE.”

Acest obiectiv este esențial. O declarație comună NATO-UE va fi supusă procedurilor specifice UE pentru a fi pusă în practică în toate statele membre ale UE fie că ele aparțin NATO sau nu. Declarația și urmările ei vor fi preluate de statele care au statut de membre NATO dar nu sunt membre ale UE. Practic, întregul teritoriu al Europei va fi acoperit de obiectivele acestei declarații.

În formularea de mai jos, sunt incluse toate celelalte obiective punctuale ale României, obiective de cele mai multe ori comune cu Turcia, Bulgaria, Grecia, Polonia sau alte state care și-au declarat interesul pentru susținerea lor, cum ar fi Italia, Spania, Germania etc.

„Agenda summitului vizează, cu prioritate, adoptarea de măsuri privind consolidarea posturii de apărare și descurajare a Alianței, pe fondul multiplicării provocărilor de securitate, precum și proiectarea stabilității în vecinătățile estică și sudică ale NATO.”

Este evident că aici intră programul de cooperare și colaborare la Marea Neagră între flotele militare ale statelor riverane cu participare forțelor militare ale altor state membre ale NATO - SUA, Anglia, Polonia, Italia, Spania -, aici intră și trecerea scutul anti-rachetă din subordinea operativă a SUA în subordinea operativă a NATO, aici intră și formarea brigăzii internaționale de pe teritoriul României, aici intră și aprobarea planului de contingență al NATO cu referire expresă la flancul de est a alianței.

Pentru că presa, aproape în totalitate, tratează problematica summit-ului doar sub aspectul măsurilor de consolidare a apărării și creșterii capacității de descurajarea a unui eventual agresor, dând Rusiei mai multă importanță decât poate duce, lumea nu află că o componentă deosebită a acestui summit o constituie punerea de acord a Statelor NATO asupra „ aprofundării cooperării NATO cu partenerii estici, în special Ucraina, Georgia și Republica Moldova.”

Oare ce înseamnă asta ? Nu cumva înseamnă o declarație fermă a statelor membre NATO și fără doar și poate a statelor membre UE că aceste țări reprezintă o zonă de interes pentru UE și NATO ? Că intervenția altor țări în acestă zonă de interes poate „trezi o stare de nemulțumire” a statelor membre ale UE și NATO față de un eventual agresor ? Că aceste țări, față de care NATO și prin declarația comună și UE au un interes, se află sub o formă de protecție internațională ?

Dacă se înțelege bine ce am spus mai sus, înseamnă că este loc pentru a înțelege și alte evenimente care au avut loc, se poate înțelege faptul că SUA a oferit Georgiei garanții de securitate tocmai înaintea summit-ului NATO de la Varșovia, că Polonia a anunțat că dorește realizarea unei convenții inter-parlamentare în interiorul UE, între țările Acordului de la Visegrad cu România și Ucraina.

„Consultările cu președintele Poloniei, Andrzej Duda, vor viza adoptarea de măsuri, la cel mai înalt nivel, pentru adâncirea și extinderea Parteneriatului strategic dintre România și Polonia, precum și discutarea modalităților celor mai eficiente de continuare a inițiativelor regionale lansate de cele două state.”

Dacă ne uităm și la programul summit-ului, vom observa că timpii alocați diferitelor activități sunt scurți. Foarte scurți. Înclin să cred că sunt pentru a vota diferitele documente pregătite din timp, negociate anterior, parafate de statele membre NATO - ceea ce înseamnă acceptarea lor -, iar declarația Administrației Prezidențiale vine doar să confirme că România va vota pentru toate documentele importante care au fost negociate și că există o altă categorie de înțelegeri care vor fi materializate în viitor.

Faptul că Rusia va fi informată în amănunt despre lucrările acestui summit nu este un secret, descoperit de analiștii și jurnaliștii neamului. Va fi informată și va ști că NATO și UE au decis să conlucreze și coopereze mai bine pentru binele comun constatând faptul că au interese majore în statele din imediata vecinătate: Ucraina, R. Moldova și Georgia, state independente.

La acest summit, se va stabili și poziția față de Rusia a tuturor statelor membre NATO iar prin declarația comună cu UE și a tuturor statelor membre UE. Din ce se cunoaște deja, NATO și UE nu recunosc raptul de către Rusia a peninsulei Crimeea, pe care o consideră teritoriu al statului Ucrainean. Nu recunosc Transnistria ca stat independent iar prezența trupelor ruse în Transnistria o consideră ca o ocupație a unui teritoriu aparținând de R. Moldova. Nu recunosc raptul rus asupra teritoriului Georgiei.

Este foarte adevărat că statele UE doresc relații cu Rusia, dar numai dacă Rusia va reveni asupra unor decizii politice și va respecta tratatele internaționale la care este parte așa cum au fost convenite acestea la timpul lor. Iar asta înseamnă că Rusia pleacă din Ucraina, R. Moldova și Georgia.

Actualizare:

Recomand acest articol care confirmă ce am scris mai sus, detaliind de la fața locului anumite elemente la care eu, ca cititor, nu am ajuns când m-am documentat.

Corespondență de la Varșovia. NATO și UE vor avea scenarii paralele pentru contracararea amenințărilor hibride (surse)

Sfârșitul epocii unei mai mari integrări în UE ?

Agerpres. Brexit-ul un posibil model pentru alte state europene.

Ministrul de finanțe german nu se dezice. Rațional până „la durere”.

Wolfgang Schaeuble taie în carne vie. Afirmă că Olanda ar putea urma cu „Nexit-ul” pentru că Olanda este foarte legată de economia britanică. Și nu este singura.

Mie îmi reține atenția o altă afirmație a lui Schaeuble: „În caz de Brexit, Uniunea Europeană nu va putea răspunde propunând pur și simplu o mai mare integrare. Ar fi ceva stângaci, mulți ar fi îndreptățiți să se întrebe dacă nu cumva noi, politicienii, n-am înțeles nimic până acum.”

Eu înțeleg să fac o diferență între „o mai mare integrare”, în sensul de mai multă integrare impusă de anumite modele dominante și anumite interese strategice ca bloc continental și „mai multă integrare” din partea statelor pentru a ajunge la un nivel cât mai înalt al integrării deja convenite prin tratatele UE.

Germania și Franța au tot pedalat pe acea „mai mare integrare” de care a vorbit Schaeuble, chiar integrarea financiară pe motiv de monedă comună. S-a vorbit de integrare în domenii cum ar fi apărarea, securitatea, asistența consulară etc. Ei bine, toate au picat, se pare.

Cât privește Marea Britanie, ea este incomplet integrată în UE. Sunt teritorii care aparțin de coroana britanică dar care nu sunt parte a UE. Insulele Canalului, numite și Insulele Anglo-Normande - Jersey și Guernsey -, de exemplu. Ca să dau un exemplu la îndemână. ca să nu mai vorbesc de British Commonwealth. O „mai mare integrare” a Marii Britanii în UE ar fi urmată de distrugerea unei lumi pe care Marea Britanie a construit-o în secole de existență.

Această „mai mare integrare” a fost obiectiv politic german. Practic, prin această declarație, eu înțeleg că marele obiectiv politic german a picat. Este irealizabil.

Această declarație a lui Wolfgang Schaeuble este singulară sau este doar un semnal că se poate discuta subiectul la liber ? Germania, cea care dorea să strângă „în pumnu'i de fier” voința europenilor a transmis Marii Britanii renunțarea la obiectivul politic european ? Înclin să cred că da.

Nu știu ce va face englezul care va merge la vot. Are dreptate Wolfgang Schaeuble când afirmă că Marea Britanie va avea de suferit pentru că are economia legată foarte strâns de cea a statelor Uniunii Europene. Devenind o terță țară, Marea Britanie va ieși din tratatele constitutive ale UE, din toate convențiile UE. O soluție ar fi intrarea ei în SEE. Înclin să cred că este o soluție de avarie pe care au luat-o în calcul însă tot va trebui să existe negocieri. Pot crede că în eventualitatea unui brexit se va stabili o perioadă de exit. Un an, doi, cine știe ?!

