Lăsând la o parte scrierile unora și altora care au ca scop să arate ce bine știu ei să povestească și cât sunt ei de fideli istoriei europene, în special contribuției culturale grecești la cultura europeană - contribuție care se limitează pe zi ce trece doar la folosirea unor cuvinte -, se cuvine a veni în timpurile noastre unde se manifestă voința popoarelor, voință care nu poate fi modificată brutal după cum vor unii politicieni.
Grecii ca popor au spus „NU” unui tip de relații contractuale agreate, convenite, de celelalte state membre ale UE dar și de alte state ale lumii, tip de relații codificate în tratate internaționale. Întâmplarea face că Grecia se află în aceeași barcă cu Rusia care, la rândul ei, încalcă aceste tratate și îndeamnă și pe alții să le încalce. Scopul este unul care nu poate fi acceptat. Slăbirea Uniunii Europene și a Tratatului Nord-Atlantic.
Declarațiile publice ale politicienilor sunt „diplomatice”. Termenii împăciuitori ascund măsuri dure.
După rezultatul referendumului, scenariile strategice au căpătat amploare. La nivelul tuturor statelor lumii. Grecia este punctul slab al unui dispozitiv comun de apărare a unui model de viață. Nu degeaba rușii consideră rezultatul referendumului „o victorie”. Nu degeaba propaganda rusă anunță că Grecia este statul în care „s-a reușit”. S-a reușit producerea unei fisuri. Nu degeaba Guvernul grec este încurajat de ruși și partidele extremiste din UE (aliate declarate ale Rusiei !) să continue pe aceeași linie. Păstrarea Greciei în zona maximă de risc politic este în avantajul celor care au intenții agresive față de Uniunea Europeană și NATO. Nu este exclus ca Rusia să considere slăbirea, în Grecia, a Uniunii Europene și a NATO ca un răspuns la sancțiunile politice și economice aplicate Rusiei pentru ocuparea Crimeii și agresiunea continuă în Ucraina. Să nu uităm nici faptul că Rusia a reușit să încheie un tratat cu Cipru pentru staționarea flotei de război ruse din Mediterana. Tot în zona greacă !
Ca un făcut, „fisura” greacă se produce în momentul în care „Statul Islamic” este din ce în ce mai agresiv în Siria și Irak. Grecia este chiar în fața zonei de conflict. Strategia tuturor celorlalte state ale lumii de a lupta împotriva „SI” este pusă în pericol. Mai ales că Turcia, până acum, din cauza conflictelor mai vechi cu kurzii nu a intervenit pentru a lovi „SI” lângă frontierele sale. Migranții din Asia mică folosesc și ruta Grecia pentru a veni în Europa. Odată cu migranții vin și teroriștii „SI”. O Grecie care nu este capabilă să îi țină îi exportă în celelalte state europene. Prin intermediul și cu contribuția „interesată” a Syriza și a Guvernului grec, Uniunea Europeană este mai ușor de atins de către luptătorii „SI”.
De aceeași natură, strategică, este încercarea Guvernului grec de a slăbi relațiile financiare ale Uniunii Europene. Cineva, un oficial european, „a scăpat” o vorbă. Varoufakis „lupta” cu ceilalți miniștri de finanțe europeni și cu oficialii FMI, BCE, BM și CE cu citate din Marx. El fiind, potrivit propriilor declarații, un „libertarian marxist”.
Noul ministru de finanțe ale Greciei este tot un marxist. Euclid Tsakalotos a declarat că obiectivul Greciei este restructurarea datoriei Greciei. Restructurare care presupune renunțarea de către creditori la o parte a datoriei. În plus, guvernanții greci vor ca statele creditoare să renunțe la controlul folosirii banilor împrumutați. Din câte înțeleg, grecii nu schimbă obiectivele ci doar tonul discuțiilor. Este posibil ca Tsakalotos să nu mai folosească citate din Marx, să nu îi mai declare pe ceilalți miniștri de finanțe europeni „teroriști financiari”, însă nu vrea să renunțe la obiectivele pe care și le-au stabilit. Cumva, cu o vorbă mai simplă, grecii vor să se salveze indiferent ce se întâmplă după ei. Nu contează ce rămâne în urma lor.
Anul trecut au avut niște rezultate bune. Au avut o creștere economică pe fondul respectării unor reguli dure. Rezultatul este al guvernării anterioare, conservatoare. Syriza a speculat nemulțumirile grecilor pentru măsurile de austeritate și au anulat tot efortul anterior. Li s-a spus „NU”. Au fcut referendumul ca să arate că au sprijinul populației. Cu toate cuvintele „încurajatoare”, mesajul este „NU așa”.
