Consiliul NATO-Rusia nu a adus un plus de liniște. Rusia amenință.

S-au sfârșit și lucrările Consiliului NATO-Rusia, ținute după o întrerupere de 2 ani.

NATO și-a păstrat poziția. Ferm. Fără ocolișuri. Cea cunoscută. Crimeea este un teritoriu ocupat, Rusia este vinovată de situația din Ucraina, NATO garantează Ucrainei integritatea și suveranitate, măsurile de întărire a flancului estic al NATO sunt ca urmare a comportamentului agresiv al Rusiei față de statele membre NATO, NATO urmează să ia și alte măsuri pentru a-și întări frontierele. Nimic nu este realizat ca o formă de agresiune asupra Rusiei ci doar o formă prin care dă de înțeles Rusiei că este pregătită să apere statele membre NATO. Peste toate, NATO a pomenit Rusiei toate bubele privind comportamentul agresiv al navelor și avioanelor rusești în Marea Baltică.

Rușii au ținut-o pe a lor. Au reafirmat că Rusia nu își propune să atace vreo țară membră NATO. Rusia nu constituie un pericol pentru statele NATO dar, dacă voi luați astfel de măsuri, atunci noi o să facem și o să dregem.

Pericolul constă în faptul că NATO construieşte o politică a confruntării pe baza unei ameninţări fictive reprezentate de Rusia şi prin pregătirile militare în apropierea frontierelor ruse. Ţările estice în care vor fi suplimentate efectivele NATO transformă aceste zone în platforme pentru exercitarea de presiuni militare şi politice asupra Rusiei, aducând relaţiile noastre cu aceste state la un nivel militar - a declarat Aleksandr Gruşko, ambasadorul rus la NATO (aici).

Numai că ambasadorul Grușko este în eroare. Nu cu țările în care NATO își întărește prezența pentru apărare va avea Rusia relații la un nivel militar. Va avea astfel de relații cu toate statele membre NATO. Rușii nu vor să înțeleagă că nu au de a face doar cu țara „X” sau „Y”, au de a face cu toate statele membre NATO, indiferent de locul în lume unde se află acestea.

Ca tacâmul să fie complet, consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Serghei Karaganov, a declarat într-un interviu dat Der Spiegel că amplasarea de armament în țări precum Polonia, Letonia, Lituania este o provocare și că în cazul unei crize, acestea vor fi distruse. Tipic rusesc. Amenințări cu distrugerea armată (aici).

„NATO se află acum la 800 de kilometri de granițele Rusiei, armele sunt complet diferite, stabilitatea strategică este în schimbare. Este mult mai rău decât acum 30-40 de ani. Europa se simțea slabă atunci și se temea că americanii ar putea părăsi continentul. Dar Uniunea Sovietică, deși era deja putredă în interior, s-a simțit puternică din punct de vedere militar și a luat nesăbuita decizie de a amplasa rachete SS-20. 

Rezultatul a fost o criză fără sens. Astăzi, lucrurile stau pe dos. Acum, temerile în țări precum Polonia, Lituania și Letonia sunt atenuate de staționarea de armament NATO acolo. Dar asta nu le ajută; interpretăm asta ca pe o provocare. Într-o situație de criză, vom distruge tocmai aceste arme. Rusia nu va mai lupta niciodată pe propriul teritoriu.”

Ca să vezi ! Rusia nu va mai lupta niciodată pe propriul teritoriu. Așa își propune ea. Numai că diferă de adversarul pe care îl are în față. NATO nu îi va permite să atace teritoriul NATO și îi va duce „pocinogul” pe propriul teritoriu. Are această capacitate, are armamentul necesar, are finanțarea necesară, are industria care poate sprijini toate tipurile de acțiuni de luptă, are și voința de a-și apăra cetățenii. Iar Rusia începe să înțeleagă că nu mai are inițiativa. Summit-ul de la Varșovia al NATO a preluat inițiativa. Acțiuni concrete de apărare a statelor baltice și a Poloniei, înființarea brigăzii multinaționale în România, scutul anti-rachetă și trecerea lui din subordinea SUA în subordinea NATO cu control politic al statelor europene membre NATO, stabilirea zonei Mării Negre ca zonă de interes strategic al NATO, măsuri viitoare pentru întărirea prezenței înaintate a NATO la Marea Neagră atât sub aspectul apărării aeriene cât și cel al apărării navale etc.

Ambasadorii celor 28 de state membre ale NATO și omologul lor rus au constatat miercuri încă o dată 'divergențele profunde și persistente' care există între Alianță și Rusia în ceea ce privește conflictul din Ucraina, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, transmit agențiile AFP și EFE.

Acțiunile Rusiei în Ucraina au afectat securitatea în zona euroatlantică - Jens Stoltenberg

Concluzia rezultatelor Consiliului sunt clare. Divergențele sunt profunde și persistente, acțiunile Rusiei în Ucraina au afectat securitatea în zona euroatlantică și punct. Toate celelalte probleme, unele pur și simplu divagații, majoritatea introduse de ruși în agendă, sunt ca apa de ploaie. Inclusiv propunerea lor de reglare a unor divergențe aeriene la Marea Baltică. Rușii fiind profund deranjați de faptul că Finlanda a început un program propriu de dotare cu sisteme de apărare antiaeriană la țărmul Mării Baltice și, mai ales, a proiecțiilor de colaborare cu statele membre NATO din Europa pentru exerciții comune.

Până ce rușii nu vor retroceda Crimeea, UE și NATO vor considera că Rusia nu prezintă încredere.