Campioni ai populismului deșănțat, cei din Syriza au reușit, inițial, să își atingă scopul: să prăbușească Grecia și să își provoace partenerii Eurogrup încercând să îi antreneze în prăbușirea zonei euro. Atât.
Au întrerupt o guvernare care intrase pe un drum reparatoriu a erorilor anterioare. Au anulat toate rezultatele bune obținute în ani de chin pentru populație, au încercat să vândă luna de pe cer. Acum ar trebui chemați de greci să dea socoteală. Lozincile patriotarde nu dau de mâncare, nu pun la loc banii din bănci, nu sprijină economia. Au reușit să pună în poziții de adversitate cetățenii din Grecia cu cetățenii altor țări, posibili clienți ai produselor și serviciilor grecești, în special în turism. Acum reîndatorează Grecia în condiții absolut draconice.
Nu mai spun de Germania, o să spun de Marea Britanie. Londra se opune folosirii fondurilor britanice în programul de asistență pentru Grecia (aici). Fonduri care ar putea fi o sursă financiară solidă, cu potențial de creștere.
„Colegii noștri din zona euro au primit un mesaj clar și puternic potrivit căruia va fi inacceptabil de modificat poziția britanică privitoare la programele europene de stabilizare financiară.
Doar cei 19 membri ai zonei euro, din care Marea Britanie nu face parte, trebuie să aibă responsabilitatea de a subscrie la programe de stabilizare financiară cu ajutorul fondului utilizabil în timpul unor crize precum cea prin care trece Grecia în prezent”.
Este mai mult decât clar. Este o subscriere de către statele membre Eurogrup, sunt garanții ce se acoperă cu propriile „averi” pentru ca niște guverne grecești să facă ceva cu banii împrumutați. Unii nu sunt de acord.
Praga se poziționează clar împotriva garantării de către Cehia a ajutorului dat Greciei prin acordul abia încheiat. Praga nu este de acord că garanteze cota de 1,13% din suma stabilită pentru ajutorul financiar ce urmează a se acorda Greciei (aici).
Poziția cehilor sună, mai degrabă, a sentință: „Președintele ceh Milos Zeman a declarat luni că acordul cu Grecia este foarte fragil deoarece Grecia a promis de mai multe ori ceva, dar niciodată nu a îndeplinit. El a respins ideea că Republica Cehă ar trebui să ofere o garanție pentru un împrumut Greciei. El a considerat o astfel de alternativă ca foarte negativă. El crede că contribuabilii cehi nu ar trebui niciodată să plătească datoriile Greciei”.
În mod cu totul asemănător se vor comporta și alte state, în special cele care s-au opus acordului și au cerut ca Grecia să iasă din zona euro.
Problema este mai gravă. Nu doar statele zonei euro participă la Mecanismul European de Stabilizare Financiară, ci toate statele membre ale Uniunii Europene.
Este evident că aici se va pune problema garantării și de către România a unei părți a datoriilor Greciei. Sunt curios dacă vor pricepe marii susținători ai lui Tsipras și Varoufakis din România despre ce este vorba. Dacă pricep faptul că vom arunca niște bani pe apa sâmbetei pentru a fi solidari cu Grecia, dacă Președintele Iohannis și Guvernul Ponta își vor asuma garantarea procentului care îi va reveni României în mecanismul de salvare european.
Întrebarea este, până la urmă următoarea: vrem noi să devenim contribuabilii români care plătesc o parte din datoriile grecilor ? Să nu uităm că perioada pentru care Grecia este îndatorată până în prezent merge până la anii 2052 ! Cam pe aici. Să pricepem că perioada de îndatorare poate va fi prelungită. Să înțelegem că prin „ajutorarea” Greciei ne procopsim nu doar cu datoria României, mărită iresponsabil de Tăriceanu, Băsescu-Boc și Ponta, ne procopsim și cu o parte a datoriei Greciei. Copiii noștri sunt buni de plată. Se nasc deja îndatorați. Pentru ce ? Pentru ca niște guverne, românești sau străine, au avut chef să fie percepute de cetățenii lor ca mari donatoare de privilegii de la bugetul de stat.
Exemplul absolut negativ al Greciei ar trebui să ne trezească. Ce fac guvernele noastre ? De împrumutat, se împrumută, de dat cu beneficii la popor, dau, de umplut pușculița ... sufletul.
Exemplul negativ al Greciei îmi spune că Tăriceanu sau Năstase nu au prea fost buni premieri. De fapt, au fost niște tâlhari. La fel ca ceilalți de după ei. Trebuie să renunțăm la acest model de guvernare. Este prost, este tembel, este iresponsabil. Dacă îl păstrăm vom ajunge la fel ca grecii în loc să fim ca cehii, slovacii, polonezii, germanii, finlandezii etc.
Încep să am îndoieli cu privire la viabilitatea acordului abia încheiat. Dacă mai multe state se opun depunerii de garanții pentru Grecia, nu îi văd pe francezi, italieni, spanioli, portughezi, ciprioți și alții acoperind singuri garanțiile cerute. Nici pe Germania nu o văd prea bucuroasă să accepte să acopere ce nu vor ceilalți să dea.
Empatizez cu cel din Grecia aflat în dificultate însă trebuie să fie clar: cămașa este mai aproape de piele ca haina.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu