Declarația de presă comună a Președinților Klaus Iohannis și Andrzej Duda.

Ei bine, mai clar de atât nu se poate, deocamdată. România și Polonia sunt angajate într-un parteneriat strategic care se dezvoltă, vor să păstreze și să dezvolte trilaterale Polonia-România-Turcia, vor să apere interesele Ucrainei și R. Moldova în spațiul UE și NATO, vor să dea un semnal că aceste țări reprezintă zone de interes (inclusiv militar) pentru statele care formează, în cadrul UE, spațiul de ineters central-est european. Spațiu care are o viață proprie și care se pregătește să devină o singură voce atât în UE cât și în NATO.

Declarația de presă comună a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Preşedintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda
13:00 | 10 iulie 2016 | Polonia

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susţinut duminică, 10 iulie a.c., la Varşovia (Republica Polonă), o declarație de presă comună cu Președintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda.

Președintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda:

„Excelenţă, domnule Preşedinte,

Stimaţi domni,

Cu mare bucurie l-am întâmpinat la această reuniune pe domnul Preşedinte al României, domnul Klaus Iohannis, cu mare bucurie din cauza faptului că, aşa cum ştiţi foarte bine, ieri în Varșovia s-a terminat Summitul Alianţei Nord Atlantice, care a adoptat unele hotărâri foarte importante pentru Europa Centrală şi de Est, nişte hotărâri pentru aşa-numitul Flanc Estic al NATO, prin prezenţa înaintată care a fost stabilită la acest Summit. Această reuniune cu domnul Preşedinte Klaus Iohannis pentru mine personal este o închidere simbolică a acestui Summit. Şi explic de ce. Aşa cum rețineți, în luna noiembrie a anului trecut, la Bucureşti, a avut loc reuniunea celor nouă state ale părţii noastre a Europei, care aparţin Alianței Nord Atlantice. Noi am vorbit acolo despre planurile noastre, despre viziunea noastră de dezvoltare a Alianței Nord Atlantice şi despre nevoile noastre, având în vedere mediul care se schimbă în domeniul securităţii. Acest Summit a fost co-organizat de către Preşedintele Klaus Iohannis ca şi gazdă a acestui loc, şi de către mine, şi noi amândoi eram organizatori ai acestei reuniuni, reuniune care a fost importantă nu numai pentru noi dar s-a dovedit foarte importantă şi pentru  hotărârile care au fost adoptate ieri şi alaltăieri la Varşovia, pentru că acestea sunt convergente cu ceea ce am stabilit atunci în cadrul declaraţiei noastre de la Bucureşti. De aceea, această reuniune cu domnul Preşedinte este o închidere simbolică a acestui drum care ne-a adus împreună spre Summitul de ieri şi de alaltăieri din Varşovia şi spre hotărârile care au fost adoptate, şi prin colaborarea noastră, sau prin reuniunea noastră aş dori să vă mulţumesc pentru această colaborare, pentru că am simţit un succes comun, pe care l-am văzut.

Dar Summitul s-a încheiat, noi mergem mai departe şi am vorbit despre aceste chestiuni importante, care sunt executarea hotărârilor Summitului Alianţei Nord Atlantice. Mulţumesc foarte mult că dumneavoastră, domnule Preşedinte, alaltăieri aţi declarat că în cadrul Enhanced Forward Presence va fi trimisă în Polonia o companie a armatei din România pentru a consolida forţele Alianței care vor staţiona în ţara noastră. Mulţumesc foarte mult domnule Preşedinte pentru această declaraţie, noi  vom dori să adâncim colaborarea militară cu România.

Am vorbit, de asemenea, despre Brexit, despre impactul pe care Brexit poate să-l aibă asupra Uniunii Europene, dar înainte de toate am vorbit şi despre situaţia cetăţenilor noștri în Marea Britanie pentru că această situaţie, şi pentru Preşedintele Klaus Iohannis, şi pentru mine, este foarte importantă. Avem aproape un milion de polonezi în Marea Britanie, o jumătate de milion de români în Marea Britanie, de aceea aceştia sunt într-o situaţie similară - acolo locuiesc, acolo muncesc, acolo îşi realizează activitatea  şi au dreptul ca drepturile lor să fie respectate, să nu fie reduse, limitate. Vorbim cu domnul Preşedinte cu unica voce şi mă bucur foarte mult că pot să contez pe colaborarea cu domnul Preşedinte, să avem grijă împreună de interesele concetăţenilor noştri din Marea Britanie. Cum se va dezvolta situaţia după referendum nu se ştie, sunt nişte riscuri, știm foarte bine că  unii sunt foarte nemulţumiţi de referendum, mai ales scoţienii, şi nu ştim înspre ce direcţie vor fi luate activităţile Uniunii Europene. Ştim cu toţii că Brexit îşi va spune cuvântul şi asupra situaţiei în Uniunea Europeană, de aceea trebuie să analizăm cum modificările care vor avea loc în cadrul Uniunii Europene vor influenţa situaţia în ţările noastre.

De la început, de când am devenit Preşedintele Poloniei, noi am iniţiat şi adâncim în continuare colaborarea noastră. Este  foarte valoros pentru noi. România este un partener foarte apropiat şi cred că  acest lucru va aduce multe avantaje pentru ţara noastră, pentru concetăţenii noştri.  Mulţumesc foarte mult, domnule Preşedinte!

Am vorbit, de asemenea, despre chestiuni legate de securitate, despre Republica Moldova, cum putem consolida procesele democratice în Republica Moldova, pentru ca reformele în această ţară să  progreseze, ca această ţară să fie sigură, să fie apropiată din ce în ce mai mult de NATO, de Uniunea Europeană. România aici este cea mai interesată, este un vecin şi această chestiune este foarte importantă pentru securitate, pentru liniştirea situației În Ucraina. Acest interes deosebit al domnului Preşedinte în chestiunile legate de Moldova sunt fireşti. Dar şi pentru noi acest lucru este important pentru că trebuie să adâncim securitatea înspre Est, faţă de graniţele noastre. Aceste chestiuni sunt o provocare şi nu este o sarcină care ar fi nouă. Acestea au fost subiectele principale ale convorbirii noastre, vom continua aceste convorbiri pentru că mai avem câteva etape ale reuniunii noastre de astăzi. Încă o dată, domnul Preşedinte, din inimă vă mulţumesc pentru participarea la Summitul NATO, o participare activă, pentru toate declaraţiile depuse, pentru adoptarea hotărârilor ca şi ţară aliată, prin activitatea dumneavoastră şi România a asumat aceste obligaţii. Si mulţumesc foarte mult pentru drumul nostru comun spre Summitul de la Varşovia. Mulţumesc domnule Preşedinte.”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis:

„Domnule Președinte, în primul rând, vă mulțumesc pentru invitație, pentru ospitalitate și pentru discuțiile care, acum pot să spun, ca de obicei, au fost foarte bune, multă substanță și cu concluzii comune de cea mai bună calitate. Această întâlnire pe care o avem astăzi are loc într-un context foarte special. Practic, noi doi astăzi am tras concluziile după Summitul NATO. Acest Summit NATO, domnule Președinte, pe care l-ați organizat, a fost un Summit foarte reușit, cu concluzii foarte bune pentru Polonia și pentru România, dar în general ceea ce s-a discutat și s-a concluzionat la Summit este extrem de important pentru securitatea noastră, a tuturor din NATO, și este extrem de important pentru securitatea noastră pe flancul estic. În acest context, domnule Președinte, dați-mi voie să vă felicit pentru felul în care ați știut să organizați și să duceți discuțiile în cadrul acestui Summit. Vă rog, de asemenea, să transmiteți aceste felicitări întregii echipe cu care ați lucrat și colaborat în organizarea acestui Summit. Putem să spunem că a fost o mare reușită pentru NATO, dar, cu certitudine, și pentru dumneavoastră și pentru Polonia.

Încă de când, așa cum ați spus dumneavoastră, ați devenit Președinte, ne-am întâlnit și am găsit că împreună putem să ducem parteneriatul între țările noastre la un nivel mult mai ridicat și acest lucru s-a dovedit prima dată foarte vizibil în cadrul întâlnirii pe care am avut-o în noiembrie anul trecut la București, în Formatul București, pe care l-am organizat împreună și cred că bine am făcut, pentru că lucrurile pe care le-am pregătit atunci deja au arătat în ce direcție dorim să mergem împreună în organizarea Summitului NATO care tocmai s-a încheiat. Atunci, am inclus deja în Declarația Comună câteva linii pe care le-am reluat în cadrul Summitului NATO care tocmai s-a încheiat. Cred că cea mai importantă concluzie și în Formatul București, dar și în Formatul NATO de acum a fost că dacă mergem împreună mai departe, dacă colaborăm în domeniul securitar, evident și în domeniul economic, atunci această colaborare în sine reprezintă o foarte bună garanție pentru soliditatea și stabilitatea flancului estic, or acest lucru l-am convenit și astăzi și mergem cu certitudine împreună mai departe.

Summitul care s-a încheiat ieri cred că vine și cu o mare responsabilitate pentru noi, fiindcă deciziile s-au luat, dar implementarea lor stă în fața noastră și faptul că am discutat astăzi, domnule Președinte, împreună cum să procedăm la implementarea comună a acestor concluzii deja este un lucru excelent și cu certitudine vom găsi împreună cele mai bune căi pentru a implementa ceea ce am decis împreună la acest Summit.

Faptul că s-a decis o abordare echilibrată a flancului estic este probabil cea mai bună veste pentru țările noastre și, din acest motiv, cred că forțele care au fost destinate pentru partea nordică și pentru partea sudică a flancului estic reprezintă un câștig pentru întregul flanc și această abordare echilibrată în sine este o garanție a stabilității în această parte a lumii. Am convenit să continuăm Formatul București și în toamna acestui an să se întâlnească miniștrii de externe la București pentru a pregăti următoarea întâlnire de la nivel înalt, următoarea întâlnire care probabil, și cred că împreună o vom organiza în 2017, când iarăși avem de pregătit ceva important pentru următorul Summit NATO, care va avea loc regular în 2018. Este adevărat că și în 2017 vom avea o întâlnire de tip Summit NATO, pentru a inaugura noul sediu NATO de la Bruxelles.

Foarte important și un punct deosebit de consistent pe agenda discuțiilor noastre a fost consolidarea legăturii transatlantice și cred că putem să vorbim foarte bine de o cooperare strategică româno-polono-americană. Este clar că o parte importantă din abordările noastre pe flancul estic se datorează acestei colaborări excelente pe care și Polonia o are cu Statele Unite ale Americii, și România o are cu Statele Unite ale Americii, și cred că și aici colaborarea în trei nu poate decât să aducă o abordare mai solidă, mai consistentă și soluții mai bune pentru țările noastre, pentru securitatea cetățenilor noștri, pentru securitatea cetățenilor Poloniei, pentru securitatea românilor și pentru buna funcționare a NATO.

Există un Format pe care l-am discutat astăzi, un Format regional, trilaterala Polonia-România-Turcia. Am convenit să continuăm acest Format și miniștrii de externe care au fost împreună cu noi astăzi la convorbirile oficiale ne-au confirmat că în această toamnă va avea loc o întâlnire a miniștrilor de externe la București pentru a găsi cele mai bune căi pentru a continua acest Format, care regional este important și vrem să păstrăm această colaborare.

Sigur, am vorbit despre schimburile economice și vreau în acest context doar să menționez, pentru că este un lucru care, până la urmă, are o importanță deosebită. În anul trecut, în 2015, schimburile între țările noastre au crescut cu 11%. Este mult. Este mult în condițiile în care economiile sunt foarte departe de acest ritm de creștere, chiar dacă, de exemplu, economia României a reușit totuși performanța de a ajunge la o creștere de aproape 4%. Am ajuns astfel la schimburi bilaterale de 4,5 miliarde de euro și totuși cred că aici mai este foarte mult potențial și noi ne străduim să convingem investitori polonezi să vină în România. Ne străduim să convingem și românii să vină în Polonia, iar recenta inaugurare, la 9 iunie, la Varșovia, a Camerei de Comerț și Industrie Polono-Române este un semnal foarte bun, este un câștig pentru această relație și cred că de aici vom putea merge foarte bine mai departe, domnule Președinte.

Brexit-ul, evident, că este o temă care apare la toate întâlnirile, nu numai la cele de la nivel înalt. După cum ați menționat deja, domnule Președinte, am avut deja o discuție foarte bună pe această temă și suntem amândoi hotărâți să ne implicăm în negocierile care vor avea loc pentru a rezolva în modul cel mai bun situația cetățenilor noștri care trăiesc și muncesc în Marea Britanie. Eu sunt foarte hotărât să rămân în continuare implicat, împreună cu domnul Președinte, într-un contact care ne permite să abordăm împreună chestiunea cetățenilor români și a cetățenilor polonezi din Marea Britanie. Nu pentru a exagera ceva, doar pentru a le proteja interesele, fiindcă românii noștri merg acolo să muncească și plătesc impozite și taxe, și același lucru este, evident, valabil și pentru polonezii care merg în Marea Britanie.

Parteneriatul Estic rămâne o temă importantă pentru noi. Am discutat despre Ucraina, despre Moldova, despre felul în care trebuie să ne implicăm pentru a ajuta atât Ucraina, cât și Moldova, și am convenit să rămânem într-un contact strâns pentru a putea reacționa rapid și eficient oricând apare o oportunitate de a interveni pe aceste relații deosebit de importante pentru țările noastre.
Domnule Președinte, dați-mi voie să vă mulțumesc, acum la sfârșit încă o dată, pentru că reușim să construim o relație frumoasă între România și Polonia și să vă doresc, să ne doresc să continuăm așa cum am planificat această colaborare. Încă o dată felicitări pentru Summit, este o mare realizare pentru dumneavoastră și pentru Polonia!”

Întrebări din partea reprezentanţilor mass - media:

Jurnalist: „Activitatea dumneavoastră în domeniul politicii externe s-a consolidat asupra Summitului NATO care s-a terminat. Care va fi prioritatea în politica externă în următoarea etapă a președinției dumneavoastră și doresc să întreb dacă veți participa la reuniunea de la București de anul acesta?”

Preşedintele Republicii Polone: „Doamnelor și domnilor reuniunea de la București din toamnă pe care ați pomenit-o, și despre care a spus și domnul Președinte Klaus Iohannis, va fi reuniunea miniștrilor afacerilor externe și va fi o pregătire pentru reuniunea la nivelul de președinți care va avea loc în Varșovia anul viitor. Deci, cu alte cuvinte, manifestarea care a fost la București are un caracter ciclic, dar se desfășoară la fiecare 2 ani. În perioadele intermediare se întâlnesc miniștrii afacerilor externe. De aceea, anul acesta va fi reuniunea miniștrilor de externe și anul viitor va avea loc reuniunea președinților. Și atunci se vor confirma hotărârile care au fost adoptate aici la Summitul NATO din Varșovia, pentru că acestea sunt reuniunile desfăşurate de către ţările Europei Centrale şi de Est, care ţin de flancul estic. Vom vedea care va fi executarea hotărârilor Summitului și care sunt nevoile pentru că, așa cum am spus, mediul securității se schimbă mereu și situația se dezvoltă în mod dinamic. De aceea aceste reuniuni sunt indispensabile ca să facem schimbul de idei, de opinii, ca să discutăm asupra a ceea ce se poate întâmpla în viitor și, dacă apar anumite riscuri, cum putem preveni aceste riscuri. Acesta este scopul principal și înainte de toate trebuie să vorbim cu o unică voce. Suntem în Alianța Nord Atlantică și acolo lucrul cel mai important îl reprezintă unitatea și acționarea împreună. Și în cadrul Europei noi dorim să vorbim între noi despre situația de securitate, de eventualii pași care sunt necesari pentru a consolida securitatea. De aceea trebuie sa vorbim cu o voce unică.

Iar în ceea ce privesc prioritățile, sunt foarte multe sarcini. Cea mai importantă a fost bineînțeles organizarea Summitului, și Summitul ca atare. Activitățile mele s-au concentrat asupra acestui lucru în ultima vreme. Așa cum ați văzut, în fiecare săptămână am avut o întâlnire care ținea de Summit și trebuie să lămurim care sunt nevoile noastre cu partenerii noștri, să convenim ceea ce va fi adoptat. Și aceste hotărâri au fost adoptate ieri, mă bucur foarte mult, dar pentru mine este succesul întregii alianțe că a adoptat o poziție comună în chestiunile care sunt cele mai importante. Că am arătat unitatea Alianței și solidaritatea care este cea mai importantă în funcționarea întregii alianțe nord atlantice. De aceea, cu siguranță, prin această sarcină pentru etapa ulterioară a președinției mele este de a avea grijă ca să se execute aceste hotărâri care au fost adoptate în cadrul Summitului, este primul lucru. În altă ordine de idei, trebuie să ne gândim ce să facem mai departe în ceea ce privește mediul securității, deci reuniunea următoare care va avea loc în Varșovia în anul 2017, dar bineînțeles vorbim și celelalte chestiuni, cum ar fi activitatea în cadrul așa-numitului format ABC - Marea Adriatica, Marea Baltică și Marea Neagră - când vorbim despre investițiile care trebuie realizate, investiții pe care putem să le realizăm împreună. Tot așa, am vorbit cu domnul Președinte astăzi despre investiții de transport dintre România și Polonia, despre legături de cale ferată, de energie și în alte cercuri în cadrul acestui triunghi. La invitația doamnei Președinte Kolinda Grabar-Kitarović merg la Dubrovnik și acolo vom discuta despre aceste chestiuni. Va fi la sfârșitul lunii august. Deci este încă un lucru care, cu siguranță, va necesita implicarea mea intensă și cred ca vor fi succese și aici.

Încă un lucru este consolidarea economică. Trebuie să sprijinim dezvoltarea economiei noastre, pe antreprenorii din țara noastră, expansiunea economică. De aceea voi dori să mă întâlnesc cu reprezentanții grupului G20 ca să realizăm și interesele poloneze pe plan economic. Și ceea ce a fost prezentat de către domnul Președinte, viitorul Uniunii Europene, în ce direcție va merge Uniunea Europeană, cum va arăta Uniunea Europeană dacă se ajunge la Brexit. Sunt niște subiecte foarte importante care cer implicare foarte mare și din partea mea. Această implicare va exista. Organizația Națiunilor Unite va avea o ședință, sunt și foarte multe întâlniri pe plan bilateral unde vorbim despre multe subiecte. În primul rând despre securitate, despre pace în lume,  dar și despre celelalte subiecte.”

Jurnalist: „Vreau să vă întreb care sunt obiectivele exacte, precise, concrete ale Poloniei în relația cu Romania și dacă sunt altele stabilite decât cele deja enunțate. Și vreau să vă rog să ne spuneți aici dacă Polonia va contribui cu trupe la acea brigadă multinațională anunțată, aprobată dar încă neconstituită, nu știm încă noi pe cine vom avea în România exact, și dacă e Polonia interesată de contracte care țin de refacerea industriei de apărare din România.”

Preşedintele Republicii Polone: „În general suntem interesați de colaborarea militară și tot așa cum domnul Președinte a spus în timpul Summitului Alianței Nord Atlantice, va fi direcționată o companie din cadrul Armatei Române în Polonia. Noi am declarat trimiterea companiei din Polonia în România este exprimarea solidarității noastre în cadrul Alianței Nord Atlantice. Însă noi și cu domnul Președinte dorim să fim cei care contribuie la colaborarea polono - română în mai multe domenii, bineînțeles. Majoritatea este executată de către guvernele ambelor țări dar noi dorim să fim organizatori, dorim să mobilizăm, să discutăm despre aceste direcții de colaborare reciprocă și dorim să colaborăm pe plan politic, pentru că este foarte important ca interesele pe care le au țările regiunii noastre din Europa să putem să le realizăm și să vorbim cu o singură voce în chestiuni foarte importante cum este viitorul Uniunii Europene, chestiunea securității și dezvoltarea economică. Și cu cât mai mare va fi simțul securității, cu atât  mai mari sunt șansele ca economia să se dezvolte în țările  noastre și nivelul de trai să crească, și dorim să colaborăm în acest domenii. Deocamdată colaborarea este foarte reușită pentru că ieri am făcut un pas foarte mare înspre adâncirea acestei colaborări.

A doua temă o constituie Uniunea Europeană unde tot va fi foarte bine dacă vom avea o poziție comună în ceea ce privește modul cum Uniunea Europeană ar trebui să se schimbe dacă se va ajunge la Brexit, la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană sau, dacă nu ar ajunge la acest lucru, pentru că deciziile finale aparțin britanicilor, cum Uniunea Europeană ar trebui să se reformeze ca să fie mai bună. Trebuie să ținem minte că recent am avut nu numai un referendum împotriva Uniunii Europene din Marea Britanie dar înainte a fost un referendum în Olanda referitor la Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană și Ucraina. Acolo rezultatul a fost unul negativ pentru acest Acord de Asociere dar, de fapt, cei care au votat împotrivă nu au votat împotriva Ucrainei, au votat împotriva Uniunii Europene, așa cum se vede nu numai în Marea Britanie sunt niște probleme în această privință. Foarte multe societăți sunt de părere că Uniunea Europeană funcționează prost și trebuie să ne gândim cum putem sa reparăm Uniunea Europeană ca să fie mai prietenoasă, ca să dea cetățenilor anumitor țări care aparțin Uniunii Europene ceea ce era de fapt premisa cea mai importantă pentru înființarea ei. Trebuie să fie un spațiu de libertate de securitate și de colaborare economică. Și ne bucurăm cu toții din acest motiv și în acest lucru a constat puterea Uniunii Europene. Eu consider că trebuie să executăm mai bine principiul de subsidiaritate în Uniunea Europeană, este un lucru care este foarte important. Și al doilea lucru, suveranitatea țărilor trebuie să fie garantată într-o măsură mai mare.”

Jurnalist:  „Încă din iunie Rusia a avertizat ca și Polonia și România vor fi observate în contextul scutului antirachetă. În contextul hotărârilor care au fost luate cu privire la consolidarea Flancului Estic, pentru noi acest lucru înseamnă o amenințare concretă și pentru Polonia și România?”

Președintele României: „Una din deciziile foarte importante care s-a luat în cadrul Summitului a fost declararea capacității inițiale a sistemului de apărare a antirachetă al NATO. Acest lucru a fost posibil numai datorită faptului că a fost operaționalizată baza de la Deveselu și conectată cu restul sistemelor care împreună formează un întreg. Astfel comanda unității din România, care până înainte de Summit a fost la Statele Unite, a fost predate NATO. E important de știut că din capul locului acest sistem antirachetă nu a fost construit împotriva cuiva. Este un sistem strict defensiv și apără Europa, aliații din Europa, împotriva posibilelor amenințări cu rachete. Exista sigur o retorică rusească care încearcă să acrediteze ideea că acest sistem este unul împotriva Rusiei sau că reprezintă o amenințare pentru Rusia. Nimic mai fals. Este un sistem defensiv care nu este îndreptat împotriva niciunui stat. Faptul că Polonia va dezvolta a doua unitate care va veni în completarea sistemului existent până acum este un lucru salutar și ne face să fim convinși că acest sistem va fi mai eficient și ne va apăra pe toți mai bine. În concluzie acest sistem antirachetă în niciun caz nu reprezintă o vulnerabilitate ci este un punct forte pentru NATO. Repet, este un punct defensiv.”

Preşedintele Republicii Polone: „În legătură cu ce răspuns domnul Președinte Klaus Iohannis, în ceea ce privește punctul cel mai important al Alianței Nord Atlantice, întotdeauna baza pentru existența acesteia era apărarea. Alianța Nord Atlantică are caracter defensiv. Trebuie să servească pentru protejarea, asigurarea teritoriului aliat, adică teritoriului tuturor țărilor. Securitatea NATO este indivizibilă. Nici o acțiune din partea NATO nu are caracter ofensiv. Nici un fel de sisteme care sunt create în cadrul colaborării dintre ţările Alianței şi cele militare nu au caracter ofensiv şi acest lucru este respectat foarte consecvent în NATO. NATO nu este o ameninţare pentru nimeni, trebuie să protejeze teritoriul ţărilor membre împotriva ameninţării de agresiune militară. Este punctul cel mai important al Alianţei şi Rusia trimite nişte semnale şi joacă un joc în spaţiul mass-media şi cel politic dar acest lucru nu schimbă starea de fapt că noi putem adopta hotărâri în ţările membre NATO, sunt ţări independente şi trebuie să ne concentrăm asupra construirii unui spaţiu de securitate şi acest lucru a fost decis ieri la Summitul din Varşovia. ”

Jurnalist: „Pentru domnul Preşedinte Klaus Iohannis. Pentru că vorbeați de Marea Neagră, pentru că aţi vorbit despre concluziile Summitului NATO, vroiam să vă întreb ce ţări sunt gata să se alăture proiectului iniţiat de România, proiectului cadrului naval la Marea Neagră. Dacă, de exemplu, după declaraţiile Premierului Borissov, urmare a vizitei dumneavoastră în Bulgaria, putem conta, şi în ce măsură, pe bulgari? Care este poziţia Turciei cu privire la acest proiect? Domnilor Preşedinţi, cât de urgent trebuie întărită apărarea la Marea Neagră, pentru că exista un prim termen pentru o decizie în octombrie. Aşteptările realiste care sunt?”

Președintele României:  „La Summitul din 2014, în premieră s-a introdus în concluziile Summitului că Marea Neagră este de importanţă strategică pentru NATO. Acest lucru a dus la o dezvoltare care s-a văzut şi s-a simţit. Au avut loc mai multe exerciţii în Marea Neagră. Am putut să vedem cu toţii că am avut în vizită şi noi, în porturile româneşti, nave militare din Statele Unite, din Marea Britanie, de la alţi aliaţi. Au avut loc exerciţii comune navale în Marea Neagră şi bineînţeles că strategii NATO au început să lucreze la un concept care ar face Marea Neagră mai sigură pentru toți, nu numai pentru noi. În acest sens, s-a continuat în aceeași logică, şi la Summitul de la Varşovia, care tocmai s-a încheiat, Aliaţii au recunoscut importanţa strategică a Mării Negre şi nevoia unui concept operaţional pentru a face Marea Neagră mai sigură pentru toată lumea. Având totuşi în vedere timpul relativ scurt, s-a convenit la ministeriala apărării ca această chestiune să fie lămurită doar de principiu la Summitul care tocmai s-a încheiat la Varşovia, să se reconfirme importanţa strategică, să se reconfirme dorinţa Aliaţilor de a face Marea Neagră mai sigură şi s-a dat sarcina miniștrilor apărării să înceapă să lucreze la un concept puţin mai concret. Datorită fazei în care ne aflăm acum, aparent ar exista opinii diferite, subliniez, aparent, fiindcă suntem în mijlocul unui proces de reflecţie şi încă nu există o decizie comună a aliaţilor. Din varii motive, câteodată, unii politicieni, militarii mai rar, fac afirmaţii care însă nu reprezintă punctul de vedere NATO, ci reprezintă punctele lor proprii de vedere, de obicei nici măcar punctele lor de vedere, ci anumite gânduri pe care le-ar avea ei în relaţia cu această colaborare la Marea Neagră. Toate acestea însă nu trebuie să ne îngrijoreze, ci trebuie să ne bucure, fiindcă înseamnă că există o preocupare reală pentru a găsi soluţia cea mai bună pentru Marea Neagră, o soluţie care, repet, trebuie să facă Marea Neagră mai sigură pentru toată lumea şi atunci privim cu încredere şi cu aşteptări spre ministeriala din octombrie care va aduce primele clarificări.

Sincer, eu cred ca şi ministeriala apărării va fi doar un pas, fiindcă până la urmă NATO nu poate să întreprindă sau să pună în practică o măsură amplă, că Marea Neagră poate să fie definită doar prin măsuri ample doar în baza unor ministeriale. Probabil, această ministerială va fi un prim pas un pic mai concret care va coagula ideile. Vor urma alte întâlniri şi la următorul Summit NATO, atunci cu siguranță Aliaţii vor fi în situaţia să ia o decizie care pe urma va trebui implementată în această chestiune. Aşadar, faptul că există opinii încă diferite nu este deloc îngrijorător. Este foarte bine că se discută, este foarte bine că oamenii vin cu idei proprii în acest concept, şi singurul lucru care a fost decis la acest Summit este că se va  continua această inițiativă.”