Aflate la sfârșitul perioadei de viață activă, unii politicieni europeni calcă în străchini. Brexit-ul este o atenționare. Imigrația covârșitoare este o altă temă care se chinuie să iasă de sub lumina reflectoarelor. Statele europene care „moțăiau” îndestulate, au devenit foarte vioaie. Austria care și-a scăzut cheltuielile de securitate și apărare până la un minim ridicol a constatat că nici un vecin nu mai are de gând să o apere. Nici ungurii, nici italienii, nici cehii, nici croații ...

Comisiile de specialitate ale UE constată că jaloanele care arată limita bunei purtări în actele de guvernare sunt destul de nebăgate în seamă. Este normal. Statele europene au dezvoltări diferite, moșteniri diferite, sensibilități diferite.

Să risc un pronostic ? Risc. Vom avea o Europă unită economic, comercial, științific, consular, financiar, bancar și probabil polițienesc, în special sub aspectul protecției frontierelor externe. Poate că este suficient. O mai „mare integrare” va avea loc mult, mult mai târziu. Nu este exclus ca mai mari integrări să aibă loc la nivele mai mici, între țări vecine și cu foarte multe legături istorice. Marea integrare europeană va trebui să mia aștepte.

Va trebui totuși găsită o formulă pentru un sistem comun de apărare al UE, complementar sistemului oferit de NATO. Un sistem în care Franța să nu o mai facă pe mironosița iar Italia să înțeleagă că apărarea statelor membre ale UE nu este o glumă.

Eu așa gândesc. Este posibil însă este și complicat.

Observ că sunt mulți susținători ai lui Crin Antonescu. Și eu sunt. Scriu aceste rânduri pentru a clarifica poziția mea de acum și acțiunile viitoare.

Îl susțin pe Crin Antonescu și consider că este cel mai bun candidat la demnitatea de Președinte al României. Pentru însă ca această dorință a mea să se realizeze, este necesar ca susținutul, adică politicianul Crin Antonescu să își anunțe și apoi depună candidatura. Dacă nu o face, toată susținerea mea, mare, imensă, un vot, se va duce la alt politician care va candida din partea PNL.

Cât timp Crin Antonescu nu își exprimă opțiunea de a candida la o funcție în partid sau publică, nu am cum să îi arăt susținerea mea. Pot însă să îl sprijin indirect susținând obiectivele lui politice exprimate anterior sau pe acelea pe care le va arăta la un moment dat.

Până când va vorbi Crin Antonescu, înțeleg că pot ajuta împlinirea obiectivelor lui politice prin sprijinirea procesului de formare a unui mare partid de dreapta care va prelua atât activul cât și pasivul partidelor care urmează a fuziona. Titulatura de „Partid Național Liberal”, istoria partidului cu marile sale realizări dar și nerealizări, cultura PNL care îl deosebește radical de alte formațiuni politice atât din România cât și din străinătate. Liberalii sunt slobozi la gură, atât în interior cât și în exterior. Liberalii au idei multe și formează grupuri și grupulețe de interese, se zbat pentru idei năstrușnice uneori însă fără să uite de doctrină și ideologie. Liberalii se luptă în interior pentru a acapara puterea. Unii sunt mai eleganți în exprimare, alții sunt ca niște ciubote rupte, fondul este același. Vor să demonstreze că pot conduce partidul, filiala, organizația etc. Fac aceste lucruri pentru că sunt convinși de valoarea lor individuală. Pentru că sunt liberali și nu slugi, nu au suflet de slugă. Știu, știu și regret că știu, unii liberali o iau razna. În zilele de azi avem un exemplu negativ în fostul președinte Tăriceanu. A devenit sluga PSD și lucrează la distrugerea PNL.

Am înțeles raționamentul pentru care Crin Antonescu a ales să îndrume partidul către familia politică europeană a Popularilor. După despărțirea PNL de PSD, liberalii europeni s-au declarat de partea lui Tăriceanu pentru preluarea partidului, refacerea alianței cu PSD și rămânerea în ALDE. Treaba asta nu îmi place. Nu îmi place pentru că această poziție a liberalilor europeni este un îndemn ca noi, aici, să rămânem un partid balama, între PSD și ce o mai fi acolo, la dreapta, lângă Băsescu. Este o poziție egoistă și o accept însă nu pe pielea mea. Dacă noi putem deveni cea mai mare putere politică în România, atunci se cuvine a merge, a face pașii către acest obiectiv. Nu uit că este unul din obiectivele expuse clar de Crin Antonescu la formarea USL. Căpătând mai multă putere ajunși la guvernare, cei din PSD au lucrat intens să împiedice PNL să crească. Până acum au reușit ceva, la alegerile europarlamentare PNL nu a reușit să îndeplinească pragul de 20% pentru că Tăriceanu și aliații lui din PNL au trădat pe față. Au făcut campanie pentru PSD sau pentru trădătorii liberali care au candidat pentru PSD. Mai știu că liberalii europeni au de gând să sprijine socialiștii europeni. Mai ales pentru faptul că se va putea realiza fuziunea cu PDL, consider că sprijinul popularilor europeni va fi unul mai util nouă decât sprijinul exotic al liberalilor europeni, mai aproape ideologic de socialiști decât de dreapta politică.

Voi sprijini alegerea lui Klaus Iohannis la președinția PNL și, dacă va fi cazul, candidatura lui la Președinția României. Dacă însă Crin Antonescu va ieși public și va arăta o altă direcție (deși nu cred), nu este exclus să îl însoțesc dacă direcția arătată de el este mai bună.

Nu neglijez faptul că după Congresul PNL de peste 2 săptămâni, de se va ajunge la fuziune, va urma un nou Congres ca urmare a fuziunii. Mă gândesc la faptul că atunci, nu este exclus, Crin Antonescu să își depună candidatura pentru funcția de Președinte al noului partid rezultat în urma fuziunii. Partid care se va numi tot PNL. După care va urma, probabil, atragerea cât mai multor parlamentari și dărâmarea guvernului socialist. Apoi vor urma alegerile din 2016.

Să fie clar. Sunt de partea lui Crin Antonescu însă nu am cum să îl susțin dacă el nu este candidat la ceva anume. Sunt, cumva, încremenit în proiect. După alegerile din toamnă va trebui să văd care sunt obiectivele de viitor. Dacă va dori Crin Antonescu să iasă iar în prim plan, probabil că îl voi urma (numai să nu aibă idei năstrușnice). Va trebui să se încadreze în limitele statutare ale PNL.

Până când Crin Antonescu nu va „vorbi”, voi susține activ realizarea obiectivelor anunțate de el anterior. Voi susține PNL.

Discursul lui Crin Antonescu la începutul ședinței BPN al PNL de astăzi. Clarificator.

Transcrierea discursului președintelui PNL, Crin Antonescu, susținut la începutul ședinței Biroului Politic Național
09 ianuarie 2013

"Bună ziua, stimați colegi!

Cu voia dumneavoastră declar deschise lucrările Biroului Politic Național. Este prima întrunire a unui for de conducere al partidului pe acest an și de aceea permiteți-mi în deschiderea lucrărilor noastre să vă adresez dumneavoastră, conducătorilor partidului, membrilor partidului, dar prin intermediul presei, pe care am invitat-o la această primă parte a lucrărilor noastre și tuturor membrilor, susținătorilor, votanților, cetățenilor României, în general, care au așteptări de la Partidul Național Liberal. La mulți ani încă o dată și vă urez un an bun.

2014 are toate șansele să fie cel mai greu, dar și cel mai fructuos an din istoria politică a Partidului Național Liberal de la reluarea activității sale în 1990. Este un an cu foarte multe mize, mize despre care se dicută foarte mult în spațiul public, mize la fel de importante, poate chiar mai importante despre care se discută mai puțin sau deloc. Este un an de la care nu doar noi, liderii acestui mare partid istoric, așteptăm foarte mult, dar și cetățenii României așteaptă foarte mult sub toate aspectele.

Vorbim de Partidul Național Liberal și prioritățile sale, speranțele sale, mizele sale în anul 2014 și făcând acest lucru nu uit, dimpotrivă, că noi facem parte dintr-o alianță politică numită Uniunea Social Liberală. Și primul meu mesaj la începutul acestui an politic și calendaristic este acela de a vă reaminti, de a ne reaminti, de a reaminti tuturor, că ne aflăm sub această obligație și sub acest angajament.

Îmi par iresponsabile declarațiile unor colegi de alianță, oameni politici care vorbesc despre data la care ar fi mai bine să se rupă Uniunea Social Liberală, despre gâlceava din cutare sau cutare colț al țării, despre toate divergențele, conflictele, frustrările care s-au acumulat în anul trecut în interiorul acestei alianțe. Nu că ele nu ar fi reale. Știm bine că sunt reale, știm bine că dincolo de cele care s-au expus public, cu imprudență după părerea mea, chiar cu iresponsabilitate, există multe altele, despre carea am știut să tăcem. Dar ceea ce spun eu este următorul lucru, că de câte ori ne confruntăm cu toate aceste probleme și nemulțumiri trebuie să nu uităm că noi toți, ca și partenerii noștri, ca și alți actori politici, noi toți suntem aici, adică în Parlament, în Guvern, în administrația locală, prin voința cetățenilor și pe banii contribuabililor.

Cu alte cuvinte nu putem să lăsăm să treacă percepțiile, așteptările, sau frustrările noastre înaintea celor pe care le au cetățenii. Noi am intrat, am construit și am participat și participăm la această construcție politică de bună voie. Am ales să o facem și am mers în fața cetățenilor României spunându-le că vom rămâne împreună pe o anumită durată, că le cerem votul pentru anumite obiective, pentru anumite politici, pentru o anumită atitudine, pentru un anumit spirit și pe o anumită durată.

Noi putem să avem motive reale să discutăm la un moment dat despre încetarea acestui contract. Noi avem și mijloacele, ca oameni politici, să îl facem să înceteze. Vă rog să vă gândiți că cetățenii nu au decât posibilitatea ca o dată la patru ani să creadă pe unii dintre noi și să dea un vot, care înseamnă un contract, pe care dacă îl rupem, îl rupem noi politicienii, unilateral, cetățenii nu se mai pot pronunța. Practica politică românească nu oferă din păcate șansa faptică, practică, a unor alegeri anticipate atunci când înțelegerile pre-electorale și înțelegeri validate electoral sunt denunțate. Iată de ce cred, înainte de toate și din capul locului, că este responsabilitatea și este și capacitatea noastră de a ne gândi, nu dacă și nu când și nu cum rupem USL, ci cum ducem la capăt angajamentul pe care ni l-am luat. Obligația de a rezolva tot felul de conflicte reale, obligația de a găsi mecanismele de cooperare și de activitate politică în condițiile unei alianțe, ne revine nouă, celor care formăm alianța. Cetățenii n-au în sensul acesta nicio obigație și nicio posibilitate.

Așadar, la începutul acestui an, cred cu tărie că în ciuda tuturor lucrurilor pe care le-am trăit și le-am văzut, mai cu seamă spre finalul anului trecut, există obligația și în orice caz avem obligația să încercăm, luând măsuri care se impun, luând măsuri care sunt posbile și nimerite, să reigorăm, să menținem Uniunea Social Liberală, să ne achităm de obligațiile și să folosim prerogativele pe care în interiorul acestei alianțe le avem, pentru a ne duce  la bun sfârșit mandatul, un mandat care trece și peste alegeri europaramentare, care implică alegeri prezidențiale și care implică guvernarea și menținerea unei majorități parlamentare până la sfârșitul lui 2016, până la următoarele alegeri parlamentare.

Eu, repet, cred că acest lucru se poate și, mai mult decât atât, cred că trebuie să fie foarte limpede pentru noi și ce înseamnă, să ne reamintim și să reamintim tuturor ce înseamnă Uniunea Social Liberală, de ce am făcut-o și de ce trebuie să facem toate eforturile să o păstrăm. N-am făcut-o doar pentru a câștga împreună niște alegeri, n-am făcut-o pentru a împărți niște posturi, n-am făcut-o pentru a aronda niște candidaturi, n-am făcut-o pentru a împărți țara în sfere de influențe, n-am făcut-o doar pentru a înlătura un om, un guvern sau o altă majoritate parlamentară. Am făcut-o pentru ca vreme de patru ani, prin toate mijloacele politice democratice, să facem viața românilor mai bună, să facem viața românilor și societatea românască mai corectă, mai performantă, mai democratică.

Și în sensul acesta, da, dorim înainte să lucrăm și să întărim Uniunea Social Liberală cu câteva obiective foarte clare.

Primul nostru obiectiv este obiectivul care ne este marcă distinctă pentru acest partid și după 1990, mai ales după 1990, și anume democrația, libertatea și statul de drept.

Partidul Național Liberal, indiferent de ponderea sa în Parlament, indiferent de faptul că a fost sau nu a fost la guvernare, indiferent că a avut 7% sau că are aproape 25%, a avut întotdeauna o preocupare prioritară pentru regimul democratic, pentru drepturile și libertățile democratice, pentru statul de drept.
Când am fost în opoziție ne-am bătut pentru aceste lucruri și am denunțat abuzurile și derapajele de la democrație, de la statul de drept.

Când am fost la putere și acum când suntem, am fost și trebuie să fim garanții acestor lucruri și primul meu mesaj către dumnevoastră și către cei care ne urmăresc este acela că, atâta vreme cât Partidul Național Liberal se va afla la guvernare, se va afla într-o majoritate parlamentară, el își asumă și își recunoaște responsabilitatea și rolul de garant al regimului democratic, al statului de drept, al separației puterilor în stat.

Sunt foarte multe lucruri care în această privință trebuie încă schimbate, care trebuie îndreptate. Mijloacele care ne stau la îndemână au fost și rămân cele democratice. Modificarea Constituției, în care noi am introdus foarte multe elemente, nu le-am introdus neavând suficientă majoritate de două treimi pe toate, dar am introdus și susținem foarte multe elemente care întăresc statul de drept, care întăresc drepturile și libertățile cetățenilor, care întăresc instituțiile clasice ale democrației, începând cu Parlamentul.

Avem, de asemenea, obligația de a gândi la nivel legislativ în primul rând, poate și prin măsuri guvernamentale, dar mai ales la nivel legislativ, cum facem ca într-adevăr în România să fie un stat de drept dincolo de orice bătălie propagandistică.  Cum facem ca într-adevăr în România instituțiile sistemului judiciar să fie independente și să funcționeze în afara partizanatului și influențelor politice.  Acest lucru îl facem nu contestând direct sau indirect o sentință sau alta, o decizie sau alta, dintr-o instanță sau alta, ci îl facem așezând cât mai corect Constituția României, garanțiile și drepturile procesuale pe de o parte, garanțiile pentru independența și soliditatea sistemului independent judiciar și prin măsuri legislative, prin reforma, chiar la nivel de lege sau de regulament a unor instituții fundamentale începând cu Parlamentul.

Sunt lucruri care nu aparțin doar Partidului Național Liberal ca viziune și ca obiectiv.  Sunt lucruri care figurează la loc de frunte în programul electoral și în programul de guvernare al Uniunii Social Liberale.  Avem de asemenea obligația ca împreună cu partenerii noștri, așa cum am făcut-o cu destul succes în această privință și pe parcursul lui 2013, să guvernăm bine această țară, să abordăm actul guvernamental, susținerea lui de către majoritatea parlamentară din perspectiva mizelor reale și anume marile politici publice, marile politici în interesul cetățeanului și în interesul societății românești.
Acestea sunt sau ar trebui să fie temele de dezbatere și eventual temele de confruntare. Acestea și nu altele.  Avem întreaga responsabilitate asupra a ceea ce face sau nu face Guvernul României, deși nu avem primul ministru, deși, evident, nu e un guvern monocolor liberal.  Niciodată Partidul Național Liberal, eu ca președinte al său, vreunul din miniștri nu s-a derobat de această răspundere. Am putut fi în dezacord, cum e și normal, într-un guvern de coaliție și în general într-o democrație cu o opțiune sau alta a partenerilor noștri sau chiar a primului ministru, dar niciodată nu am eschivat, nu am evitat și nu ne vom deroba de răspunderea acestui Guvern atâta vreme cât facem parte din el și vrem să facem parte până la sfârșitul mandatului pe care ni l-au dat cetățenii, adică sfârșitul lui 2016 și atâta vreme cât acest guvern acționează în cadrul programului de guvernare.

Noi purtăm răspunderea în egală măsură cu toți partenerii noștri din coaliția de guvernare.  Noi nu putem spune "pe noi ne interesează și suntem responsabili doar de tema majoră a Sănătății, a Sistemului Public de Sănătate sau a Sistemului de Ordine Publică sau a politicilor privitoare la Muncă, Protecție Socială pentru că avem aceste trei domenii în conducerea guvernamentală a unor miniștri liberali".
Suntem responsabili și ne interesează în egală măsură Educația, suntem responsabili și ne interesează în egală măsură Justiția sau politica externă a României.  Acesta este un lucru care trebuie să ne fie nouă clar, trebuie să le fie clar partenerilor noștri de guvernare, trebuie să le fie clar tuturor cetățenilor României, în primul rând celor care ne-au dat votul, dar și celorlalți, pentru că efectele guvernării se răsfrâng evident asupra tuturor cetățenilor țării.

În fine, avem un obiectiv cel care stârnește de altfel, miza care stârnește cea mai mare discuție publică și discuția care a început din ianuarie 2013 și anume câștigarea președinției României. La sfârșitul acestui an România va avea alt președinte decât Traian Băsescu, asta este cred singura certitudine.
Și sigur că și pe parcursul acestui an ca și pe parcursul anului trecut se discută nu doar cine o să fie sau nu o să fie președinte pentru că asta știe numai bunul Dumnezeu și cetățeanul român care se va prezenta la vot, dar și ce fel de președinte vrem. Și aici aș vrea să o mai spun încă o dată foarte clar, și aș vrea ca acest lucru care face parte la rândul lui din spiritul, din documentele, din declarațiile Uniunii Social Liberale, din patrimoniul de viziune politică al Uniunii Social Liberale vrem un președinte care să aducă unitate, să aducă unire, dar până la unirea cu Basarabia să aducă unirea în România. Vrem un președinte care să aducă liniște, da, dar nu în sensul că vrem un președinte care să nu deranjeze pe nimeni. Marca președintelui viitor nu trebuie să fie aceea de a nu deranja pe nimeni și de a oferi liniște pentru că nu liniștea este prerogativa președinților, nu pentru liniște votează cetățenii în regimuri politice și constituționale care presupun președinte votat.

Președintele trebuie să ofere garanții nu liniște, sigur că atunci când garanțiile sunt solide, când ceea ce este garantat și anume respectarea Constituției, și anume echilibrul regimului democratic și anume interacțiunea corectă și funcționarea corectă a tuturor instituțiilor publice atunci se poate vorbi de liniște, de liniște publică și de ordine socială, de liniște sufletească, de mulțumire a actorilor politici, dar președintele trebuie să fie un granat, un garant al drepturilor și libertăților cetățenilor, un grant al funcționării corecte al instituțiilor, un garant al independenței justiției, un garant al respectului pentru Parlament, pentru Guvern, pentru îndeplinirea de către fiecare a prerogativelor acelea în întregime, dar numai acelea pe care i le prevede Constituția, un garant în primul rând intern, pentru asta cred că îl votează cetățenii și un garant extern, un garant al politicii externe, un garant al marilor opțiuni strategice ale României, un grant al faptului că România este din ce în ce mai mult, din ce în ce mai ireversibil, dacă pot spune așa, o democrație consolidată.

Un astfel de președinte vrem, un astfel de președinte am spus împreună sub culorile Uniunii Social Liberale că vom oferi României, un  președinte care să dea garanții tuturor cetățenilor, și nu doar unor demnitari sau unor partide, chiar dacă respectul viitorului președinte pentru celelalte instituții ale sistemului politic va trebui să fie egal cu respectul său intim pentru democrație și pentru pluralism.
Toate lucrurile acestea fac parte din programele noastre, din programul Uniunii Social Liberale, din ceea ce am promis și din ceea ce de cele mai multe ori am încercat să facem în activitatea noastră politică. Probabil va fi, și vom putea aprecia cu siguranță cei mai bătrâni în acest partid, probabil va fi anul cel mai greu și, cum spuneam, cu siguranță anul care oferă cele mai spectaculoase șanse Partidului Național Liberal.

Închei spunându-vă, ca președinte al partidului, probabil în ultimul an de prezență a mea în această funcție, că nu este important doar să facem tot ceea ce trebuie și poate fi făcut ca să câștigăm. Și mai important îmi pare să încercăm să facem mereu lucrul corect, să încercăm să luăm mereu decizia corectă, decizia întemeiată în aceste valori care sunt ale noastre, nu decizia cea mai comodă, nu decizia cea mai convenabilă pe termen scurt și nici măcar decizia care pare la un moment dat cea mai populară, ci decizia corectă.

Pentru că tradiția PNL, și cea mare dinainte de comunism, dar și cea din 1990 încoace, cu toate dificultățile prin care am trecut, este aceea că, într-o măsură mai mare decât toate celelalte partide din România, am încercat cel mai adesea și cu cel mai mult succes să facă acest lucru. De aceea, niciodată, nici cei mai înverșunați dușamni ai PNL, atunci când noi am fost la guvernare, nu au putut vorbi despre pericolul ca Partidul Național Liberal să devină partid-stat. Nimănui în România nu i-a dat prin cap chestiunea asta și asta spune ceva despre noi.

De aceea, PNL a fost capabil să ia decizii sau să spună lucruri în societatea românească, impopulare la momentul respectiv, dar care, peste ani, și-au dovedit temeinicia și și-au dovedit caracterul benefic pentru societatea românească.

Da, e un an electoral, avem alegeri europarlamentare, avem alegeri prezidențiale. Să încercăm și în aceste împrejurări să continuăm această preocupare pentru a spune și a face ceea ce credem că este corect pentru România.

Vom avea și în această reuniune discuții practice de calendar, despre agenda Delegației Permanente pe care doresc să o convocăm înainte de începutul sesiunii parlamentare, despre relațiile din interiorul Uniunii Social Liberale și modul în care această declarație de intenție pe care sper că am putut-o face și în numele dumneavoastră să fie transpusă în fapt, poate printr-o suplimentare a protocolului de funcționare, poate prin adăugarea unor mecanisme care să reglementeze funcționarea alianței la nivel central, la nivel local.

Toate aceste lucruri sunt reale, toate aceste lucruri trebuie să fie rezolvate de către noi, dar îmi doresc din tot sufletul ca ele, cel puțin din punctul de vedere al PNL și cu participarea PNL, să nu mai fie teme de dezbatere publică principală, pentru că, o știm cu toții, o știu și parlamentarii noștri, o știu miniștri, o știu cei din aparatul guvernamental, o știu foarte, foarte mult cei din administrația locală, cetățenii doresc să știe ce putem face și cum vedem rezolvarea unor probleme practice care țin de viața lor de zi cu zi, care țin de cheltuirea banilor pe care ei ni-i dau nouă ca să-i administrăm ca bugete la București sau în teritoriu. Și problema divergențelor dintre PNL și PSD în consiliul județean cutare este o problemă a noastră, nu a cetățenilor. Cetățenii ne-au trimis aici ca să fim capabili să rezolvăm problemele lor, restul sunt problemele noastre și trebuie să le rezolvăm cât mai discret, cât mai eficient și cât mai serios.

Mulțumesc presei pentru prezența la această parte a întrunirii noastre."