Brexit-ul începe să semene a eșec economic. Cel puțin !

Summit-ul de la Bratislava nu a vorbit despre Brexit. Așa cum s-a exprimat și Președintele Klaus Iohannis, Brexit-ul este treaba Marii Britanii și nu a Uniunii Europene formată din cele 27 de state care rămân în Uniune.

Agerpres mai dă o știre care îl confirmă. Marea Britanie nu va primi acces la piața unică dacă nu acceptă libera circulație a persoanelor. Punct. Iar știrea vine după desfășurarea summit-ului, vine de la responsabilii UE cu cea mai mare anvergură.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat tranșant:

• „Dorim să avem o relație foarte bună, foarte strânsă cu Marea Britanie. În același timp, nu este posibil ca aceste negocieri să ne afecteze interesele;”
• „Referitor la libertatea de mișcare a lucrătorilor și persoanelor... rămânem la această poziție și nu este vorba despre un joc între prim-miniștri care pleacă și prim-miniștri care rămân, ci este vorba despre cetățenii Europei. Deci nu văd nicio posibilitate de compromis în această chestiune particulară.”

Președintele Consiliului European, Donald Tusk:

Este cât se poate de clar că procedurile noastre, regulile noastre, descrise foarte exact în tratatele noastre, sunt pentru a ne proteja interesele, ale celor 27 de state, nu ale unei țări care pleacă

Au mai fost mesaje care au clarificat problema negocierilor UE-27 cu Marea Britanie pentru Brexit. S-a precizat mereu și mereu că ieșirea Marii Britanii din UE nu se va negocia de aceasta cu fiecare stat membru în parte ci cu toate statele prin intermediul UE. Dacă Marea Britanie vrea o relație viitoare deosebită cu un stat sau altul din cadrul UE, va putea face aceasta dar numai după finalizarea procesului de ieșire și considerarea Marii Britanii ca o țară terță. Potrivit reglementărilor Uniunii Europene.

Linia de negociere anunțată acum de Donald Tusk este previzibilă. UE va negocia pentru statele care rămân, în favoarea lor. Nu are interesul să îi ofere Marii Britanii avantaje în detrimentul celorlalte state membre ale UE.

Pe de altă parte, Jean-Claude Juncker tratează în particular problema cea mai sensibilă. Accesul Marii Britanii la piața comună a UE. Juncker o anunță că va fi tratată ca oricare altă țară terță. Fără nici un favor. De fapt, Juncker le dă insularilor cu firma'n cap. Din momentul ieșirii din UE, insularii nu mai sunt speciali !

Ieșirea din UE a Marii Britanii înseamnă, în primul rând, plecarea instituțiilor europene din Marea Britanie. Londra va pierde statutul de „capitală financiară” a Uniunii Europene. Băncile care activează în Marea Britanie nu mai au pașaport fiscal european așa că serviciile lor pentru spațiul UE nu mai este permis. Pentru a putea acționa pe teritoriul UE, băncile în cauză trebuie să își deschidă filiale pe teritoriul UE sau, dacă au asemenea filiale, să transfere serviciile pe care le produceau în Marea Britanie în alte locații.

Comerțul cu UE se va supune regulilor vamale (protecționiste) ale UE. Produsele agricole vor fi supuse regimului de cote. Produsele industriale vor intra după plata taxelor vamale. Colaborările industriale de până acum, încheiate pe considerentul apartenenței Marii Britanii la UE, vor fi revăzute. Nu este exclus să vedem relocări majore în alte țări ale UE a unor unități de producție existente astăzi pe teritoriul Marii Britanii. Airbus este una dintre companiile care are unități de producție în Marea Britanie. Relocarea lor în alte state membre ale UE este de așteptat. La fel ca alte marii industrii europene.

Brexit-ul a avut două mari „componente”. Lucrătorii care au venit din UE și legislația UE. Campania pro-Brexit a speculat cele două elemente. Numai că o relație specială cu UE, de acces la piața comună, obligă Marea Britanie să accepte directivele UE !

Toate semnalele date de brexit-eri au garantat că Marea Britanie își va păstra accesul pe piața comună chiar dacă vor limita accesul lucrătorilor europeni. Ei bine, au mințit pe insulari. Mai grav pentru ei  va fi momentul în care industriile legate de UE vor începe relocarea în alte state membre ale UE. Abia atunci cei care gândesc doar pe termen scurt și foarte scurt vor vedea că începe să le lipsească câte ceva. Nu mai spun de politicienii britanici care vor vedea cum le scade PIB-ul. Iar orgoliul britanic va fi la mare ananghie când le va trece în față, ca putere economică, Franța !

Declarația de la Bratislava este promițătoare.

Agerpres oferă o sinteză a ideilor care s-au dezbătut la summit-ul de la Bratislava dar și a unor concluzii care vor fi codificate în decizii ulterioare. Precizez că aceste concluzii nu sunt bătute în cuie. Este evident că ele vor fi tratate cu maximă atenție și că de va fi nevoie, vor fi corectate.

Nu trec mai departe fără a readuce în atenție o formulare a lui Klaus Iohannis, formulare oferită la conferința de presă pe care a ținut-o la finalul summit-ului.

Uniunea nu este un pacient cronic, ci este o reuşită !

Voi încerca să pun ideile cât mai corect cu putință pentru a fi distinse cu mai multă ușurință și, mai ales, pentru a nu crea și eu confuzii.

Lideri europeni reuniți vineri la Bratislava și-au acordat un termen de șase luni pentru a elabora "viziunea unei UE atrăgătoare"

- Cu toate că o țară a decis să plece, UE rămâne esențială pentru ceilalți. Suntem hotărâți să facem un succes al UE cu 27 de state membre

- UE nu este perfectă, dar este cel mai bun instrument pe care îl avem pentru abordarea noilor provocări cu care ne confruntăm. Avem nevoie de UE nu numai pentru a garanta pacea și democrația, ci și securitatea popoarelor noastre. Avem nevoie de UE pentru a servi mai bine nevoile și dorința lor de a trăi, a studia, a munci, a se mișca și a de a prospera liber pe continentul nostru și de a beneficia de bogatul patrimoniu cultural bogat european

- Trebuie să îmbunătățim comunicarea cu ceilalți — între statele membre, cu instituțiile UE și, cel mai important, cu cetățenii noștri. Trebuie să injectăm mai multă claritate în deciziile noastre. Să folosim un limbaj clar și onest. Să ne concentrăm asupra așteptărilor cetățenilor, cu un curaj puternic pentru a contesta soluțiile simpliste ale forțelor politice extreme sau populiste

- Ne-am luat angajamentul, la Bratislava, să oferim cetățenilor noștri, în lunile care urmează, viziunea unei UE atrăgătoare, în care să poată avea încredere și pe care o vor putea susține

- Suntem încrezători că avem voința și capacitatea de a realiza acest lucru. Am organizat o dezbatere amplă despre prioritățile cheie pentru lunile următoare", mai scrie în document. Pe această bază, președintele Consiliului European, președinția Consiliului și Comisia au propus un program de lucru (Foaia de parcurs de la Bratislava), care include, între altele, măsuri referitoare la migrație și frontierele externe.

• de a nu se mai permite niciodată revenirea la afluxurile necontrolate de anul trecut și de a reduce numărul migranților ilegali
• asigurarea unui control complet al frontierelor noastre externe și revenirea la spațiul Schengen
• extinderea consensului UE asupra politicilor pe termen lung privind imigrația și aplicare principiilor responsabilității și solidarității

- Ca măsuri concrete, sunt avute în vedere

• angajamentul deplin pentru punerea în aplicare a acordului UE-Turcia, precum și un sprijin continuu acordat țărilor din Balcanii de Vest,
• angajamentul luat astăzi de unele state membre de a oferi imediat asistență pentru întărirea protecția frontierei Bulgariei cu Turcia și sprjinul continuu pentru statele aflate în prima linie,
• până la sfârșitul anului, Paza europeană de frontieră și de coastă va ajunge la capacitate deplină de reacție rapidă, fapt prevăzut într-o lege

- La sesiunea din decembrie a Consiliului European, vor fi evaluate măsurile pentru

• cooperarea și dialogul cu țările terțe, care să conducă la reducerea fluxurilor de migrație ilegală și creștere cotelor de returnare
• trebuie să se acționeze în continuare pentru extinderea consensului la nivelul UE în legătură cu politica pe termen lung privind migrația, inclusiv referitor la modul de aplicare a principiilor de responsabilitate și solidaritate în viitor

- În domeniul securității interne și externe, măsurile concrete vizează

• intensificarea cooperării și a schimbului de informații între serviciile de securitate ale statelor membre
• vor fi adoptate măsurile necesare pentru a se asigura că toate persoanele, inclusiv cetățenii din statele membre ale UE, care traversează frontierele externe ale Uniunii, să fie verificate în bazele de date relevante, care trebuie să fie interconectate

- se va demara

• crearea unui Sistem european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) pentru a permite verificarea în avans și, dacă este necesar, a refuza intrarea călătorilor scutiți de vize
• se va depune un efort sistematic împotriva radicalizării, inclusiv prin expulzări și interdicții de intrare în cazuri justificate, dar și pentru ca UE să sprijine acțiunile statelor membre în domeniul prevenirii

- în decembrie, Consiliul European va trebui să decidă asupra unui "plan concret implementare în domeniul securității și apărării, precum a modului utiliza mai bine opțiunile din tratate, în special în ceea ce privește capacitățile" fiecărei țări. Cei 27 vor acționa pentru a pune imediat în aplicare împreună cu NATO declarația comună adoptată în capitala Slovaciei.

 Alte interpretări decât cele legate de ce s-a discutat nu își au rostul. De fapt, declarația este foarte, foarte clară. Extremiștii vor duce discuțiile în alte zone, mai ales pentru că au de oferit satisfacție celor care îi finanțează. Iar aceștia nu văd cu ochi buni evoluția României și mai ales faptul că România are o linie clară de conduită atât în privința rolului și locului său în UE cât și a rolului și locului său în NATO. Iar Președintele Klaus Iohannis le stă în drum. Nu se abate de la linia politică externă, în special cu privire la UE și NATO, nicidecum.

Bașca faptul că nici nu tace din gură atunci când este să spună unor lucruri pe nume. Și a spus. A spus despre duplicitatea discursului unor lideri europeni. Iar unii dintre ei sunt vecini cu noi sau sunt pe aproape. Ba, ce să vezi, au și organe de presă în România. Cum este Digi24 pentru Orban. Cel din Ungaria.

Bratislava. Și un sfârșit dar și un început. Iohannis se menține pe poziție.

Bratislava. Klaus Iohannis la declarația de presă de final

Summit-ul acesta a născut multe speculații. Una au așteptat jurnaliștii, cu obiective stabilite fie de redacții fie de finanțatori, altceva a urmărit România (la fel ca alte state participante). La televiziunile cu răspândaci s-au emis tot felul de bombe, tot felul de judecăți, tot felul de tembelisme. Jurnalismul românesc încă nu conștientizează că lumea asta are niște reguli severe după care se mișcă și că nu pot duce în spațiul public harababura din capul lor.

În fine, conferința de presă susținută de Președintele Klaus Iohannis la finalul discuțiilor oficiale, discuții informale (a se reține !), aduce niște clarificări privind poziția pe care România a adoptat-o și nu se leagă de alte informații care au circulat pe holurile clădirii care a găzduit summit-ul. Despre alea voi avea alt articol.

20:00 | 16 septembrie 2016
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut vineri, 16 septembrie a.c., o declarație de presă la finalul reuniunii informale a Consiliului European de la Bratislava, Republica Slovacă.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiei de presă:

„Bună seara! Tocmai s-a terminat Consiliul European informal de la Bratislava. Acest Consiliu a fost gândit, din capul locului, ca şi o întâlnire care iniţiază un proces de reflecţie asupra ceea ce vom face în viitor, în ce direcţie vom îndrepta Uniunea Europeană, în contextul diverselor crize pe care le-am parcurs şi le parcurgem - criză economică, care a lăsat urme adânci, criza migraţiei, Brexit-ul. Şi în acest fel, ne-am întâlnit astăzi, la Bratislava, am discutat în prima parte a zilei, despre situaţia Uniunii. Ne-am referit, evident, şi la discursul Preşedintelui Comisiei din Parlamentul European, care a descris destul de detaliat statutul Uniunii.

După sesiunea de analiză din prima parte a zilei, am trecut la primele probleme pe care credem că trebuie să le discutăm şi să le antamăm pentru strategia de viitor a Uniunii Europene. Am discutat chestiuni care sunt în atenţia tuturor. S-a vorbit despre migraţie şi despre felul cum putem să pregătim decizii care îmbunătăţesc felul în care Uniunea reacţionează la acest fenomen. Am discutat despre securitatea internă şi externă. Aici deja există câteva evoluţii foarte pozitive, există deja decizii care stabilesc destul de concret cum vom aborda protecţia frontierelor externe ale Uniunii.

Am discutat despre şomaj. Este un fenomen care, în continuare, afectează state membre ale Uniunii şi încă se lucrează la soluţii. Am discutat despre şomajul în rândul tinerilor, un fenomen care, din păcate, devine şi specific, şi îngrijorător. Au fost discutate câteva soluţii interesante, de exemplu cea prezentată acum câteva zile, de înfiinţare a unui corp al voluntarilor tineri care se pot implica în diferite domenii unde este nevoie de oameni care vor şi să muncească, dar şi să înveţe de acolo.

Iată o serie de teme care ne-au preocupat şi care constituie baza acestui aşa-numit Roadmap de la Bratislava, care arată domeniile de care trebuie să ne ocupăm în viitor, dacă vrem să facem să funcţioneze mai bine Uniunea.

Acest proces de reflecţie va continua la Consiliul din octombrie, din decembrie. S-a discutat deja despre un Consiliu informal care va avea loc la începutul anului viitor, în Malta, şi acest proces de reflecţie se va încheia cu o strategie pentru viitorul Uniunii, în martie, când ne vom întâlni la Roma, pentru a sărbători împreună 60 de ani de la Tratatul de la Roma.

Acestea au fost, în mare, discuţiile şi preocupările din cursul Consiliului de astăzi. Dacă aveţi două, trei întrebări, vă rog!” 

Întrebări din partea reprezentanţilor mass - media:Jurnalist: „Spuneaţi la sosire, înainte de avea discuţiile cu ceilalţi lideri europeni, că pentru România o prioritate este primirea în spaţiul Schengen. Aţi discutat cu partenerii europeni astăzi despre asta?”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Nu a fost o temă în plen, dar a fost o temă în discuţiile informale pe care le-am avut pe marginea Consiliului şi au fost discuţii foarte bune.”

Jurnalist: „Ce ţară mai are rezerve?”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Aceste lucruri nu cred că putem să le discutăm acum, în spaţiul public. Sunt necesare în continuare armonizări, sunt necesare discuţii şi cred că este bine ca acest proces să se desfăşoare direct între parteneri şi doar la final să facem declaraţii.”

Jurnalist: „Dar ce anume mai îngrijorează acum în ceea ce priveşte eventuala primire a României în spaţiul Schengen?”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Nu numai cetăţenii, ci şi mulţi politicieni sunt speriaţi de criza prin care trecem. Unii sunt de-a dreptul speriaţi de faptul că nu reuşim să controlăm foarte bine migraţia, alţii sunt foarte preocupaţi că în continuare mai avem mult de lucru până când să securizăm frontierele externe, şi aici, sigur, România face o excepţie notabilă şi pozitivă. La noi nu a apărut nicio sincopă în apărarea frontierelor externe şi acesta va fi cu siguranţă un argument favorabil pentru noi, când intrăm pe discuţia pe Schengen. Alţii sunt, trebuie să o spunem franc, foarte preocupaţi fiindcă au alegeri la ei în ţară. În 2017 sunt câteva ţări importante unde au loc alegeri şi lumea este îngrijorată de ascensiunea partidelor extremiste, populiste, eurosceptice. Sunt chestiuni foarte complexe care mai trebuie negociate.”

Jurnalist: „După ce aţi purtat aceste discuţii informale în marja Summitului, aţi mai spune că este oportună o discuţie oficială legată de primirea României în spaţiul Schengen? Momentul este unul potrivit?”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Îmi păstrez evaluarea pe care v-am spus-o azi dimineaţă. Chestiunea Schengen nu este rezolvată, dar cred că suntem pe o evoluţie cu trend pozitiv.”

Jurnalist: „În ceea ce priveşte ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, sunt câteva instituţii europene pe care Marea Britanie le găzduieşte şi care, probabil, vor trebui să-şi găsească sedii în altă parte. Este un obiectiv pentru România să găzduiască instituții europene? Agenţia Europeană a Medicamentului ar fi un exemplu.”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Aceste chestiuni nu s-au discutat şi nici nu se vor discuta. Aş vrea să fac o remarcă legată de Brexit. Este o chestiune care ne preocupă, dar important pentru noi nu este ce face Marea Britanie. Asta e treaba Marii Britanii, care a hotărât, din păcate, să părăsească Uniunea. Ceea ce ne preocupă pe noi este ce facem noi, cei 27, în continuare şi probabil cea mai importantă concluzie din discuţiile şi din Consiliul trecut şi din acest Consiliu este că vrem să rămânem împreună, vrem să facem Uniunea mai puternică şi mai performantă, dar în chestiunea menţionată de dumneavoastră, este, recunosc, o preocupare a noastră faptul că România nu găzduieşte nici o agenţie europeană. Dacă vom reuşi să convingem partenerii ca una din agenţiile care vor pleca din Marea Britanie să vină din Londra în Bucureşti, sau dacă putem să găzduim o agenţie care se va înfiinţa, asta este o chestiune la care nu pot să vă răspund fiindcă nu s-a discutat. Sigur, noi, în continuare, încercăm să convingem partenerii că România este o ţară serioasă, performantă, care poate să găzduiască o agenţie.”

Jurnalist: „Încă o întrebare, dacă îmi permiteţi. Dacă ar fi să evaluaţi acest Summit informal, am urmărit cu atenţie temele care au preocupat liderii europeni, astăzi, sunt teme cronice, aş putea să spun: migraţia, şomajul, securitatea, situaţia economică - prin ce a fost diferit acest Summit, ca rezultate, de unul de acum şase luni sau de acum un an?”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Acum, cred că putem să tragem o concluzie foarte importantă. Cu toate aceste crize, Uniunea nu este un pacient cronic, ci este o reuşită. Am discutat despre câte dosare sau câte chestiuni europene sunt în curs de rezolvare sau rezolvate (...) din toate chestiunile şi dosarele care sunt în discuţie şi au fost în ultimele luni în discuţie, cam 90% sunt rezolvate sau în curs de rezolvare pozitivă, doar 10% sunt încă pending, adică aşteaptă soluţii şi e bine să spunem aceste lucruri. De prea multe ori, noi ne concentrăm doar pe probleme și se creează, pentru cetățeanul european, impresia că Uniunea este un eșec. Nu. Uniunea este o reușită, dar, cum toate țările au problemele lor, și Uniunea are problemele ei, și de asta ne întâlnim; ca să le rezolvăm. Vă rog!”

Jurnalist: „Domnule Președinte, m-ar interesa în ce măsură ați discutat astăzi despre crearea așa-numitei armate europene și dacă s-a evaluat și impactul pe care o astfel de forță l-ar avea asupra angajamentelor bugetare pe care țările membre NATO le-au asumat deja - mă refer la bugetul de 2% pentru Apărare, anual. Mulțumesc!”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Nu s-a discutat astăzi despre o armată europeană și nici în viitorul apropiat nu se va discuta despre așa ceva. Inițiativele care există în domeniul apărării nu vizează crearea unei armate europene. Este o informație care s-a dus, cum se spune, în media, doar că ea nu reflectă preocupările conducerii UE. Ceea ce este adevărat și ceea ce vrem este ca inițiativele pe zona de apărare, pe intervenții în zone de criză, pe apărarea frontierelor, să fie mult mai bine coordonate. Și vrem să avem într-adevăr, un centru de coordonare - un headquarter, cum este menționat în documentație - pentru aceste zone de intervenții unde intervin forțele armate ale membrelor Uniunii Europene. Peste tot se menționează și vreau să subliniez acest lucru: nu intenționează nimeni să creeze ceva în paralel sau în loc de NATO. NATO rămâne, este baza, cel puțin pentru România, pot să spun clar că este baza securității în Europa. Și dacă vorbim de NATO, vă amintesc că, la Summitul de la Varșovia, s-a semnat o înțelegere între NATO și Uniunea Europeană, tocmai pentru a permite o mai bună coordonare și abordare comună complementară - de la caz, la caz - a diferitelor chestiuni. Deci, în momentul de față, în domeniul apărării, avem de-a face cu proiecte care vizează o mai bună coordonare, o mai eficientă coordonare și, da, s-a discutat și despre industria de apărare; nu astăzi, nu a fost astăzi tema, dar, în alte formate, industria de apărare europeană a fost o temă și cred că toată lumea este de acord că este de interes și pentru noi. Dacă industria de apărare europeană se revigorează, atunci, automat, apar noi locuri de muncă, se salvează locații unde industria de apărare are tradiție, de exemplu, România, și această evoluție nu putem decât s-o salutăm. Vă mulțumesc!”

Politica externă: mai multă integrare europeană și mai mult parteneriat cu SUA.

Lazăr Comănescu, ministrul de externe

Președintele Klaus Iohannis este la Bratislava, la summit-ul UE privind „UE 27”. Acolo, așa cum a anunțat deja, el va arăta poziția României cu privire la problemele europene acute. O știm, i-am citit declarațiile. Este în ton cu Franța, Germania, Belgia, Luxemburg alte state. Mai multă integrare europeană este ideea de bază, inclusiv participarea la „mai multă apărare și securitate europeană”.

În țară, ministrul de externe, Lazăr Comănescu s-a întâlnit pe 15 septembrie cu Daniel Fried, coordonatorul politicii de sancțiuni din cadrul Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.

Din comunicatul MAE, se distinge foarte clar linia politică comună româno-americană în acest colț de lume.

Părțile au salutat consistența deja confirmată a Parteneriatului Strategic, precum și potențialul de dezvoltare, inclusiv în perspectiva reuniunii Task-Force România-SUA, care se va desfășura la 26 septembrie 2016, la Washington. Daniel Fried a dat asigurări cu privire la angajamentul solid al Statelor Unite față de România, referindu-se, printre altele, la importanța implementării deciziilor adoptate la Summit-ul NATO de la Varșovia din iulie 2016

Pentru cei care încă mai speră că rezultatele summit-ului NATO de la Varșovia vor fi ca apa de ploaie, este o veste tristă. România va deveni o forță în flancul de sud-est al Uniunii Europene și a NATO. Leg cele două instituții pentru că la Bratislava, Klaus Iohannis va exprima intenția de forță a României iar cu SUA, legătura este prin NATO.

Cât privește politica externă în vecinătate, România o ține băț cu poziția sa, asemănătoare cu cea a SUA. Avem aceleași evaluări și aceeași poziție. Mi se pare normal. Absolut normal.

Cei doi oficiali au reconfirmat importanța implementării integrale a Acordurilor de la Minsk pentru reinstaurarea păcii. În ceea ce privește Federația Rusă, s-a reiterat că măsurile restrictive adoptate vor fi menținute până la punerea în aplicare completă a angajamentelor asumate și revenirea la respectarea dreptului internațional

Mai pe șleau, România este de acord cu SUA că „revenirea la respectarea dreptului internațional” înseamnă retrocedarea Crimeei către Ucraina ! Revenirea la starea de dinaintea intervenției militare a Rusiei în Ucraina. Normal, că aici intră și plecarea rușilor din regiunile în care au ocupat teritorii cu forța armată.

UE a prelungit regimul sancționator pentru Rusia pentru încă 6 luni de zile, până în luna martie a anului viitor. SUA au de gând să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei pentru că rușii nu prea vor să respecte acordurile de la Minsk. După summit-ul de la Bratislava, vom vedea ce poziție va avea UE cu privire la aceste sancțiuni, părerile unor lideri ai statelor membre ale UE fiind doar visele lor erotice cu Putin.

Și direct și ... printre rânduri. Klaus Iohannis a pus puncte pe „i”.

Declarația de presă a Președintelui Klaus Iohannis de astăzi trebuie citită cu gândul la întâlnirile pe care le-a avut la Berlin cu cancelarul Angela Merkel și la București cu Președintele Franței, Francoise Hollande. Cei care au fost atenți, au observat că Președintele Klaus Iohannis a punctat niște repere. De fiecare dată. Mai mult, Președintele Hollande a punctat și el niște repere care trebuiesc regăsite în discursul de astăzi al Președintelui Iohannis. Cel puțin cele care privesc apărarea, securitatea, supravegherea frontierelor, industria de apărare etc. Triunghiul economico-militar Franța-Germania-România pomenit de Președintele Hollande are importanța lui. La fel și declarația Președintelui Hollande dată unei publicații franceze după vizita din România unde se vorbește de un nucleu al UE axat pe politica de apărare și securitate a frontierelor.

Dacă această declarație este citită cu bună credință, fiecare va găsi răspuns la multe dintre întrebările pe care și le pune.

17:30 | 15 septembrie 2016
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut joi, 15 septembrie a.c., la Palatul Cotroceni, o declarație de presă.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiei de presă:

„Mâine voi participa, la Bratislava, la o întrunire informală a Consiliului European, întrunire în cadrul căreia tema principală este viitorul Uniunii Europene, acum, concret, sigur, în situaţia creată de Brexit.

În pregătirea acestei întâlniri informate am avut discuţii cu mai mulţi lideri europeni pe mai multe teme, care cu siguranţă sunt importante pentru toată lumea. Astfel, dacă vă amintiţi, şi cred că vă amintiţi, alaltăieri am avut în vizită pe Preşedintele Franţei, domnul François Hollande, şi am discutat destul de mult pe această tematică. Înainte am fost la Berlin, am discutat cu doamna Cancelar Federal Angela Merkel. Tot atunci, la întâlnire au participat şi  Premierul Belgiei, domnul Charles Michel, şi  Premierul luxemburghez, domnul Xavier Bettel, şi am avut o convorbire telefonică cu Preşedintele Consiliului European, domnul Donald Tusk.

În cadrul acestor întâlniri, am discutat numeroase chestiuni legate de viitorul Uniunii Europene şi de modul în care funcționează Uniunea Europeană . Este foarte important ca în cadrul întâlnirii de la Bratislava să facem o evaluare a stării Uniunii Europene şi să discutăm despre obiectivele Uniunii pe termen mediu dar şi pe termen lung.

Aceste lucruri nu se pot lămurii într-o zi, într-o singură întâlnire dar este un proces de reflecţie, este un proces care, cu siguranţă va porni elaborarea unei strategii care credem noi că poate fi finalizată până în martie 2017, când se va aniversa, la Roma, prima semnare a Tratatului de la Roma care s-a petrecut acum 60 de ani şi de unde a pornit practic Uniunea Europeană.

În opinia noastră, rezultatele acestui proces de reflecţie aprofundată cu privire la viitorul Uniunii Europene trebuie să fie o Uniune orientată spre rezultate pragmatice şi coerente, o Uniune flexibilă şi în mod clar, o Uniune mai apropiată  de cetăţenii săi, mai apropiată de cetăţenii europeni.

Trebuie să depăşim actualul imobilism care se poate constata că există în cadrul proiectului european, trebuie să recâştigăm un impuls politic, trebuie să redăm proiectului european credibilitate, credibilitatea internă, trebuie să aducem Uniunea mai aproape de europeni dar şi credibilitatea externă. Uniunea Europeană se consideră şi este unul din marii actori globali dar, aflăm de la lideri cu care discutăm că şi la întâlnirile care au loc în altă parte, lumea îşi pune întrebări despre relevanţa Uniunii Europene în viitor, întrebări despre felul în care Uniunea Europeană răspunde crizelor şi întrebărilor. Este foarte important, după părerea mea, să evităm fragmentarea Uniunii Europene.

Trebuie să ne concentrăm pe demersuri, pe proiecte, pe abordări care ne unesc şi nu pe acelea care aprofundează diviziunea, care se poate constata în multe situaţii, diviziunea Est -Vest, respectiv diviziunea Nord - Sud. Aceste falii nu sunt bune pentru Uniune. Ele nu permit o dezvoltare coerentă a Uniunii. Aceste linii de acţiune cred că trebuie să se axeze pe patru lucruri, primul fiind concentrarea pe acele dosare care stimulează coeziunea, evitarea dosarelor care duc la o aprofundare a divizării. Doi - şi foarte important - menţinerea realizărilor cheie ale Uniunii Europene, şi aici, evident, este vorba de libertăţile fundamentale şi de piaţa internă comună, piaţa unică cu cele patru libertăţi, dar şi zona Schengen, zona euro. În al treilea rând, cred că trebuie să fim foarte oneşti şi să ne concentrăm pe creşterea transparenţei şi a legitimităţii instituţiilor europene. Auzim de foarte multe ori, la întâlniri cu alegători, la întâlniri cu experţi, la întâlniri cu alţi politicieni, întrebări legate de felul în care acţionează instituţiile europene, de felul în care se poate înţelege ce se întâmplă în cadrul unui proces european. Aceste lucruri trebuie mult mai bine explicate, mult mai bine clarificate. Şi în fine, al patrulea lucru: comunicarea.

Constatăm foarte des că la Bruxelles vin lideri naţionali şi toţi vorbesc de bine despre Uniunea Europeană, despre viitorul ei, despre ce trebuie să facem noi ca să funcţioneze. Aceeaşi lideri merg acasă şi încep să aibă un discurs exact opus, acuză Uniunea Europeană, pentru toate greşelile care de fapt se fac în plan naţional, pentru toate eşecurile pe care fiecare le are la el acasă. Aşa nu se poate! Este nevoie de o comunicare serioasă, este nevoie de o comunicare credibilă şi este nevoie de o comunicare intensă. Atât cetăţenii europeni au nevoie de o astfel de comunicare, cât şi partenerii externi. Rezultatul acestui discurs duplicitar este ascensiunea partidelor populiste şi extremiste şi a partidelor eurosceptice, ori toţi aceştia nu vor veni cu soluţii pentru Uniunea Europeană, dimpotrivă.

Poziţia României, poziţia pe care o voi exprima acolo foarte clar, este de o importanţă strategică naţională, pentru noi este foarte clar: vrem o aprofundare a integrării europene, vrem ca România să fie mult mai profund integrată în toate procesele Uniunii Europene şi credem că o integrare mai profundă este una din soluţiile pentru multiplele crize europene.

Când discutăm cu cetăţenii, sau când se întocmesc studii sociologice, se poate constata foarte uşor că pe mulţi, pe cei mai mulţi îi preocupă fenomenul migraţiei, securitatea internă cu aspectul tragic al terorismului, securitatea externă, în special a frontierelor şi situaţia economică. Aceste rezultate putem să le vedem şi în cel mai recent Eurobarometru. Practic, viitorul Uniunii depinde de felul cum reuşim să răspundem acestor preocupări. Dacă Uniunea nu reuşeşte să răspundă şi să acţioneze credibil în aceste chestiuni care ne preocupă pe toţi, atunci lucrurile nu vor merge într-o direcţie bună.

La Bratislava voi susţine că priorităţile noastre, ale Uniunii Europene, priorităţile noastre strategice trebuie să fie securitatea internă şi securitatea externă a Uniunii Europene, creşterea economică, crearea de locuri de muncă în special pentru tineri - avem un şomaj mult prea mare în rândul tinerilor la nivelul Uniunii - şi consolidarea pieţei interne a Uniunii.

În contextul atacurilor teroriste pe care le-am avut, din nefericire, în ultima vreme, și a crizei migrației, cred că trebuie să acordăm o atenție specială protecției cetățenilor europeni și protecției frontierelor externe ale Uniunii. Consolidarea controlului la frontiere trebuie să fie prioritară pentru noi toți. Cetățenii noștri, toți cetățenii noștri europeni trebuie să se simtă în siguranță acolo unde trăiesc. În acest scop avem nevoie, de exemplu, și de revigorarea industriei de apărare europeană. O Uniune care nu se poate apăra, care nu își poate asigura frontierele nu este o Uniune pe care ne-o dorim. România susține și va contribui activ la operaționalizarea acelor inițiative menite să contracareze amenințările la adresa securității, cu care ne confruntăm. Pe oricine întrebați, în Europa, o să vă spună că își dorește o Europă prosperă, asta trebuie să livrăm: securitate și prosperitate. Acestea sunt lucrurile pe care toată lumea le așteaptă de la noi, de la Uniunea Europeană. În acest sens, este evident că un loc central în preocupările noastre trebuie să-l joace relansarea creșterii economice. Consider că trebuie să ne axăm pe acele proiecte care aduc beneficii reale și directe pentru cetățeni, care aduc o creștere economică și aș menționa doar câteva din aceste preocupări care trebuie să stea în centrul atenției noastre: crearea de locuri de muncă, dezvoltarea sectorului digital și, în legătura și cu vizita pe care am făcut-o recent la Măgurele, am constatat împreună cu Președintele Hollande, în Europa este nevoie de investiții în inovare. Dacă realizăm aceste lucruri, Uniunea va fi mai puternică, mai prosperă, mai sigură și mai credibilă. Așa ne-o dorim.”

Întrebări din partea reprezentanţilor mass - media:Jurnalist: „Dumneavoastră spuneţi că ţara noastră vrea o adâncire a procesului de integrare. Sunt voci, însă, care spun că acest lucru ar putea duce la o federalizare a Uniunii Europene, iar asta ar însemna o putere mai scăzută pentru parlamente, pentru ţări, o suveranitate mai scăzută. Cum împăcați curentele şi ce veţi cere mai clar, mai multă putere pentru Bucureşti sau la Bruxelles? ”Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Este o discuţie care se poartă de multă lume şi de mult timp. În termeni mai de specialitate, discuţia este federalizare versus suveranitate. În realitate, cred că aceasta este o temă falsă, şi, după cum a formulat foarte bine un coleg de al meu, nu este cazul să discutăm în continuare, relativ steril, federalizare versus suveranitate, cred că este cazul să discutăm despre o Europă mai bună. Sunt aspecte care pot fi lămurite şi ele ţin de ce am menţionat anterior, de transparentizarea şi legitimizarea instituțiilor europene. Cu siguranță, în unele situaţii este nevoie de a lăsa anumite chestiuni în responsabilitatea politicienilor naţionali, şi e bine aşa, este în baza unui principiu care se numeşte al subsidiarității, dar în alte situaţii este bine pentru toată lumea ca împreună să fie luate decizii şi să fie creată o comandă unică, pentru a permite o abordare unitară. ”Jurnalist: „În acest context al unei Românii şi mai profund integrate în Uniunea Europeană, în ce stadiu este ţara noastră vizavi de aderarea la zona euro? S-a mai discutat despre acest subiect, au fost şi consultări în urmă cu ceva timp aici, la Palatul Cotroceni.”Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Iniţial, s-a vehiculat ca şi termen de integrare în zona euro 2019. A fost un termen înaintat atunci, prea optimist, aş spune chiar nerealist. 2019 este exclus pentru noi. Dar România are în continuare acest obiectiv strategic de aderare la zona euro. Când se va întâmpla acest lucru trebuie să stabilească în primul rând specialiştii care pot evalua în ce măsură România îndeplineşte criteriile, în ce măsură este, realmente, pregătită economia românească, fiindcă o aderare care se produce prea repede poate să fie în detrimentul economiei româneşti şi acest lucru evident că nu este de dorit. Nu avem o ţintă fixată.”Jurnalist: „Imediat după referendumul din Marea Britanie i-aţi solicitat Premierului Dacian Cioloş să vă aducă o analiză cu privire la modul în care Brexit-ul ar afecta economia românească. Au ajuns astfel de analize pe masa dumneavoastră, din partea Guvernului? ”Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Da, sigur. Le-am şi comentat la vremea respectivă. Atunci, într-un timp destul de scurt, Guvernul a întocmit un material pe care l-am discutat atunci şi am şi prezentat public, la momentul respectiv, primele concluzii. Ele sunt bune pentru noi. Brexit-ul nu creează dificultăţi majore pentru România, dar este posibil să apară anumite oportunităţi.”Jurnalist: „Credeţi că am putea privi Brexit-ul ca o oportunitate pentru dezvoltarea unor relaţii economice, de pildă, cu Marea Britanie mai intense decât până acum, când eram în cadrul Uniunii Europene?”Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Acum, Brexit-ul, în esenţă, este un eveniment trist. E trist dacă un membru al Uniunii Europene hotărăşte să plece. Că în acest context este posibil ca sectorial să apară dezvoltări pozitive, e la fel de adevărat, dar nu cred că este cazul să privim Brexit-ul ca pe un eveniment care este unul pozitiv în spaţiul european.”Jurnalist: „La orice negociere, se pleacă cu o marjă de compromis. Asupra căror puncte nu există compromis pentru România în negocierile cu Marea Britanie post-Brexit? Şi încă o scurtă întrebare, dacă se poate: ce înseamnă ca instituţiile europene să capete mai multă legitimitate? Pentru că ele, în momentul acesta, funcţionează în baza unor tratate. Cum vor căpăta mai multă legitimitate? Mulţumesc!”Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Despre Brexit nu se va negocia bilateral până când Marea Britanie nu părăseşte efectiv blocul comunitar. Deci avem aici în faţă un proces care cu siguranţă va dura ani de zile. Condiţiile Brexitului nu vor fi negociate de fiecare ţară membră a Uniunii în parte, ci va exista o negociere a celor 27 şi, de cealaltă parte, a Marii Britanii. Pentru noi sunt o serie de chestiuni unde nu suntem dispuşi să facem compromisuri. Este vorba, evident, despre libertatea de mişcare a forţei de muncă şi despre drepturile românilor care trăiesc în Marea Britanie. Aceste chestiuni sunt foarte sensibile pentru noi şi vom avea foarte mare grijă ce se discută în aceste chestiuni. Legitimitatea unei instituţii nu rezidă doar din statutul legal sau juridic al acelei instituţii, ci, în spaţiul politic, rezultă şi din felul în care este percepută şi acceptată de cetăţeni. Şi cred că aici este nevoie de o îmbunătăţire netă. Foarte mulţi cetăţeni europeni consideră că instituţiile europene sunt prea mari, prea imobile, prea birocratice şi rezolvă prea puţine probleme. Încă o dată: asta este o percepţie. Această percepţie trebuie să se schimbe. Or, pentru asta este, evident, nevoie nu doar de o comunicare mai bună, ci şi de o schimbare a felului în care instituţiile europene acţionează şi decid.”Jurnalist: „Aţi vorbit de o Uniune Europeană bazată pe mai multă coeziune. Ar putea fi România parte a acestei Uniuni Europene cu legături mai strânse în afara Schengen? Şi dacă această coeziune mai mare a Uniunii Europene ar implica şi anumite costuri suplimentare pentru România, fie ele din punct de vedere economic, fie ele din punct de vedere cultural, de identitate, de suveranitate.Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „În chestiunea integrării aprofundate - aşa am numit-o - a României în Uniunea Europeană sunt două priorităţi strategice: integrarea în zona euro şi integrarea în Spaţiul Schengen. Acestea sunt zonele de nucleu dur, dacă pot să mă exprim aşa, ale Uniunii Europene. Şi, da, noi dorim să intrăm şi într-una, şi într-alta. Teoretic şi practic, se poate rămâne membru şi fără a fi în zona Schengen, şi fără a fi în zona euro. Însă pentru România opţiunea este clară: vrem să fim în nucleul Uniunii, deci şi în Spațiul Schengen, şi în zona euro.”Jurnalist: „Și vizavi de costuri?”Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Costuri? Eu cred că aici vorbim mai bine de oportunități. Costurile sunt că trebuie să ne străduim un pic mai tare, să muncim un pic mai mult.”Jurnalist: „Și ați spus că pentru intrarea în zona euro nu avem încă un termen. Pentru intrarea în zona Schengen, putem să ne așteptăm un anumit an în care am putea face acest lucru.”Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Eu cred că putem să ne așteptăm la un progres în mai mulți pași.”

O reacție a lui Cioloș foarte bine venită. Poate este reținută de cei interesați dar și de cei care spun tâmpenii.

Agerpres. Cioloș anunță că săptămâna următoare va avea o deplasare în Germania, pentru probleme economice, în trei landuri. Președintele Iohannis, în dialog permanent cu Angela Merkel, se va întâlni cu aceasta în perioada imediat următoare.

Niște jurnaliști de doi bani bucata și niște analiști politici de mântuială au iscat zvonuri și au indus alarme false privind „aruncarea României la marginea Europei” pentru că, vezi-Doamne, Angela Merkel nu și-a programat o întâlnire cu Cioloș sau Klaus Iohannis în vederea pregătirilor pentru summit-ul de la Bratislava.

Ei bine, Cioloș îi contrazice prin ce a declarat la Radio România Actualități.

Săptămâna viitoare voi fi din nou în Germania, de data asta în trei landuri, pentru întâlniri cu profil economic. Mă voi întâlni cu companii germane care au investit deja în România, dar și care urmează să investească. În landul Bavaria, în Baden-Wurttemberg și în Nord Westfalia. Deci, relația noastră cu Germania continuă în mod dinamic, nu doar la nivel politic, ci și economic

Asta vrem să facem acum și cu Polonia și cu alți parteneri, să pregătim idei, nu doar să participăm la aceste dezbateri, să pregătim și să punem pe masă idei, teme de compromis pe principalele subiecte care se discută cu ocazia negocierilor privind ieșirea Marii Britanii din UE. Cu siguranță vor fi puse în discuție și viitorul bugetului european, viitorul principalelor politici comunitare europene și vrem să venim împreună cu idei și cu propuneri. România va fi și ea parte a acestui proces de consultări, inclusiv cu Germania. Domnul președinte Iohannis este în contact cu doamna Merkel și vor avea o întâlnire în perioada următoare. Președintele Hollande vine în România înainte de summit-ul european de la Bratislava. Vom avea din nou o discuție și cu Franța legată de aceste principale puncte de pe agendă. Eu m-am întâlnit acum cu doamna prim-ministru al Poloniei. Deci suntem într-un proces foarte dinamic de consultări

Această așa-zisă axă București-Varșovia, pe care eu aș dori-o dinamizată în anii următori, indiferent cine ar fi la guvernare în Polonia sau în România, nu este doar o contrapondere la vechea Europă, ci se dorește să fie o modalitate de a echilibra lucrurile în UE. Vreau să fiu foarte clar. Nu dorim prin asta să adâncim falia dintre vechea Europă și noua Europă, ci să găsim modalități prin care să discutăm și să fim parte a procesului decizional de la egal la egal: și cei din est, și cei din vest, și cei din sud, și cei din nord, și cei mai vechi, și cei mai noi. Am discutat și cu doamna cancelar Merkel încă din ianuarie, când am avut acea vizită la Berlin și când dânsa m-a întrebat cum îmi explic această atitudine a unor lideri politici din Europa de Est vizavi de anumite teme de discuții decizionale la nivel european. I-am spus că din punctul meu de vedere și cu experiența pe care o am există o anumită frustrare în est că aceste țări nu sunt suficient implicate în mod practic în procesul de pregătire decizională europeană. Dânsa mi-a spus: 'Nimeni nu vă împiedică să fiți parte activă a acestui proces, dar asta presupune să fiți și voi mai activi, mai dinamici'

Concentrat, corect, rațional. De ce ne ocolește Merkel ?! Uite că urmează să discute cu Iohannis în Germania. Hollande vine el la București. Dacă ar avea mai multă minte cei ce se legitimează ca jurnaliști sau cei care se pretind analiști politici, ar fi priceput că Germania și Franța și-au împărțit sarcinile înainte de Bratislava. Germania a luat zona ei de influență tradițională iar Franța pe a ei. Iar dacă se uită respectivii pomeniți de mine cu și mai mare atenție, Germania a mers la contestatarii ei ! Din moment ce România este aliniată deciziilor UE în foarte multe domenii, iar în ce privește refugiații a compensat numărul mic de acceptări cu participarea Poliției de Frontieră Române la supravegherea frontierelor maritime - ia vedeți voi o declarație mai proaspătă a a unui parlamentar german -, România nu a fost și nu este un stat care să nege UE. De aceea ea este văzut ca un stat stabil politic, în curs de dezvoltare, ferm în susținerea UE. Hollande va confirma după vizita în România linia comună la summit-ul de la Bratislava. Apoi, ia să ne mai uităm odată la situație ! Franța nu a prea fost în România, în afara ambasadorului ei. Poate că Hollande profită de aceste vizite înaintea summit-ului de la Bratislava pentru a împușca doi iepuri dintr-un foc. Își face vizita oficială și preia poziția României cu privire la UE după Brexit.

Zău dacă nu mă gândesc uneori că nu avem jurnaliști și nici oameni de treabă care să facă analize politice. Mai avem până să ajungem să fim pregătiți pentru UE.

Băsescu la Bratislava. O activitate degeaba.

Agerpres. Băsescu participă la summit-ul șefilor de stat din Europa Centrală. State membre și state nemembre ale UE. Tema: "Strategia creşterii pentru redresare după criză".


În mintea mea, Băsescu este politicianul specializat în provocarea și promovarea crizelor. Acum merge să socializeze cu șefii de stat și de guvern ai altor țări unde va trebui să arate cum face România să crească după ce el a provocat criza în țară. Adică, să promoveze programul USL. Sau va profita de prilej pentru a arăta că el are o altă viziune asupra creșterii pentru redresare după criză ? Le va spune „colegilor” ce supărări are el cu privire la USL, Crin Antonescu și Victor Ponta ? Va bate câmpii ? Dacă are de gând să bată câmpii, de ce merge acolo ?

Băsescu nu este credibil. Dacă avea minte, ar fi lăsat locul lui Victor Ponta să arate ce face România, pentru că Victor Ponta este responsabilul cu programul de creștere economică pentru redresare, Victor Ponta este cel care are obligația de a scoate pe români și România din criza provocată și promovată de Traian Băsescu și gașca de incompetenți ai PDL și UDMR care au guvernat până în primăvara lui 2012.