Întâlnirea lui Iohannis cu Hollande devine foarte interesantă. O continuare a relațiilor pe alt palier ?

Declarația comună a celor doi Președinți.

Ca să fiu foarte sincer, nu m-am așteptat să aflu atâtea lucruri bune despre relațiile româno-franceze. Recunosc, am văzut mai mult reacții în presă, am citit tot felul de analize pesimiste ale unor „înțelepți”, fie români fie francezi fie din spațiul anglo-saxon. Nu mai spun de nervii pe care mi i-au făcut oficialii francezi care încercau să gâdile în mod plăcut orgoliul lui Putin, fie prin vizite „oficiale” și cerința ca UE să recunoască anexarea Crimeei, fie prin cerința de a stopa aplicarea sancțiunilor europene pentru Rusia. Citind ce spune Hollande, citind poziția oficială a statului francez (nu poate fi altfel !), am rămas surprins. Plăcut.

Ei bine, am citit ce a publicat Agerpres - aici, aici și aici. De pe site-ul Președintelui României am luat această sinteză a Președintelui Klaus Iohannis:

Am avut astăzi, la Palatul Cotroceni, un dialog extrem de consistent cu Preşedintele Franţei, François Hollande, cu prilejul vizitei sale în România. Concluzia convorbirilor oficiale pe care le-am purtat este că buna colaborare existentă deja între cele două state intră acum într-o etapă mult mai intensă, cu accent pe zona economică. Pentru a întări acest mesaj, am participat împreună cu Preşedintele Hollande la forumul „Parteneriatele franco-române de viitor”, care s-a desfăşurat la Institutul „Horia Hulubei” de la Măgurele, un loc al cunoașterii, simbolic pentru cercetarea românească. Prezența noastră aici este un foarte bun prilej pentru a genera noi oportunități de cooperare în inovarea științifică, agricultură, infrastructură, apărare și securitate, telecomunicații și IT. Mă bucur că domnul François Hollande va vizita astăzi şi uzina Airbus Helicopters de la Ghimbav, județul Brașov – un proiect care va avea, sunt convins, acelaşi succes pentru noi pe care îl are proiectul de tradiţie „Dacia/Renault”.

Tot pe site-ul Președintelui României am citit Declarația de presă comună, care cuprinde tot ce am citit în alte părți.

O prezentare „punctată” a dialogului dintre cei doi Președinți o are site-ul „caleaeuropeană”.

Sunt o serie de noutăți strategice care se cuvine a fi evidențiate.

Dialogul româno-francez, purtat până de curând doar prin intermediul miniștrilor de externe, va fi completat cu dialogul permanent între miniștrii apărării. Iar asta este o veste excelentă.

Iohannis: Împărtășim aceeași viziune despre dezvoltarea şi aprofundarea Parteneriatului Strategic şi am examinat astăzi primele rezultate obținute în aplicarea obiectivelor Foii de Parcurs a Parteneriatului nostru, foaie de parcurs actualizată în luna iunie a acestui an, la Paris. Şi în acest context, pot să spun că am fost amândoi de acord şi mulţumiţi să intensificăm dialogul care până acum a fost în domeniului miniştrilor de externe, axat pe o colaborare, o corelare pe probleme de politică externă. Împreună am decis că este cazul să ridicăm acest format la un nou nivel, la nivelul miniştrilor de externe şi de apărare, având în vedere multiplele dosare în care Franţa şi România au abordări comune şi potenţial de a găsi împreuna soluţii.

Hollande: Al doilea exemplu a ceea ce înseamnă acest Parteneriat Strategic este ceea ce vom face la Braşov pentru a inaugura Uzina Airbus Helicopters. Dorim să arătăm că împreună  Franţa şi România au voinţa de a coopera în ceea ce priveşte apărarea. În cadrul Parteneriatului Strategic, domnul Preşedinte Iohannis a spus că miniştrii de externe se întâlnesc în mod regulat, ei bine şi miniştrii de apărare se vor întâlni de acum înainte pentru a găsi soluţii comune în ceea ce priveşte apărarea Europei. Dorim ca ţările noastre să aibă schimburi regulate, să aibă o analiză comună şi să aibă politici comune, pentru că obiectivul nostru este să avem o industrie europeană a apărării.

Sunt unul dintre cei care susțin că apărarea națională și industria de apărare sunt printre motoarele dezvoltării economice și științifice. Banul este laș. Fuge din țara instabilă, din țara care nu are capacitatea să îl apere, din țara care nu are o viziune de dezvoltare. O țară care are capacitatea să se apere, o țară care are capacitatea să exporte securitate în spațiul geografic din jurul ei, dar și în spațiul european devine atractivă. Banul vine pentru că se simte în siguranță. Declarațiile de mai sus sunt un semnal pentru „banii care vor să se înmulțească, care vor să producă bunăstare”.

Răspunzând unei întrebări puse de un jurnalist, Francois Hollande a făcut o afirmație puternică. Căne are capacitatea să o înțeleagă, o va înțelege.

S-a prezentat deja un plan pentru apărare de către miniștrii Apărării din Germania și Franța. Împreună cu România punem bazele unei industrii de apărare.

Este evident că nu doar cele trei țări vor participa la industria de apărare europeană. Vor participa aproape toate statele europene care au capacitatea de a avea o industrie de apărare. Foarte important este faptul că România este primită în clubul statelor care vor participa la industria de apărare europeană. Asta înseamnă mult mai mult decât pare la o primă vedere. Înseamnă că Uzina Airbus Helicopters de la Brașov va produce și elicoptere cu destinație militară, înseamnă și colaborare pentru producerea altor mijloace de luptă necesare apărării europene: de la armament pentru trupele terestre la armament pentru forțele navale și aeriene. România va avea potențialul și capacitatea să se doteze cu tehnică de luptă și mijloace de luptă moderne, produse „în curtea proprie”. Modernizate și perfecționate ca urmare a colaborării științifice și tehnologice europene la care România este recunoscută ca partener. Iar asta înseamnă deja o nouă etapă.

Hollande a vorbit și despre o colaborare științifică ce se va intensifica în viitor. Colaborare ce va implica industria franceză care va veni în România cu unități de producție. Franța asigură că investițiile în cercetarea științifică sunt în creștere în România.

Un alt semnal puternic îl dă Președintele Hollande când confirmă participarea Franței la Centenarul României Moderne, care se va desfășura 2018.

O atenție aparte în discuțiile noastre a fost acordată pregătirii, împreună cu partea franceză, a Sezonului cultural încrucișat, proiect comun prin care vom marca, în Franța și în România, Centenarul creării României moderne, 1918 - 2018.

Am hotărât, domnul Preşedinte şi cu mine, ca odată cu ocazia Centenarului naşterii României Moderne să organizăm un sezon cultural încrucişat, de la 1 decembrie 2018 până în iulie 2019, este vorba despre perioada în care România va asuma preşedinţia Uniunii Europene.

Din declarațiile celor doi Președinți reiese faptul că România a pășit într-o nouă etapă în spațiul Uniunii Europene.

Ieri am citit niște extrase din presa franceză care a comentat vizita lui Hollande în România. Mi-a sărit în ochi plasarea României, de către jurnaliștii francezi, ca „o insulă de stabilitate europeană”, opusă imaginii altor state din vecinătate. Este o imagine pe care nu mă așteptam să o văd la francezi. Ca să fiu sincer. Din discursul lui Hollande și din răspunsurile date jurnaliștilor după Declarația de presă comună văd că abordarea este oficială. Hollande vorbește convingător despre „sora latină” România din estul Europei și ce așteaptă de la această „rudenie” de limbă și cultură. Iar asta sună bine. Sună a naibii de bine într-un anumit context geo-politic.

O reacție a lui Cioloș foarte bine venită. Poate este reținută de cei interesați dar și de cei care spun tâmpenii.

Agerpres. Cioloș anunță că săptămâna următoare va avea o deplasare în Germania, pentru probleme economice, în trei landuri. Președintele Iohannis, în dialog permanent cu Angela Merkel, se va întâlni cu aceasta în perioada imediat următoare.

Niște jurnaliști de doi bani bucata și niște analiști politici de mântuială au iscat zvonuri și au indus alarme false privind „aruncarea României la marginea Europei” pentru că, vezi-Doamne, Angela Merkel nu și-a programat o întâlnire cu Cioloș sau Klaus Iohannis în vederea pregătirilor pentru summit-ul de la Bratislava.

Ei bine, Cioloș îi contrazice prin ce a declarat la Radio România Actualități.

Săptămâna viitoare voi fi din nou în Germania, de data asta în trei landuri, pentru întâlniri cu profil economic. Mă voi întâlni cu companii germane care au investit deja în România, dar și care urmează să investească. În landul Bavaria, în Baden-Wurttemberg și în Nord Westfalia. Deci, relația noastră cu Germania continuă în mod dinamic, nu doar la nivel politic, ci și economic

Asta vrem să facem acum și cu Polonia și cu alți parteneri, să pregătim idei, nu doar să participăm la aceste dezbateri, să pregătim și să punem pe masă idei, teme de compromis pe principalele subiecte care se discută cu ocazia negocierilor privind ieșirea Marii Britanii din UE. Cu siguranță vor fi puse în discuție și viitorul bugetului european, viitorul principalelor politici comunitare europene și vrem să venim împreună cu idei și cu propuneri. România va fi și ea parte a acestui proces de consultări, inclusiv cu Germania. Domnul președinte Iohannis este în contact cu doamna Merkel și vor avea o întâlnire în perioada următoare. Președintele Hollande vine în România înainte de summit-ul european de la Bratislava. Vom avea din nou o discuție și cu Franța legată de aceste principale puncte de pe agendă. Eu m-am întâlnit acum cu doamna prim-ministru al Poloniei. Deci suntem într-un proces foarte dinamic de consultări

Această așa-zisă axă București-Varșovia, pe care eu aș dori-o dinamizată în anii următori, indiferent cine ar fi la guvernare în Polonia sau în România, nu este doar o contrapondere la vechea Europă, ci se dorește să fie o modalitate de a echilibra lucrurile în UE. Vreau să fiu foarte clar. Nu dorim prin asta să adâncim falia dintre vechea Europă și noua Europă, ci să găsim modalități prin care să discutăm și să fim parte a procesului decizional de la egal la egal: și cei din est, și cei din vest, și cei din sud, și cei din nord, și cei mai vechi, și cei mai noi. Am discutat și cu doamna cancelar Merkel încă din ianuarie, când am avut acea vizită la Berlin și când dânsa m-a întrebat cum îmi explic această atitudine a unor lideri politici din Europa de Est vizavi de anumite teme de discuții decizionale la nivel european. I-am spus că din punctul meu de vedere și cu experiența pe care o am există o anumită frustrare în est că aceste țări nu sunt suficient implicate în mod practic în procesul de pregătire decizională europeană. Dânsa mi-a spus: 'Nimeni nu vă împiedică să fiți parte activă a acestui proces, dar asta presupune să fiți și voi mai activi, mai dinamici'

Concentrat, corect, rațional. De ce ne ocolește Merkel ?! Uite că urmează să discute cu Iohannis în Germania. Hollande vine el la București. Dacă ar avea mai multă minte cei ce se legitimează ca jurnaliști sau cei care se pretind analiști politici, ar fi priceput că Germania și Franța și-au împărțit sarcinile înainte de Bratislava. Germania a luat zona ei de influență tradițională iar Franța pe a ei. Iar dacă se uită respectivii pomeniți de mine cu și mai mare atenție, Germania a mers la contestatarii ei ! Din moment ce România este aliniată deciziilor UE în foarte multe domenii, iar în ce privește refugiații a compensat numărul mic de acceptări cu participarea Poliției de Frontieră Române la supravegherea frontierelor maritime - ia vedeți voi o declarație mai proaspătă a a unui parlamentar german -, România nu a fost și nu este un stat care să nege UE. De aceea ea este văzut ca un stat stabil politic, în curs de dezvoltare, ferm în susținerea UE. Hollande va confirma după vizita în România linia comună la summit-ul de la Bratislava. Apoi, ia să ne mai uităm odată la situație ! Franța nu a prea fost în România, în afara ambasadorului ei. Poate că Hollande profită de aceste vizite înaintea summit-ului de la Bratislava pentru a împușca doi iepuri dintr-un foc. Își face vizita oficială și preia poziția României cu privire la UE după Brexit.

Zău dacă nu mă gândesc uneori că nu avem jurnaliști și nici oameni de treabă care să facă analize politice. Mai avem până să ajungem să fim pregătiți pentru UE.

Reformarea socialistă a Europei propusă de Syriza a ajuns la final. Europa spune „NU”.

Grecii au spus „NU” modelului european de viață, model creat în urma negocierilor dure, foarte dure, dintre statele care au devenit membre ale Uniunii Europene.

Lăsând la o parte scrierile unora și altora care au ca scop să arate ce bine știu ei să povestească și cât sunt ei de fideli istoriei europene, în special contribuției culturale grecești la cultura europeană - contribuție care se limitează pe zi ce trece doar la folosirea unor cuvinte -, se cuvine a veni în timpurile noastre unde se manifestă voința popoarelor, voință care nu poate fi modificată brutal după cum vor unii politicieni.

Grecii ca popor au spus „NU” unui tip de relații contractuale agreate, convenite, de celelalte state membre ale UE dar și de alte state ale lumii, tip de relații codificate în tratate internaționale. Întâmplarea face că Grecia se află în aceeași barcă cu Rusia care, la rândul ei, încalcă aceste tratate și îndeamnă și pe alții să le încalce. Scopul este unul care nu poate fi acceptat. Slăbirea Uniunii Europene și a Tratatului Nord-Atlantic.

Declarațiile publice ale politicienilor sunt „diplomatice”. Termenii împăciuitori ascund măsuri dure.

După rezultatul referendumului, scenariile strategice au căpătat amploare. La nivelul tuturor statelor lumii. Grecia este punctul slab al unui dispozitiv comun de apărare a unui model de viață. Nu degeaba rușii consideră rezultatul referendumului „o victorie”. Nu degeaba propaganda rusă anunță că Grecia este statul în care „s-a reușit”. S-a reușit producerea unei fisuri. Nu degeaba Guvernul grec este încurajat de ruși și partidele extremiste din UE (aliate declarate ale Rusiei !) să continue pe aceeași linie. Păstrarea Greciei în zona maximă de risc politic este în avantajul celor care au intenții agresive față de Uniunea Europeană și NATO. Nu este exclus ca Rusia să considere slăbirea, în Grecia, a Uniunii Europene și a NATO ca un răspuns la sancțiunile politice și economice aplicate Rusiei pentru ocuparea Crimeii și agresiunea continuă în Ucraina. Să nu uităm nici faptul că Rusia a reușit să încheie un tratat cu Cipru pentru staționarea flotei de război ruse din Mediterana. Tot în zona greacă !

Ca un făcut, „fisura” greacă se produce în momentul în care „Statul Islamic” este din ce în ce mai agresiv în Siria și Irak. Grecia este chiar în fața zonei de conflict. Strategia tuturor celorlalte state ale lumii de a lupta împotriva „SI” este pusă în pericol. Mai ales că Turcia, până acum, din cauza conflictelor mai vechi cu kurzii nu a intervenit pentru a lovi „SI” lângă frontierele sale. Migranții din Asia mică folosesc și ruta Grecia pentru a veni în Europa. Odată cu migranții vin și teroriștii „SI”. O Grecie care nu este capabilă să îi țină îi exportă în celelalte state europene. Prin intermediul și cu contribuția „interesată” a Syriza și a Guvernului grec, Uniunea Europeană este mai ușor de atins de către luptătorii „SI”.

De aceeași natură, strategică, este încercarea Guvernului grec de a slăbi relațiile financiare ale Uniunii Europene. Cineva, un oficial european, „a scăpat” o vorbă. Varoufakis „lupta” cu ceilalți miniștri de finanțe europeni și cu oficialii FMI, BCE, BM și CE cu citate din Marx. El fiind, potrivit propriilor declarații, un „libertarian marxist”.

Noul ministru de finanțe ale Greciei este tot un marxist. Euclid Tsakalotos a declarat că obiectivul Greciei este restructurarea datoriei Greciei. Restructurare care presupune renunțarea de către creditori la o parte a datoriei. În plus, guvernanții greci vor ca statele creditoare să renunțe la controlul folosirii banilor împrumutați. Din câte înțeleg, grecii nu schimbă obiectivele ci doar tonul discuțiilor. Este posibil ca Tsakalotos să nu mai folosească citate din Marx, să nu îi mai declare pe ceilalți miniștri de finanțe europeni „teroriști financiari”, însă nu vrea să renunțe la obiectivele pe care și le-au stabilit. Cumva, cu o vorbă mai simplă, grecii vor să se salveze indiferent ce se întâmplă după ei. Nu contează ce rămâne în urma lor.

Anul trecut au avut niște rezultate bune. Au avut o creștere economică pe fondul respectării unor reguli dure. Rezultatul este al guvernării anterioare, conservatoare. Syriza a speculat nemulțumirile grecilor pentru măsurile de austeritate și au anulat tot efortul anterior. Li s-a spus „NU”. Au fcut referendumul ca să arate că au sprijinul populației. Cu toate cuvintele „încurajatoare”, mesajul este „NU așa”.

Francoise Hollande s-a întâlnit cu Angela Merkel și au ajuns la un punct de vedere comun. Este sigur că au discutat și cu alți lideri europeni înainte de a stabili care va fi comportamentul în viitor cu privire la Grecia. Hollande a fost clar:

„Uşa este deschisă pentru discuţii. În Europa există loc pentru solidaritate, aceasta este peste tot în Europa, dar există şi responsabilitatea. Acest echilibru între responsabilitate şi solidaritate trebuie să fie linia de conduită pentru zilele care urmează”.

Pentru mine este clar. Noi suntem gata să sprijinim Grecia însă ea trebuie să facă dovada „responsabilității”. Cu alte cuvinte, nimic nu este gratis. Grecia dorește un contract care are caracter oneros. Fiecare parte trebuie să câștige. Grecia urmărește să revină pe creștere economică pentru a-și asigura un nivel de trai populației satisfăcător, creditorii vor să aibă garanția că banii sunt corect folosiți și că Grecia va fi capabilă să îi înapoieze așa cum se convine în contract. Angela Merkel este, la rândul ei, foarte precisă în declarație, o completare a declarației lui Hollande:

„Condiţiile prealabile pentru a începe noi negocieri asupra unui program concret în cadrul Mecanismului European de Stabilitate nu sunt încă îndeplinite. Acesta este motivul pentru care aşteptăm în acest moment propuneri precise ale premierului grec, un program care va permite în acelaşi timp Greciei să revină la prosperitate”.

Lumea va privi problemele doar sub aspectul financiar. Este o privire superficială. Deși nu se declară direct, Grecia va avea de ales. Respectă principiile Uniunii Europene, cu responsabilitate, cu respect față de celelalte state membre și popoare fie părăsește zona euro. Statele membre ale UE, toate nu doar cele din zona euro, au ajuns să privească Grecia ca un factor de risc nu doar financiar ci și sub aspectul apărării și al securității comune. Aflată în incapacitate de plată, Grecia nu poate asigura funcționarea instituțiilor de stat care contribuie la apărarea și securitatea comună. Juriștii CE caută în tratatul de bază prevederi care să permită UE luarea unor măsuri de apărare. Se pare că au găsit o reglementare introdusă după criza austriacă (când la guvernare în Austria intra un partid nazist !), o reglementare care suspendă unele drepturi comunitare ale Greciei până la revenirea acestui la stat la principiile și comportamentul instituțional comun în UE.

În afara problemelor financiare ale Greciei, vor fi luate unele măsuri de protecție ale spațiului comunitar dacă Syriza și guvernul grec continuă pe aceeași linie. Stat membru Schengen, Grecia se poate trezi cu suspendarea prevederilor Schengen la frontierele sale. Celelalte state europene pot introduce controalele la frontieră pentru persoanele care vin din Grecia. Este posibil ca și mărfurile și bunurile care vin din Grecia să fie supuse controlului de frontieră, la fel ca și mijloacele de transport. Cooperarea polițienească va avea de suferit. Schimbul de informații clasificate va fi mai redus. Dacă Grecia va continua cu atitudinea agresivă la adresa celorlalte state membre UE (nu în vorbe, acestea pot fi mincinoase), măsurile temporare luate de UE vor arăta grecilor că nu se glumește. Iar grecii sunt și ei oameni și își doresc să rămână în zona euro și în UE.

Syriza a câștigat alegerile având în „program”, ieșirea din NATO și UE. Acum declară că vor să rămână în Eurogrup și în NATO. Or fi declarații mincinoase ? Nu ar trebui să mire.

Deocamdată, Uniunea Europeană spune „NU” Greciei. NU va fi cum dorește guvernul grec. În familia europeană sunt reguli care trebuiesc respectate.

Între timp, în Grecia se așterne, încet-încet disperarea. Mâine vor constata că referendumul nu le aduce de mâncare. Rezultatul referendumului a născut în celelalte state partenere ale Greciei în diferite organizații mai multe întrebări decât să aducă clarificări. Mai poate fi considerată Grecia un partener de încredere ? La ce să ne așteptăm dinspre Grecia ? La o mai mare prezență militară rusă în Mediterana ? La mai mulți teroriști „IS” ? La mai multă insecuritate și atentate teroriste ?

Socialismul grec al Syriza promovat cu agresivitate primește un mare „NU” european.

Pacea a trecut șchioapă pe lângă Minsk.

Agerpres (aici).

Liderii separatiștilor (?!) din sud-estul Ucrainei nu vor să semneze armistițiul negociat de Putin ! Păi, dacă este așa, nu au pierdut noaptea de pomană Hollande, Merkel și Poroșenko ? Ba da. Putin a avut un as ascuns în mânecă. A făcut-o pe negociatorul însă a avut siguranța că ce a convenit, chipurile, la Minsk nu se va pune în practică. Nu vor „separatiștii”. Asta este. Pentru că „separatiștii” sunt ruși, el este obligat să îi sprijine în continuare. Cur cu două fețe !

Știrea provine de la TASS. Iar propaganda rusă a titrat marele succes al lui Putin. Mare mizerie cu rușii ăștia.

Poroșenko a spus jurnaliștilor că Putin a venit cu propuneri inacceptabile, dar că mai sunt speranțe. Se pare că deșarte. Până la urmă, Poroșenko și ucrainenii vor trebui să își ia soarta în propriile mâini.

UE s-a prezentat în echipa formată de cele două mari puteri. Germania și Franța. Merkel și Hollande. Ambele puteri au presiuni interne din partea industriașilor care au contracte serioase, de miliarde de euro, cu Rusia. Industriașii germani și francezi nu au chef să piardă bani așa că nu sunt de acord cu noi sancțiuni împotriva Rusiei. Vor acorduri diplomatice pentru ca ei să poată face din nou afaceri în Rusia, unii să o înarmeze și să o pregătească împotriva statelor NATO, alții să îi facă economia mai puternică pentru a putea duce „sărmana” Rusie un război eficient împotriva unor state europene. Nu se poate face o altfel de judecată din moment ce tehnica de luptă modernă și tehnologiile moderne oferite Rusiei sunt aici, în coasta noastră iar Rusia nu s-a sfiit să amenințe statele din estul Europei cu agresiuni militare.

Agerpres (aici).

Liderii au revenit la masa negocierilor. Au primit informații că ce au convenit a căzut ?

Actualizare:

Hollande afirmă că separatiștii ruși au semnare acordul de armistițiu. Agerpres (aici).

Putin declarase că se ajunsese la un acord de retragere a armamentului greu. Hm. Vrea să se dezangajeze, probabil. Să își retragă armamentul trimis ca „ajutor umanitar”, armament ce a suferit pierderi serioase.

Actualizare:

Negociatorii au părăsit Minsk-ul. Hollande afirmă că acordul la care au ajuns este o mare realizare. Dacă va fi respectat de ruși, spun eu.

România este pregătită să-și ia unele angajamente - Francois Hollande

Agerpres (aici).

„„Ne-am pus de acord ca în acest Consiliu să fie luate decizii pentru a controla deplasările, programul PNR (passenger name record — n.r.), precum și decizii pentru a face controale pe internet și pentru a distruge aceste site-uri internet care permit radicalizarea. (...) România (...) este pregătită să-și ia unele angajamente. Vreau ca joi la Consiliul European să ne coordonăm pe toate dispozițiile pe frontieră pentru a putea să controlăm și mai bine intrările și ieșirile pe continentul european. Astfel vom putea preveni plecările unor combatanți și vom putea fi informați de mișcările lor", a susținut Hollande, după întâlnirea cu președintele român, Klaus Iohannis, referindu-se la reuniunea informală a Consiliului European de joi””.

Având sânge de grănicer/polițist de frontieră am urmărit cu multă neplăcere evoluția politică a României în spațiul european sub guvernarea mafiotă a lui Traian Băsescu, mai ales sub aspectul integrării în spațiul Schengen. Am lucrat, alături de foarte mulți colegi, la legislația aferentă, la modernizarea poliției de frontieră, la dotarea și încadrarea ei, am sperat că eforturile noastre vor avea finalitatea dorită în timpul rezonabil cerut de Acordul Schengen. Nu a fost să fie. Am știut că migranții rromi ne vor pune probleme dar am sperat că se vor găsi soluții. Nu mi-a trecut prin minte că o problemă o va constitui comportamentul liderilor politici și evoluția slabă a instituțiilor statului.

Mie mi-a sărit în ochi declarația lui Francois Hollande: Românnia ... este pregătită să-și ia unele angajamente. Are mult conținut.

Pe de o parte, este pregătită tehnic. Este pregătită de mult timp în acest domeniu. Este pregătită din punctul de vedere al legislației cu privire la frontieră și regimul străinilor. De mult timp. Este pregătită din punctul de vedere al pregătirii personalului și al dotării, al procedurilor legale de control și supraveghere a frontierei. Nu a fost pregătită din punctul de vedere al relaționării cu celelalte state ale UE, în special al celor din Spațiul Schengen. Să ne amintim, obligatoriu, de mizeriile provocate de Băsescu în relațiile cu Olanda. Olanda care s-a opus vehement accederii noastre în Spațiul Schengen.

România nu a fost pregătită din punctul de vedere al funcționării Justiției. Nu a fost pregătită din punctul de vedere al funcționării instituției Parlamentului. Aglomerarea legislativă fără orizont a pus mari semne de întrebare în seama țării. Ce vor românii ? Ce vor face ei mâine ? Dacă nu le convine ceva vor schimba legile ? Etc.

Președintele Klaus Iohannis a reușit să dea încredere partenerilor europeni că vom merge pe calea dreaptă. Că vom fi o țară care își respectă angajamentele. Noul lider de la Cotroceni inspiră încredere. Presa străină îl califică succint: nu minte, nu fură, este ordonat.

Accederea la Spațiul Schengen conține, în sine, un angajament uriaș. Statul candidat își ia angajamentul să asigure celorlalte state din Spațiul Schengen un plus de securitate. Celelalte state din Spațiul Schengen acceptă, prin tratatul de aderare, ca statul candidat să le asigure securitatea la frontiera comună. România își ia angajamentul, la aderare, să conferă securitate tuturor celorlalte state din Spațiul Schengen cu privire la migrația străinilor, cu privire la controlul infracționalității transfrontaliere, cu privire la cooperarea polițienească, cu privire la circulația informațiilor despre persoane, evenimente și riscurile legate de infracționalitatea organizată transfrontalieră etc.

Nu trebuie să ne ascundem după degete. Acțiunile Justiției din ultima perioadă de timp în lupta împotriva corupției dă încredere partenerilor europeni. Toți au știut, fiecare țară din Europa are serviciu de informații, că politicienii care l-au înconjurat pe Băsescu au fost și sunt corupți. Toți văd că noul Președinte al României are o altă abordare. Toți urmăresc activitatea lui, toți vor să îl cunoască direct. Este mai aproape de modelul lor comportamental și ca atare inspiră încredere. În plus, partidul care îl susține pe Președintele Iohannis (este vorba despre PNL !) este văzut ca o formațiune politică serioasă. Toți au văzut că Președintele Iohannnis a abordat altfel relația cu partidele, cu instituțiile statului. Toți au văzut că PSD achiesează la cererile lui Iohannis. Toți văd că Parlamentul are un alt comportament când este vorba despre cererile Justiției.

Da, Hollande s-a exprimat bine: România este pregătită să-și ia unele angajamente. Faptul că Hollande s-a exprimat așa este încurajator. Înseamnă că Franța începe să aibă încredere în România, este gata să își pună o parte din sistemul intern de securitate în mâinile românilor.

Să sperăm că Franța ne va sprijini în finalizarea demersului politic de accedere în Spațiul Schengen.

Sunt obligat să fac o precizare. Accederea României în Spațiul Schengen este posibilă acum doar pentru că avem un nou Președinte ! Sub „domnia” lui Traian Băsescu am fi avut mereu propuneri de scoatere a României din UE, nu mai spun de accederea în Spațiul Schengen.