Supravegherea macroprudențială a stimulat discursul populist și a scos la iveală oportuniștii-anarhiști.

Scurt, pe foarte scurt, se cuvine a pune la punct unele informații care, ce să vezi, nu sunt promovate de „strălucitorii” comentatori negativi ai ideii de macroprudențialitate, fie ei avocați, fie ei analiști financiari, fie ei analiști economici, fie ei parlamentari. Ba, din câte am citit, unii parlamentari au îndemnat la „respingerea actului normativ” care restrânge dreptul Guvernului de a face ce vrea el cu politica fiscală. Restrânge ?! Fiecare cu dreptul lui de a vedea lucrurile.

Tot tămbălăul a plecat de la o informație dată de presă fără a fi însă corectă. Presa noastră, eminamente de scandal, a semnalat, îngrijorată, adoptarea unei HG de înființare a unui Consiliu de Supraveghere Macroprudențială care s-ar constitui ca un supra-Guvern, primul ministru urmând a deveni subordonatul Guvernatorului BNR.

Când colo, ce să vezi ? Nu este hotărâre ci este o adoptare a proiectului de lege (aici) :

„I.    PROIECTE DE LEGE

1.    PROIECT DE LEGE privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional”.

Proiectul de Lege a fost în dezbatere publică pe pagina de internet a MFP, au avut loc dezbateri în timp și, cel mai important, este mai vechi. Nu este făcut la repezeală (aici). Este o recomandare a CE obligatorie pentru toate statele membre ale UE (aici). Despre aplicarea „Recomandarii Comitetului European pentru Risc Sistemic din 22 decembrie 2011 privind mandatul macroprudenţial al autorităţilor naţionale (CERS/2011/3)”, s-a vorbit în 2013 (pentru gălăgioșii „patrioți” apăruți peste noapte cerând capul lui Isărescu) în presă, un exemplu este aici.

Proiectul de lege, pus la dispoziția publicului din România (aici) este însoțit pe site-ul MFP de o prezentare sintetică (aici). Toate sunt din 2014 !

Să am pardon ! Cei care se dau de ceasul morții azi, unii cu o oarecare notorietate, fie sunt anarhiști, fie sunt membri mascați ai Syriza din Grecia, fie sunt ... cum or fi. Degeaba carte dacă ai un comportament aiurea.

Pun mai jos prezentarea sintetică a proiectului de lege construit în temeiul normelor europene:

„Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială va fi constituit din reprezentanți ai Bancii Naționale a României, ai Autorității de Supraveghere Financiară și ai Guvernului, ca structură de cooperare inter-instituțională, fără personalitate juridică, și va avea rolul de a asigura coordonarea supravegherii macroprudențiale la nivel național. Propunerile sunt incluse în proiectul de lege privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național, postat astăzi pe site-ul MFP, la rubrica Transparență decizională.

Președintele Comitetului este guvernatorul BNR. Organismul decizional al Comitetului Național pentru Supraveghere Macroprudențială este Consiliul general, format din nouă membri, respectiv: guvernatorul BNR, prim-viceguvernatorul, cei doi viceguvernatori, economistul-șef al băncii centrale președintele și prim-vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară, doi reprezentanți ai Guvernului, desemnați de primul-ministru. De asemenea, directorul Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, instituție cu responsabilități în procesul de soluționare a situației instituțiilor de credit aflate în dificultate, va participa la ședințele Comitetului, fără a avea drept de vot.

Deciziile Consiliului general sunt adoptate cu majoritatea voturilor exprimate, iar, în caz de egalitate de voturi, președintele are vot decisiv.

Membrii Consiliului general nu vor fi remunerați pentru activitatea desfășurată.

Obiectivul Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială este menținerea stabilității financiare, inclusiv prin consolidarea capacității sistemului financiar de a rezista la șocuri și prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice. Această structură inter-instituțională va avea calitatea de autoritate macroprudențială, în sensul Recomandării CERS/2011/3.

De asemenea, proiectul de lege stipulează obligativitatea menținerii independenței BNR, conform art.130 din Tratatul privind funcționarea UE, în ceea ce privește deciziile privind politica macroprudențială.

Atribuțiile acestei structuri vizează, în principal:

- elaborarea strategiei privind politica macroprudențială;
- analiza informațiilor disponibile și identificarea riscurilor la adresa stabilității financiare;
- identificarea instituțiilor de importanță sistemică;
- emiterea de recomandări sau, după caz, avertizări în vederea prevenirii sau diminuării riscurilor și monitorizarea implementării acestora;
- emiterea de recomandări sau avertizări pentru asigurarea implementării recomandărilor sau avertismentelor Comitetului European pentru Risc Sistemic;
- monitorizarea implementării recomandărilor Comitetului European pentru Risc Sistemic (CERS) și a măsurilor adoptate la nivel național ca urmare a recomandărilor și avertizărilor emise de CERS.
- emiterea de recomandări pentru asigurarea punerii în aplicare la nivel national a regulamentelor, deciziilor, recomandărilor, orientărilor, ghidurilor emise în domeniul supravegherii macroprudențiale, adoptate la nivelul UE.

Destinatarii recomandărilor sunt fie BNR și ASF, în calitate de autorități de supraveghere financiară sectorială, fie Guvernul României. În urma primirii unor astfel de recomandări sau avertizări, destinatarii au obligația, potrivit proiectului de act normativ, să adopte măsurile recomandate sau să întreprindă acțiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizați, inclusiv în sensul emiterii de reglementări. Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială va avea responsabilități și în ceea ce privește coordonarea gestiunii crizelor financiare în sensul emiterii de recomandări în vederea stabilirii măsurilor necesare pentru reducerea riscului de contaminare în cazul în care unul sau mai mulți participanți la sistemul financiar se confruntă cu dificultăți care au impact sistemic, precum și a monitorizării implementării acestora.

Proiectul de act normativ are un impact pozitiv asupra mediului de afaceri, întrucât stabilitatea financiară asigură un cadru economic prielnic implementării strategiilor de afaceri, diminuând probabilitatea apariţiei factorilor economici exogeni cu impact negativ. De asemenea, proiectul de act normativ are un impact social pozitiv întrucât stabilitatea financiară este un bun public de care beneficiază fiecare cetăţean. O politică macroprudenţială eficientă contribuie la diminuarea probabilităţii de apariţie a crizelor financiare. Menţinerea stabilităţii financiare şi implicit a unui cadru macroeconomic stabil, are un impact pozitiv prin reducerea magnitudinii etapelor de creştere economică redusă sau negativă, diminuarea şomajului, asigurarea accesului la finanţare”.

Până la urmă, de ce oare protestează unii ?! Vor mai multă notorietate ? Vor să ciugulească și ei un ciolănaș, ceva acolo, pentru sufletul lor sărman ? Ce este mai grav, deformează realitatea. O masacrează pentru ca lor să le iasă „discursul competent”. Din nefericire, unii îi cred.

Înclin să recomand ca unor astfel de scandalagii să le acordăm atenția ce li se cuvine. Să îi dăm uitării. Viitorul copiilor noștri este mai important decât avantajele pe care ei vor să le obțină prin atitudinea scandaloasă și plină de autosuficiență pe care o adoptă.