Brexit este Brexit, a stabilit noul prim-ministru (de miercuri) al UK. Economic, Brexit va fi Brexit.

Aici, la Agerpres, un material interesant. Analiza este pentru anul 2015, se poate extrapola pentru 2016 cu luarea în calcul a Regatului Unit și în special a Londrei însă pentru anul 2017 vom vorbi mai mult despre Uniunea Europeană fără Regatul Unit. Este vorba despre bani și dezvoltare economică, locuri de muncă, nivel de trai, putere a monedei de referință.

Ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană va profita celor care vor ști să ofere mai mult. Una din condițiile de bază, extra-economice, care stimulează investiția străină este predictibilitatea legislativă. Iar aici trebuie recunoscut rolul extrem de important al Uniunii Europene. Uniunea Europeană oferă investitorilor predictibilitate legislativă în materie economică și comercială care întărește temelia unei investiții de succes. Mai mult, Uniunea Europeană oferă investitorilor piața fără bariere vamale, un nivel de trai relativ ridicat al consumatorilor de bunuri și servicii, un personal calificat și o libertate de mișcare a persoanelor care garantează posibilitatea de angajare a personalului calificat de care este nevoie din oricare colț al Uniunii Europene. Un alt garant pentru investiții vine din capacitatea Uniunii Europene de a proteja investițiile față de competitorii străini. Aici intră politica monetară, politica economică, politica externă, politica de securitate și apărare etc. Tocmai s-a încheiat summit-ul de la Varșovia care a definit o parte a politicilor de apărare și securitate la nivelul Uniunii Europene cu implicații majore asupra economiei și comerțului european și mondial.

Studiul unei companii de consultanță remis Agerpres spune că România a ocupat, în 2015, locul 6 în Europa cu peste 12.000 de locuri de muncă create (+17% față de anul 2014). Atât am putut. Chiar dacă semnalul este pozitiv, comparând rezultatele din celelalte state observăm că suntem totuși la limita de jos însă avem un potențial pe care nu l-am dezvoltat sau nu l-am activat. Vorbesc de o limită de jos comparând rezultatele din statele care au atras sau dezvoltat investiții străine. Sunt state care nu au aceleași rezultate (statistice), fie pentru că nu au nevoie, fie pentru că sunt unele condiții care nu permit anumite investiții, naiba știe ce motive sunt în fiecare stat în parte.

Nu locul pe care îl ocupăm acum este important, pentru mine în acest moment. Este important faptul că a apărut o oportunitate majoră de a oferi o locație alternativă la Regatul Unit pentru investitorii din afara spațiului UE care vor să investească în UE. Germania și Franța, alături de Regatul Unit, sunt în vârful zonei de interes investițional. Pentru următorii ani, Regatul Unit iese din ecuația și investitorii vor avea de ales între celelalte state ale Uniunii Europene. Trebuie ținut cont și de capacitatea fiecărei țări de a absorbi investițiile străine. Indiferent cât de mare este Germania, cât de mare este Franța, au și ele o limită, fizică, de absorbție. Este evident că celelalte state europene devin „ținte” ale posibilelor investiții străine și europene. România are posibilitatea de a se defini și redefini în funcție de oportunitățile care apar. Avem potențial iar acesta trebuie exploatat la maxim.

Ca să mă refer la potențial, mă limitez la o cifră, aproximativă (nu mai caut datele exacte), care îmi spune că atragerea investițiilor străine poate fi stimulată cu numărul lucrătorilor potențiali pe care România îi dă anual: 275.000 de tineri care intră pe piața muncii. În loc să plece să caute locuri de muncă în alte țări, atragerea de investiții străine după Brexit ar putea să îi determine să rămână în țară.

Investițiile străine directe în Europa au atins un maximum istoric, cu 5.083 de proiecte ISD în 2015 (creștere anuală de 14%), generând 217.666 de noi locuri de muncă (o creștere de 17%), conform studiului EY 'European attractiveness survey 2016'.
Europa de Vest continuă să fie cea mai atrăgătoare destinație pentru investiții străine directe din Europa, cumulând 77% din toate proiectele ISD. Marea Britanie, Germania și Franța dețin împreună puțin peste jumătate (51%) din proiectele ISD înregistrate în tot spațiul european.
În ceea ce privește locurile de muncă nou create, Europa Centrală și de Est a generat jumătate (50%) din numărul total de joburi, în contextul în care această regiune a atras 69% din proiectele ISD din sectorul de producție.
Cu toate acestea, în pofida unui an 2015 pozitiv pentru investițiile ISD în Europa, provocările de natură geopolitică și macroeconomică atașate Brexit-ului au potențialul de a afecta intențiile de investiții în viitorul apropiat.

Pragmatic, Europa centrală și de este (adică și noi !), a generat 50% din numărul locurilor de muncă și a atras 60% din proiectele  ISD din sectorul de producție.

Atractivitatea sectorului de producție european rămâne intactă, atrăgând 49% din proiectele ISD și 62% din locurile de muncă nou create. În cadrul sectorului de producție, creșterea ISD a fost înregistrată în Polonia (117 proiecte, +34%), Turcia (105 proiecte, +52%), Ungaria (69 proiecte, +103%), Serbia (51 proiecte, +76%) și România (51 proiecte, +21%).
Germania a luat locul Marii Britanii ca destinația cea mai atractivă pentru proiecte de transport și comunicații (81 proiecte, +72%), în vreme ce Marea Britanie a surclasat Germania în termeni de destinație preferată pentru proiecte de retail și turism (43 proiecte, +26%) în anul 2015. Sectorul auto a alimentat creșterea din zona de producție în Ungaria și Polonia, în vreme ce producția de mașini și echipamente a dominat investițiile în Turcia, Serbia și România.

Cifrele spun și o poveste. Numărul mic de proiecte și procentul mare față de anul anterior îmi spune că acolo, în acea țară, abia se merge către dezvoltare. Ca să dau un exemplu, Serbia a atras 51 de proiecte reprezentând o creștere de 76% față de anul anterior ! Chiar și noi avem un astfel de raport care ne spune că suntem destul de slabi. Tot cu 51 de proiecte ISD avem o creștere de 21%. Stăm mult mai bine ca Serbia însă avem niște ani în plus de investiții de care Serbia nu a beneficiat. Nu putem să comparăm cu situația din Polonia care a atras 117 proiecte ISD dar care reprezintă o creștere de aproape 34% față de anul anterior. Ungaria a atras 69 de proiecte și are o creștere de 103% ceea ce ne spune că Ungaria a cam stat, cumva, pe tușă un timp.

În fine, pe noi ar trebui să ne intereseze ce va fi după Brexit. Regatul Unit va avea, de miercuri, un nou prim-ministru care vrea să ducă Brexit-ul la final. Nu mai vrea libera circulație a persoanelor, nu mai vrea libera circulație a capitalurilor (?!),  nu mai vrea CEDO. Theresa May este foarte fermă cu aceste probleme. Ca atare, reacția Uniunii Europene va fi pe măsură. Între UE și UK vor fi relații comerciale pe baza acordurilor internaționale ale comerțului. Se reintroduce serviciul vamal în relația cu Regatul Unit, se exclud favorurile pentru că UE are de „hrănit, de ajutat, de dezvoltat” alte state ale Uniunii Europene aflate într-o situație mai redusă de dezvoltare raportat la nivelul general al UE. Sunt unele situații interesante care ar cam trebui interpretate ținând cont de oportunitate.

În ciuda unui mediu de afaceri incert și a unei game largi de riscuri geopolitice, investitorii au văzut în continuare Europa ca pe o locație relativ sigură. Punctele forte ale Europei constau în infrastructura digitală și logistică, în forța de muncă calificată și într-un mediu stabil din punct de vedere al legilor și reglementărilor. Incertitudinea privind viitorul relațiilor comerciale dintre UK și UE va încetini investițiile în anumite industrii, atât în regat, cât și pe continent. Afluxul de capital către Marea Britanie este posibil să scadă, lira sterlină va rămâne într-o poziție mai slabă, iar activitatea de IPO și M&A va încetini de asemenea. Schimbările majore legate de comerț, piața muncii și politici publice nu vor avea loc peste noapte. Companiile au răgazul de face deja planuri pe termen lung pentru a întâmpina toate aceste provocări, a explicat Bogdan Ion, country managing partner EY România.

Evaluarea este corectă atât timp cât se referă doar la situația de astăzi, când Regatul Unit este încă parte a Uniunii Europene. Încetinirea investițiilor în anumite industrii este normală până când se clarifică viitorul relațiilor comerciale dintre UE și UK. Dacă investitorii care au ales Regatul Unit pentru că era parte a UE văd că viitorul relațiilor comerciale și financiare se schimbă, este evident că își vor muta investiția în Uniunea Europeană, în țara care le oferă condițiile necesare pentru dezvoltare și obținerea de profit. Investitorii interesați de piața UE în viitor, vor tăia Regatul Unit de pe listă. De aceea Brexit-ul este una din marile oportunități economice pentru toate statele europene.

Afluxul de capital către Marea Britanie „este posibil să scadă”, spune analiza. Este o afirmație care a fost făcută fără a ști ce vrea Marea Britanie de la Brexit. Theresa May a afirmat că libera circulație a persoanelor (pentru muncă și alte alea) și libera circulație a capitalurilor nu sunt în atenția UK pentru viitorul relațiilor cu UE. Este evident că afluxul de capital în Marea Britanie care avea ca țintă piața europeană nu că va scade, se va opri. Uniunea Europeană nu are interes ca Marea Britanie să îi controleze capitalul. Să fim serioși ! Marea Britanie devine un competitor al Uniunii Europene și nu mai poate avea pe teritoriul Marii Britanii instituții europene sau un control al activităților din Uniunea Europeană, indiferent de domeniul de activitate. Uniunea Europeană se va retrage complet din Marea Britanie. Cât privește timpul pentru companii pentru a preîntâmpina problemele legate de Brexit, tocmai s-a redus. Drastic. Nu doar ca urmare a anunțurilor noului prim-ministru britanic, Theresa May ci și ca urmare a comportamentului Serviciului de Imigrări la frontiere când este vorba despre circulația cetățenilor cu pașaport sau carte de identitate din România sau Polonia. Sunt metode de descurajare a intrării și șederii în Marea Britanie cu tentă de agresivitate. Angajații români și polonezi ai companiilor cu sediul pe continent care merg în Marea Britanie pentru activități de serviciu sunt controlați ca imigranții ilegali. Iar asta este un semnal pentru companiile respective. Nu cred că vor renunța la angajații români și polonezi pentru a face pe plac oficialităților britanice însă este un semnal privind relațiile viitoare ale UE cu UK.

Proiectele intra-europene au continuat să domine activitatea ISD, cu 2.751 de investiții near-shore, reprezentând 54% din numărul total de proiecte și cu 108.543 de locuri de muncă nou create. Din afara Europei, SUA conduc în topul investițiilor străine directe în Europa cu 1.193 de proiecte și 58.437 de locuri de muncă nou create — fiind principala țară de la nivel global care investește în Europa. În sectorul financiar și al serviciilor pentru afaceri, SUA au generat 558 de proiecte și 22.425 de noi locuri de muncă. 

Asia și-a intensificat de asemenea activitatea în Europa, cu 735 de proiecte ISD și 37.215 de locuri noi de muncă generate în 2015. China este cel mai mare investitor asiatic din Europa, cu 238 de proiecte (creștere de +2%) și 8.917 de noi locuri de muncă.

Londra metropolitană se situează pe primul loc în clasamentul zonelor urbane, din punct de vedere al numărului de proiecte ISD atrase în 2015, deținând 406 din cele 1.065 de proiecte ISD din Marea Britanie, urmată de zona metropolitană Paris, cu 159 de proiecte ISD. 

Munchen-ul și regiunea Bavaria s-au evidențiat ca zonele urbane cu cea mai rapidă creștere pentru investitori în 2015, cu o creștere de 134% față de anul anterior, urmată de Berlin.

Londra a fost din nou considerată cel mai atrăgător oraș european, urmat de Paris, care și-a îmbunătățit în mod remarcabil atractivitatea cu 14% față de anul anterior. Conform declarațiilor investitorilor, top 10 orașe preferate pentru investiții FDI include trei orașe germane — Berlin, Frankfurt și Munchen — precum și două orașe spaniole — Barcelona și Madrid. Roma apare ca nou intrat în Top 10 orașe în acest an, cu o creștere de 5% a atractivității pentru ISD față de anul trecut.

"O bună parte din discuția privind Brexit-ul se axează pe viitorul statut al Londrei, ca important centru financiar european. Este puțin probabil ca baza legală pe care operează sectorul financiar din Londra să se schimbe fundamental, ea fiind construită pe însăși legislația UE. În cazul puțin probabil în care orașul nu va păstra echivalența cu cadrul legislativ al uniunii, Dublin pare a fi principala destinație pentru companiile de servicii financiare care doresc să își păstreze accesul la Piața Unică. Capitala Irlandei reprezintă în acest moment una dintre cele mai atractive alternative pentru Londra', adaugă Bogdan Ion.

Este evident că analiza aceasta este axată pe ce este. Se vede că nu se știe ce va fi. Este însă foarte importantă pentru capitalele europene care pot aduna „tortul” de care a beneficiat Marea Britanie ca membru al Uniunii Europene și îl pot împărți între ele. Unele speculații sunt posibile în viitor. Dublin ia locul Londrei. Posibil. Dar numai dacă sunt de acord Parisul, Berlinul, Bruxelles, Luxemburg, Amsterdam, Roma etc.

Analiza nu ia în considerare schimbarea legislației din Regatul Unit. Nu este bine, spun eu. Legislația, chiar dacă este construită după modelul european este limitată la zona de aplicare dată de frontierele statului. Este evident că Regatul Unit va înlocui legislația care o ține legată de Uniunea Europeană. Toată legislația. Este evident că Regatul Unit va negocia, după finalizarea Brexit-ului, raporturi noi cu Uniunea Europeană. Dacă UK nu vrea libera circulație a capitalurilor între UK și UE, atunci vor exista interdicții în UK și în UE privind folosirea monedelor în comerț. Va fi interzisă în UK folosirea în comerț a monedei europene euro iar în Uniunea Europeană folosirea în comerț a lirei sterline. Ca să fie treburile clare.

Imaginea de mai sus ne arată că Marea Britanie este unul din marii beneficiari ai statutului de stat membru al UE. Împreună cu Germania și Franța au împărțit „tortul bunăstării europene”. Porția care a revenit, până acum, Regatului Unit este gata să fie împărțită între celelalte state europene. Fiecare stat vrea o felie. Toate statele vor avea o felie. Unele vor primi mai multe, altele vor primi mai puțin. În funcție de capacitatea de absorbție a beneficiilor „feliei” britanice.

Pentru mine, important este ce putem face noi. Ce putem cere. Ce putem garanta că dezvoltăm și aducem ca beneficiu la puterea Uniunii Europene. Aici este, evident, vorba despre politici publice. Trebuie excluși aventurierii politici. Hipsterii politici nu au ce căuta aici. Nu este de joacă, nu se fac experimente sociale, de mediu etc. Este vorba despre investiții, este vorba despre dezvoltare, este vorba despre viitor pentru o națiune și nu pentru vitrine cu oferte pentru sex (politic).