Francoise Hollande s-a întâlnit cu Angela Merkel și au ajuns la un punct de vedere comun. Este sigur că au discutat și cu alți lideri europeni înainte de a stabili care va fi comportamentul în viitor cu privire la Grecia. Hollande a fost clar:
„Uşa este deschisă pentru discuţii. În Europa există loc pentru solidaritate, aceasta este peste tot în Europa, dar există şi responsabilitatea. Acest echilibru între responsabilitate şi solidaritate trebuie să fie linia de conduită pentru zilele care urmează”.
Pentru mine este clar. Noi suntem gata să sprijinim Grecia însă ea trebuie să facă dovada „responsabilității”. Cu alte cuvinte, nimic nu este gratis. Grecia dorește un contract care are caracter oneros. Fiecare parte trebuie să câștige. Grecia urmărește să revină pe creștere economică pentru a-și asigura un nivel de trai populației satisfăcător, creditorii vor să aibă garanția că banii sunt corect folosiți și că Grecia va fi capabilă să îi înapoieze așa cum se convine în contract. Angela Merkel este, la rândul ei, foarte precisă în declarație, o completare a declarației lui Hollande:
„Condiţiile prealabile pentru a începe noi negocieri asupra unui program concret în cadrul Mecanismului European de Stabilitate nu sunt încă îndeplinite. Acesta este motivul pentru care aşteptăm în acest moment propuneri precise ale premierului grec, un program care va permite în acelaşi timp Greciei să revină la prosperitate”.
Lumea va privi problemele doar sub aspectul financiar. Este o privire superficială. Deși nu se declară direct, Grecia va avea de ales. Respectă principiile Uniunii Europene, cu responsabilitate, cu respect față de celelalte state membre și popoare fie părăsește zona euro. Statele membre ale UE, toate nu doar cele din zona euro, au ajuns să privească Grecia ca un factor de risc nu doar financiar ci și sub aspectul apărării și al securității comune. Aflată în incapacitate de plată, Grecia nu poate asigura funcționarea instituțiilor de stat care contribuie la apărarea și securitatea comună. Juriștii CE caută în tratatul de bază prevederi care să permită UE luarea unor măsuri de apărare. Se pare că au găsit o reglementare introdusă după criza austriacă (când la guvernare în Austria intra un partid nazist !), o reglementare care suspendă unele drepturi comunitare ale Greciei până la revenirea acestui la stat la principiile și comportamentul instituțional comun în UE.
În afara problemelor financiare ale Greciei, vor fi luate unele măsuri de protecție ale spațiului comunitar dacă Syriza și guvernul grec continuă pe aceeași linie. Stat membru Schengen, Grecia se poate trezi cu suspendarea prevederilor Schengen la frontierele sale. Celelalte state europene pot introduce controalele la frontieră pentru persoanele care vin din Grecia. Este posibil ca și mărfurile și bunurile care vin din Grecia să fie supuse controlului de frontieră, la fel ca și mijloacele de transport. Cooperarea polițienească va avea de suferit. Schimbul de informații clasificate va fi mai redus. Dacă Grecia va continua cu atitudinea agresivă la adresa celorlalte state membre UE (nu în vorbe, acestea pot fi mincinoase), măsurile temporare luate de UE vor arăta grecilor că nu se glumește. Iar grecii sunt și ei oameni și își doresc să rămână în zona euro și în UE.
Syriza a câștigat alegerile având în „program”, ieșirea din NATO și UE. Acum declară că vor să rămână în Eurogrup și în NATO. Or fi declarații mincinoase ? Nu ar trebui să mire.
Deocamdată, Uniunea Europeană spune „NU” Greciei. NU va fi cum dorește guvernul grec. În familia europeană sunt reguli care trebuiesc respectate.
Între timp, în Grecia se așterne, încet-încet disperarea. Mâine vor constata că referendumul nu le aduce de mâncare. Rezultatul referendumului a născut în celelalte state partenere ale Greciei în diferite organizații mai multe întrebări decât să aducă clarificări. Mai poate fi considerată Grecia un partener de încredere ? La ce să ne așteptăm dinspre Grecia ? La o mai mare prezență militară rusă în Mediterana ? La mai mulți teroriști „IS” ? La mai multă insecuritate și atentate teroriste ?
Socialismul grec al Syriza promovat cu agresivitate primește un mare „NU” european.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu