Grecia este în fața celei de a treia intervenții europene de ajutor de urgență în ultimii 5 (cinci !) ani. A treia ! Nu mai vorbim despre un accident politic de guvernare, vorbim deja despre o boală cronică. Toate guvernele grecești au tratat cu maximă superficialitate guvernarea țării. Au consumat mult mai mult decât le-a permis economia. Și-au distrus țara singuri. Ajutoarele primite au fost din banii altor cetățeni europeni. Din economiile lor. Pe bună dreptate se opun acum guvernele celorlalte state europene ajutorului pe care îl cere Guvernul Tsipras. Mai ales după ce au aflat că scopul politic al formațiunii la putere în Grecia este colapsul economic al UE. Colaps ce ar duce la destrămarea UE în folosul „prietenilor” pe care premierul grec Tsipras i-a tot cultivat în ultimul timp: Rusia, China etc. Colaps ce ar sărăci celelalte state europene. Pe unele le-ar băga într-o criză profundă fără ca acestea să fie vinovate cu ceva. Tsipras, Varoufakis și toți ceilalți lideri ai Syriza care au conceput acest plan diabolic nu mai au ce căuta la masa negocierilor. Nu pentru că nu prezintă încredere ci pentru că sunt toxici. Limbajul lor la dresa celorlalți europeni le-a arătat adevărata față. Așa cum ei au fost votați de greci, ceilalți lideri europeni au fost votați de cetățenii lor. Lipsa de considerație față de liderii aleși ai altor state reprezintă o lipsă de considerație față de cetățenii acelor state. Cum cred grecii că aceștia le vor mai sări în ajutor ?
Partidele extremiste ajunse în Parlamentul European l-au aplaudat pe Tsipras și l-au încurajat în demersul lui de distrugere a UE. De fapt, pentru UE problema o constituie apariția și dezvoltarea extremismului anti-UE. Cauza este în lipsa de consistență a conducerilor succesive ale UE. O cauză, cred eu, o reprezintă și comportamentul duplicitar al Franței care una declară și alta „produce”. Sunt convins că Franța nu își dorește o integrare a UE acum, îi este teamă de „supremația” germană, de modelul german care a prins la mai multe state membre UE și care atrage statele care și-au manifestat intenția de a se alătura UE. Modelul francez nu există, pe când cel german, da. Comisia Europeană a dat dovadă de superficialitate când a tratat diferite abateri ale statelor de la standardele UE. Standarde existente în tratatele de bază, obligatorii pentru toate statele semnatare. Acolo unde standardele au fost încălcate, au apărut probleme. Irlanda, Spania, Portugalia, Italia au avut probleme însă au tratat cu seriozitate situația și au revenit pe drumul cel bun fiind azi pe creștere economică. Își întăresc stabilitatea.
Liderul Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem, a anunțat că discuțiile tehnice vor continua și azi, duminică, pentru că nu s-a ajuns la un rezultat. Sunt prea multe state care refuză acordarea unui ajutor Greciei. Donald Tusk, Președintele Consiliului European, a anulat ședința de azi a Consiliului. Nu au ce aproba. Grecia rămâne în aer, deocamdată. Consecințele referendumului grecesc și refuzurilor de până acum a cabinetului Tsipras de a trata cu responsabilitate relația cu celelalte state europene își spun cuvântul. Nimeni nu crede că Grecia își va respecta angajamentele. Din moment ce în ultimii cinci ani au beneficiat de două ajutoare substanțiale (240 mld euro !) și nu au făcut nici un pas pentru reorganizarea statului, mai mult, după ce au încercat să provoace căderea economiei europene, cine îi mai creditează ?! Dracul !
Nodul gordian al anti-europenismului va fi tăiat în dreptul Greciei. Soluția este dată de greci, prin legenda legată de Alexandru Macedon (problemelor create de Grecia trebuie să li se aplice o soluție grecească, o soluție pe care grecii o înțeleg mai ușor decât așa-zisa „vorbă bună”). Un semnal și pentru alte state membre ale UE care se joacă cu regulile UE. Criza de acum va întări UE dacă se va merge pe aplicarea unor măsuri radicale.
Eu înclin să cred că grecii își vor alege alți conducători. Mai ales dacă vor pricepe că statul grec poate exista doar dacă ei contribuie și financiar la existența lui. Dacă le pasă de țara lor, să facă bine să nu mai jumulească bugetul de stat cu tot felul de favoruri personale. După criza de acum, relațiile lor cu creditorii vor fi foarte dure. Nu vor avea condiții mai dure de creditare, nu vor mai avea creditare. Nimeni nu va mai îndrăzni să îi crediteze pe ochi frumoși. Ulciorul nu merge de multe ori la apă. Ar trebui să știe acest lucru. Au ajuns la un capăt de drum. Trebuie să pună punct și să o ia de la capăt.
Poate că ideea germană de a ieși din zona euro pentru o perioadă de carantină nu ar strica. Nu sunt pregătiți pentru zona euro.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu