Nu iau de la presa „comercială” nici o poziție. Am citit mai multe materiale și, în afara unor preluări, uneori trunchiate, ale obiectivelor României la acest summit, am găsit și foarte multă minciună și, de ce nu, chiar o pregătire a unei viitoare campanii pro-Băsescu împotriva Președintelui Klaus Iohannis care, ce să vezi, a ratat obiectivele de politică externă. Dacă ar fi să înșir aici toate posturile Tv implicate în deformarea realității, a ziarelor, a site-urilor cu pretenții de presă on-line, mi-ar lua prea mult spațiu. Flit !
Rețin de la informația dată de Agerpres cele declarate în mod oficial de Președintele Klaus Iohannis. Este sursa care are dreptul să spună ce va face România, care îi sunt obiectivele. Comunicatul Administrației Prezidențiale este mulțumitor.
În primul rând, am reținut o declarație care mă obligă să gândesc mai departe fără a mă inspira de la analiștii neamului.
„România susține adoptarea unei declarații comune NATO — UE, care va contribui la structurarea parteneriatului strategic între cele două organizații și sprijină eforturile NATO de consolidare a capacităților de apărare ale partenerilor Alianței. În acest sens, în cadrul summitului se va pune un accent deosebit și pe aprofundarea cooperării NATO cu partenerii estici, în special Ucraina, Georgia și Republica Moldova.”
Ei bine, am văzut că jurnaliștii neamului alături de analiștii neamului care s-au manifestat până acum nu au văzut acest obiectiv. Este unul strategic, este unul care presupune mult mai mult decât o structură militară NATO pe teritoriul unui stat membru. Analiștii și jurnaliștii neamului au memoria scurtă. Cu intenție ?
Să ne amintim de faptul că de curând, nu cu multe zile în urmă, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate a prezentat liderilor europeni întruniți în Consiliul European în formatul de 27 de state (fără Marea Britanie !), Strategia Globală privind relațiile externe ale UE și politica de securitate și apărare. Consiliul European a aprobat această strategie, potrivit competenței Consiliului European de a stabili politica Uniunii Europene în domeniile de interes comun. Ei bine, în acea strategie se stabilește că statele membre ale UE vor dezvolta o politică de securitate și de apărare comună în viitor. Această politică este complementară apartenenței statelor membre la Tratatul Nord-Atlantic.
De aceea apare în declarația Administrației Prezidențiale informarea că „România susține adoptarea unei declarații comune NATO — UE.”
Acest obiectiv este esențial. O declarație comună NATO-UE va fi supusă procedurilor specifice UE pentru a fi pusă în practică în toate statele membre ale UE fie că ele aparțin NATO sau nu. Declarația și urmările ei vor fi preluate de statele care au statut de membre NATO dar nu sunt membre ale UE. Practic, întregul teritoriu al Europei va fi acoperit de obiectivele acestei declarații.
În formularea de mai jos, sunt incluse toate celelalte obiective punctuale ale României, obiective de cele mai multe ori comune cu Turcia, Bulgaria, Grecia, Polonia sau alte state care și-au declarat interesul pentru susținerea lor, cum ar fi Italia, Spania, Germania etc.
„Agenda summitului vizează, cu prioritate, adoptarea de măsuri privind consolidarea posturii de apărare și descurajare a Alianței, pe fondul multiplicării provocărilor de securitate, precum și proiectarea stabilității în vecinătățile estică și sudică ale NATO.”
Este evident că aici intră programul de cooperare și colaborare la Marea Neagră între flotele militare ale statelor riverane cu participare forțelor militare ale altor state membre ale NATO - SUA, Anglia, Polonia, Italia, Spania -, aici intră și trecerea scutul anti-rachetă din subordinea operativă a SUA în subordinea operativă a NATO, aici intră și formarea brigăzii internaționale de pe teritoriul României, aici intră și aprobarea planului de contingență al NATO cu referire expresă la flancul de est a alianței.
Pentru că presa, aproape în totalitate, tratează problematica summit-ului doar sub aspectul măsurilor de consolidare a apărării și creșterii capacității de descurajarea a unui eventual agresor, dând Rusiei mai multă importanță decât poate duce, lumea nu află că o componentă deosebită a acestui summit o constituie punerea de acord a Statelor NATO asupra „ aprofundării cooperării NATO cu partenerii estici, în special Ucraina, Georgia și Republica Moldova.”
Oare ce înseamnă asta ? Nu cumva înseamnă o declarație fermă a statelor membre NATO și fără doar și poate a statelor membre UE că aceste țări reprezintă o zonă de interes pentru UE și NATO ? Că intervenția altor țări în acestă zonă de interes poate „trezi o stare de nemulțumire” a statelor membre ale UE și NATO față de un eventual agresor ? Că aceste țări, față de care NATO și prin declarația comună și UE au un interes, se află sub o formă de protecție internațională ?
Dacă se înțelege bine ce am spus mai sus, înseamnă că este loc pentru a înțelege și alte evenimente care au avut loc, se poate înțelege faptul că SUA a oferit Georgiei garanții de securitate tocmai înaintea summit-ului NATO de la Varșovia, că Polonia a anunțat că dorește realizarea unei convenții inter-parlamentare în interiorul UE, între țările Acordului de la Visegrad cu România și Ucraina.
„Consultările cu președintele Poloniei, Andrzej Duda, vor viza adoptarea de măsuri, la cel mai înalt nivel, pentru adâncirea și extinderea Parteneriatului strategic dintre România și Polonia, precum și discutarea modalităților celor mai eficiente de continuare a inițiativelor regionale lansate de cele două state.”
Dacă ne uităm și la programul summit-ului, vom observa că timpii alocați diferitelor activități sunt scurți. Foarte scurți. Înclin să cred că sunt pentru a vota diferitele documente pregătite din timp, negociate anterior, parafate de statele membre NATO - ceea ce înseamnă acceptarea lor -, iar declarația Administrației Prezidențiale vine doar să confirme că România va vota pentru toate documentele importante care au fost negociate și că există o altă categorie de înțelegeri care vor fi materializate în viitor.
Faptul că Rusia va fi informată în amănunt despre lucrările acestui summit nu este un secret, descoperit de analiștii și jurnaliștii neamului. Va fi informată și va ști că NATO și UE au decis să conlucreze și coopereze mai bine pentru binele comun constatând faptul că au interese majore în statele din imediata vecinătate: Ucraina, R. Moldova și Georgia, state independente.
La acest summit, se va stabili și poziția față de Rusia a tuturor statelor membre NATO iar prin declarația comună cu UE și a tuturor statelor membre UE. Din ce se cunoaște deja, NATO și UE nu recunosc raptul de către Rusia a peninsulei Crimeea, pe care o consideră teritoriu al statului Ucrainean. Nu recunosc Transnistria ca stat independent iar prezența trupelor ruse în Transnistria o consideră ca o ocupație a unui teritoriu aparținând de R. Moldova. Nu recunosc raptul rus asupra teritoriului Georgiei.
Este foarte adevărat că statele UE doresc relații cu Rusia, dar numai dacă Rusia va reveni asupra unor decizii politice și va respecta tratatele internaționale la care este parte așa cum au fost convenite acestea la timpul lor. Iar asta înseamnă că Rusia pleacă din Ucraina, R. Moldova și Georgia.
Actualizare:
Recomand acest articol care confirmă ce am scris mai sus, detaliind de la fața locului anumite elemente la care eu, ca cititor, nu am ajuns când m-am documentat.
Corespondență de la Varșovia. NATO și UE vor avea scenarii paralele pentru contracararea amenințărilor hibride (surse)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu