Devine deranjantă acțiunea constantă, directă a unor persoane cu o oarecare notorietate în favoarea migrației și a imigranților. Devine deranjantă disponibilitatea acestor persoane de a justifica conflictele imigranților cu populațiile locale, de a acuza populația locală că dă dovadă de nesăbuință și lipsă de empatie față de problemele majore de viață ale imigranților. Devine deranjantă lipsa de empatie a acestor persoane față de proprii conaționali, pe care nu îi vede în sărăcia și neputința lor. Nu au timp de conaționalii lor pentru că sunt prea ocupate să plângă de mila imigranților.
Devin deranjante pozițiile politicienilor față de imigrație. Sunt superficiali. Văd lucrurile doar la suprafață și caută să fie evidențiați pentru „modernismul gândirii lor”. Nu mai fac politică pentru proprii cetățeni, fac deja politică pentru cetățenii lumii. O prostie.
Nu trebuie să ne mai mire că cetățenii țării ajung să fie persoane care nu mai prezintă un interes imediat ci eventual, la o adică, niște persoane care au unele probleme care urmează a fi rezolvate însă doar după ce se rezolvă marea problemă a imigranților, persoane care au nevoi multe și stringente. Le trebuie o țară, le trebuie finanțare pentru un trai decent până vor dori să se apuce de o muncă (dacă au obiceiul să facă o muncă !), le trebuie case de cult, le trebuie intimitate culturală și securitate confesională, le trebuie locuințe, le trebuiesc haine, le trebuie liniște și câte și mai câte. A, le trebuie un teritoriu care să fie doar al lor și unde „legile” lor să fie aplicate chiar dacă țara are propriile legi. Dar dacă ei nu vor să aplice legile țării în care au ajuns, nici o problemă. Le stricăm ca ei, imigranții, să se simtă bine.
Una este imigrația normală, unde un număr redus de persoane cer și obțin dreptul de a se stabili în țară, plecând de la considerentul că acceptă legislația țării respective, vor învăța limba țării respective pentru a se integra mai ușor în comunitatea în care trăiesc, acceptă diferențele culturale și mai ales acceptă să respecte aceste diferențe. Aceste persoane doresc să se integreze, să devină parte a populației care i-a acceptat.
Altceva este însă imigrația din aceste zile. Este o invazie. Ca pe timpul marilor migrații. Este o invazie care are efecte profunde asupra structurii populației, asupra religiei acesteia, asupra ordinii și liniștii publice, asupra limbii și asupra legilor. Imigranții vin să cucerească. Nu vin să ceară drepturi, ei vin să impună dreptul lor în opoziție cu dreptul populației cucerite. Vin să ocupe teritorii, să își asigure spații de siguranță pentru valorile pe care le aduc cu ei. Nu mai este vorba despre integrare, este vorba despre ocupare teritorială și culturală. Conflictele sunt inevitabile.
Masele de imigranți sunt o forță socială. Uriașă. Au liderii lor, au religia lor, au legile lor, au obiceiurile lor, simt că sunt puternici și vor acționa în forță. Peste toate, au parte de susținerea unor localnici.
Persoane dispuse la orice act pentru a căpăta notorietate. Persoane rupte de realitatea din propria țară. Persoane care se angajează fără nici o dificultate sub flamuri străine interesate să provoace haos în toate statele care își doresc păstrarea ființei naționale, unitatea culturală, independența și suveranitatea. Nu trebuie să ne mire faptul că cei mai acerbi susținători ai migrației și al „tratamentului umanitar” față de hoardele imigrante sunt organismele internaționale și organizațiile neguvernamentale străine. Destabilizarea țărilor nu se mai face prin metodele învechite ale folosirii forței, amenințării cu forța sau ale jocului diplomatic (se mai practică și acestea, dar mai rar). Nu. Acum se folosesc organizațiile neguvernamentale multinaționale preocupate de drepturile omului și democrația planetară.
Cultura americană a imigrației nu poate fi acceptată în statele europene. Nu mă bag la alte state. Statele Unite ale Americii sunt state formate prin imigrație. Imigranți care au distrus populațiile native, le-au băgat în lagăre, le-au luat pământurile, le-au luat bogățiile și le-au impus legile. În Europa vorbim despre națiuni. Susținerea imigrației din acești ani este îndreptată în mod direct împotriva națiunilor europene. Susținerea ei mai pe față sau pe ascuns de către alte state ale lumii are drept scop slăbirea statelor europene care formează Uniunea Europeană. Închegarea Uniunii Europene este un pericol pentru alte puteri ale lumii. Una este să trateze doar cu Franța sau Germania și alta este să aibă în față Uniunea Europeană. Una este să ai în față o țară puternică cu un PIB de 1000 miliarde euro și alta este să ai în față uniunea cu 14 mii miliarde euro.
Migrația forței de muncă în interiorul Uniunii Europene nu poate fi comparată cu imigrația din afara spațiului Uniunii. Văd că unii au făcut o astfel de comparație. Este o ticăloșie. Migrația forței de muncă în spațiul Uniunii are ca scop conștientizarea cetățenilor Uniunii că aceasta este teritoriul lor, este Europa lor, că valorile din toate statele membre ale Uniunii sunt valorile lor. Se crează sentimentul de apartenență la un teritoriu și la o comunitate europeană. Se crează sentimentul de apartenență la cultura europeană. Este cu totul și cu totul altceva decât imigrația din afara spațiului UE. Aceea este dominată de „valori umanitare”.
Că tot am ajuns la „umanitar”, ar fi bine să deosebim între ajutorul acordat unei populații aflată în dificultate datorită unor războaie locale și „integrarea” acelei populații în spațiul Uniunii Europene. Ca ajutor, populația acceptată trebuie ținută separat de viața publică europeană. Nu le impui învățarea limbii statului gazdă, nu le impui cunoașterea și aplicarea legilor locale, nu le impui acceptarea culturii locale. Le impui să respecte anumite valori până când situația care a generat imigrația încetează iar imigranții se vor întoarce în țara lor. Unele state au acționat greșit atunci când au decis să îi integreze pe imigranți. Rezultatele se văd din ce în ce mai des. Imigranții sunt la originea majorității actelor infracționale din acele țări, unele dintre acțiuni având conotații religioase, altele au la bază cultura complet diferită a imigranților față de cultura populației locale, religia musulmană promovând distrugerea religiilor iudeo-creștine.
Am ajuns la situația cea mai neplăcută. Imigranții au devenit un pericol pentru existența și securitatea popoarelor care i-au primit datorită deciziilor proaste ale unor politicieni. Europa este în pericol datorită unor politicieni proști, îngâmfați, limitați intelectual care își închipuie că popoarele lor vor să fie cucerite de alte popoare migratoare. Ei bine, nu vor. Au reușit să stimuleze renașterea extremismului și ultranaționalismului punând în pericol chiar proiectul european. Dacă nu vor fi opriți, dacă nu vor fi scoși, prin alegeri, de la putere, Uniunea Europeană poate deveni o amintire.
Citesc o știre la Agerpres. În Saxonia inferioară poliția face razii la o moscheie sau casă de rugăciune islamică și la apartamentele unor conducători ai comunității islamice. După luni de zile de supraveghere ! Au constata că la acea moscheie se promovează ura față de creștini și lupta împotriva creștinilor. Și în Franța au fost astfel de acțiuni. De ce nu sunt constante ? De ce nu sunt urmate de expulzarea acelor membri ai comunităților musulmane ? Pentru corectitudine politică ? Oare viața germanilor și a francezilor înseamnă atât de puțin pentru politicienii acelor țări încât să se joace cu stările de pericol ale societăților pe care le conduc ?
Avem stări de risc în România asemănătoare cu cele din Franța, Belgia, Germania etc. La fel ca în aceste țări, s-a început cu promotorii grijii față de populația lumii. Promotori care vin și te lămuresc că ei au dreptate pentru că americanii s-au dus peste Sadam sau Gadafi. Că puterile lumii umblă după resurse etc. Tot felul de tâmpenii. Pentru toate acestea, acești promotori români „luptă” cu inculții din țară care se opun imigrației. Care nu suferă la știrile ce vin în valuri privind viața grea a unor copii din lumea asiatică, care nu lăcrimează la imaginile cu morții din Marea Mediterană, care nu fac pe ei de emoție când văd clădirile distruse din zonele de război. Culmea, acești promotori nu văd sărăcia și nevoile propriilor concetățeni care nu mai au posibiltatea să fie sprijiniți de stat sau comunitățile locale pentru că banii colectați se duc către sărmana lume din afară. Idioți cu diplome.
Imigrația din aceste zile este un transfer de populație dintr-un teritoriu în altul, este o schimbare a structurii societății, este o schimbare a culturii poporului în care imigranții ajung în număr mare, este o schimbare gravă privind ordinea de drept în oricare stat aflat sub „ocupația imigranților” pentru că aceștia aduc cu ei legile religioase islamice pe care le impun unor idioți politici îndrăgostiți de corectitudine politică și umanism prost înțeles. Din cauza politicienilor tâmpiți, ordinea publică are de suferit. Instituțiile de forță și funcționarii publici ajung să nu își mai îndeplinească rolul social pentru a face pe plac idioților din politică.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu