Mesaje importante între Erdogan și Poroșenko ! Turcia nu recunoaște anexarea Crimeei de către Rusia.

Turcia și Rusia își reorganizează relațiile. Rușii au obținut scuzele, turcii primesc turiști ruși, comerțul se „însănătoșește”, statele europene au început să „tușească”, (h)analiștii au găsit repede-repejor motive de renunțare de către Turcia la statutul de țară candidată la UE și, de ce nu, dacă se poate ((iar (h)analiștii pot, alături de presa ultra-potentă !)), renunțarea de către Turcia a statutului de membru al NATO și „intrarea în stare de conflict cu SUA”.

Știrea de la Agerpres este total aiurea față de imaginea oferită de (h)analiști și jurnaliștii „a toate știutori”.

Președintele Ucrainei a primit asigurări de la Președintele Turciei că aceasta nu va recunoaște anexarea Crimeei de către Rusia.

„Erdogan i-a confirmat lui Poroșenko poziția neschimbată a Turciei de susținere a integrității teritoriale a Ucrainei în cadrul frontierelor recunoscute internațional”

Neschimbată ! Poate bagă la cap și (h)analiștii alături de jurnaliștii care bat câmpii în scris și pe la televiziuni.

Este bine să ne uităm și la informațiile date de sursele serioase cu niște zile în urmă. Cei care le doresc le găsesc la Agerpres.

Turcia și-a reconfirmat proiectul strategic de aderare la Uniunea Europeană. Comunicat oficial. Turcia a recunoscut că SUA sunt un aliat, un partener strategic, că unele nemulțumiri nu afectează relația partenerială între cele două state. Știrea asta este bine să o rumege strategii neamului care vântură ca idioții ideea subversivă că relațiile între Turcia și SUA sunt atât de proaste încât americanii își retrag armele nucleare tactice din Turcia și le aduc în România.

Până la urmă la ce se limitează marele dezgheț dintre Turcia și Rusia ? La comerț, la turism, la energie. Turcia poate face câte conducte pentru gaze și petrol vrea cu Rusia. Este problema ei. Nu îi dăunează.

Plecând de la această știre, se poate merge mai departe. În știri mai vechi, oferite și de Turcia dar și de România, se garanta parteneriatul strategic româno-turc, parteneriatul strategic trilateral româno-turco-polonez. Se garantau angajamentele asumate după summit-ul de la Varșovia. Știu, știu, unii au ajuns cu imbecilitatea până acolo încât au anunțat cu surle și trâmbițe sfârșitul „angajamentelor și deciziilor” summit-ului de la Varșovia. Au luat ca suport dezghețarea relațiilor dintre Turcia și Rusia.

Știrea asta le dă peste bot tuturor „trollilor” stipendiați de ruși (pe diferite căi !) din presa română și din ONG-urile atât de vocale în ultimul timp. Rușii lucrează și direct dar și prin intermediul oficinelor lor din Anglia, Franța, Germania, Italia etc.

Iohannis la Bruxelles. Decent și responsabil. O altă relație România-Ucraina.

Mediafx (aici). ProTv (aici). Sinteză a poziției României în domeniile discutate.

Lupta împotriva terorismului cu precizarea lui Iohannis că UE trebuie să se prezinte unitar, fără discriminări interne (vezi Schengen !).

Situația Greciei, o problemă sensibilă datorită tonului agresiv al noului prim-ministru la adresa UE în special al statelor care au împrumutat Grecia dar care nu sunt de acord ca Grecia să nu își mai respecte angajamentele (mi se pare normal. Ți-am dat un ajutor financiar, fă în așa fel încât acesta să fie rambursat în timpul convenit). Iohannis a salutat continuarea dialogului între Grecia și UE. Fără nici o altă nuanțare a poziției. Nici nu trebuia. În Grecia este o nebunie populistă. UE nu are de gând să o importe.

Întărirea zonei euro cu exprimarea dorinței României de a adera și, de aceea, România va fi foarte atentă la modul în care este reorganizată zona euro și cum este stabilizată. Poziția lui Iohannis lasă loc de „așteptare”dacă zona euro nu reprezintă o zonă sigură, cu reguli ferme. Atrage și atenția, totodată, că zona euro la care dorește să adere România este una sever reglementată, predictibilă. Într-un fel, poziția exprimată de Iohannis poate fi o trimitere la acele state din zona euro care au luat-o prin bălării.

Nu în ultimul rând, problema Ucrainei. România este de partea Ucrainei. Ferm. Fără echivoc. România va sprijini Ucraina în demersurile ei. Klaus Iohannis va primi ministrul de externe al Ucrainei săptămâna viitoare și va efectua o vizită la Kiev la invitația lui Poroșenko.

Gest deosebit al lui Poroșenko. A venit la reprezentanța României la Bruxelles pentru o discuție cu Iohannis, la cererea lui și a salutat în limba română !

Pe timpul lui Kucima și a lui Ianukovici, România era declarată în strategia Ucrainei de apărare ca potențial stat agresor. Noul Președinte al Ucrainei, Petro Poroșenko o vede ca un partener, ca un stat pe care să se sprijine. Împreună cu Polonia, România poate constitui un sprijin serios pentru Ucraina, în mai toate domeniile.

Așa cum ne-a obișnuit, Iohannis punctează esențialul în tot ceea ce spune.

„Avem speranţe că respectarea independenţei, integrităţi teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei va deveni o prioritate pentru toţi participanţii la aceste negocieri, ceea ce nu a fost până acum, în cazul Federaţiei Ruse. Am văzut textul noului Acord, primim înţelegerea cu încredere, dar suntem conştienţi că rămân tensiuni şi puncte sensibile, pe care nu le putem rezolva fără voinţă politică şi fără să rămânem uniţi”

Cu referire la acordul semnat la Minsk: „Din această perspectivă, nu ne putem permite să ne iluzionăm că acum totul s-a rezolvat. În lipsa respectării celor convenite, suntem hotărâţi să discutăm despre introducerea de noi sancţiuni”.

„România înţelege pericolul sporit al conflictului armat din vecinătatea noastră şi se implică în soluţionarea lui. Am convenit să intensificăm cooperarea bilaterală. Împărtăşim interese comune legate de securitatea din regiunea noastră”.

Avem o agendă deja. Rămâne ca sub aspect guvernamental să aplicăm agenda. Nu doar ca stat membru UE ci ca vecin al Ucrainei, stare care impune mult mai mult decât angajamentele UE.

Ca cetățean, sunt mulțumit de acțiunea lui Iohannis. În particular, îmi doresc o mai intensă colaborare cu Ucraina. Vom avea de câștigat cu toții. Până una-alta, avem un adversar istoric comun: Rusia.

Pacea a trecut șchioapă pe lângă Minsk.

Agerpres (aici).

Liderii separatiștilor (?!) din sud-estul Ucrainei nu vor să semneze armistițiul negociat de Putin ! Păi, dacă este așa, nu au pierdut noaptea de pomană Hollande, Merkel și Poroșenko ? Ba da. Putin a avut un as ascuns în mânecă. A făcut-o pe negociatorul însă a avut siguranța că ce a convenit, chipurile, la Minsk nu se va pune în practică. Nu vor „separatiștii”. Asta este. Pentru că „separatiștii” sunt ruși, el este obligat să îi sprijine în continuare. Cur cu două fețe !

Știrea provine de la TASS. Iar propaganda rusă a titrat marele succes al lui Putin. Mare mizerie cu rușii ăștia.

Poroșenko a spus jurnaliștilor că Putin a venit cu propuneri inacceptabile, dar că mai sunt speranțe. Se pare că deșarte. Până la urmă, Poroșenko și ucrainenii vor trebui să își ia soarta în propriile mâini.

UE s-a prezentat în echipa formată de cele două mari puteri. Germania și Franța. Merkel și Hollande. Ambele puteri au presiuni interne din partea industriașilor care au contracte serioase, de miliarde de euro, cu Rusia. Industriașii germani și francezi nu au chef să piardă bani așa că nu sunt de acord cu noi sancțiuni împotriva Rusiei. Vor acorduri diplomatice pentru ca ei să poată face din nou afaceri în Rusia, unii să o înarmeze și să o pregătească împotriva statelor NATO, alții să îi facă economia mai puternică pentru a putea duce „sărmana” Rusie un război eficient împotriva unor state europene. Nu se poate face o altfel de judecată din moment ce tehnica de luptă modernă și tehnologiile moderne oferite Rusiei sunt aici, în coasta noastră iar Rusia nu s-a sfiit să amenințe statele din estul Europei cu agresiuni militare.

Agerpres (aici).

Liderii au revenit la masa negocierilor. Au primit informații că ce au convenit a căzut ?

Actualizare:

Hollande afirmă că separatiștii ruși au semnare acordul de armistițiu. Agerpres (aici).

Putin declarase că se ajunsese la un acord de retragere a armamentului greu. Hm. Vrea să se dezangajeze, probabil. Să își retragă armamentul trimis ca „ajutor umanitar”, armament ce a suferit pierderi serioase.

Actualizare:

Negociatorii au părăsit Minsk-ul. Hollande afirmă că acordul la care au ajuns este o mare realizare. Dacă va fi respectat de ruși, spun eu.