Rajoy: unitatea națiunii și suveranitatea nu se negociază

Mariano Rajoy, prim-ministrul Spaniei

Astă noapte am deschis El Pais și am dat peste interviul abia publicat cu premierul Spaniei, Mariano Rajoy.

Ferm dar și calculat, Rajoy nu lasă dubii în formulări, chiar dacă jurnaliștii insistă asupra unor ipoteze.

Carles Puigdemont (președintele guvernului Cataloniei) a încercat, mereu și mereu, să inducă ideea că „independența” Cataloniei poate fi negociată cu guvernul spaniol. Puigdemont a fost ajutat, din toate puterile, de o anume parte a presei străine (rusă, britanică etc.) care au pus „legitimitatea” demersului separatiștilor catalani înaintea legalității. Forțele cele mai radicale din Catalonia care susțin separarea de Spania sunt, fără a ne mira prea mult, extrema stângă, socialiștii și naționaliștii. Nu degeaba sunt pomenite evenimentele din 1934, când Catalonia a mai încercat să devină stat independent dar a ratat!

În esență, Rajoy respinge negocierile cerute de Puigdemont. Consideră că are suficiente posibilități legale pentru a răspunde agresiunii separatiștilor. Deocamdată, guvernul central al Spaniei a impus un control asupra conturilor publice din Catalonia (separatiștii reclamă că guvernul central refuză finanțarea din fondurile publice după referendum, astfel că nu mai au bani pentru activitatea curentă a administrațiilor publice) și a întărit prezența forțelor de ordine publică în Catalonia.

Din interviu, siguranța cu care Rajoy afirmă principiile statului de drept putem deduce ideea că are deja sprijinul acordat de către celelalte state membre ale Uniunii Europene și că aplicarea legii, chiar a prevederilor care impun folosirea forțelor de poliție, este considerată singura formă prin care unitatea statului spaniol poate fi protejată.

În Barcelona, adversarii „independenței” se adună pentru o mare manifestație. Drapelele spaniole și catalane sunt alături.

Barcelona, manifestație pentru unitatea Spaniei

Separatiștii catalani au toate șansele să devină „teroriști”. Cu acte. Nu vor ajunge să fie recunoscuți ca reprezentanți ai „poporului catalan” ci vor avea soarta altor organizații europene declarate în timp ca fiind de sorginte teroristă. Deja unii comentatori în Spania vorbesc despre asemănările pe care încep să le aibă susținătorii lui Puigdemont cu separatiștii basci.

Am încredere în Rajoy. Iar celelalte state membre ale Uniunii Europene îi vor fi alături. România, prin Meleșcanu, s-a declarat, deja, în favoarea legalității apărată de guvernul spaniol.

Așa, pentru cine vrea să înțeleagă.

Au și rușii necazurile lor. Un grup de hackeri din Ucraina, spune România Liberă, preluând de la Foreign Policy, au spart corespondența unui influent om al Kremlinului, un tip cu multe „competențe”, Vladislav Surkov. Rezultatul, este unul care confirmă ce se tot afirmă în lumea asta mare. Rusia manipulează forțe politice din statele vecine, dar și de mai departe, pentru a le împiedica să devină stabile și a le manipula după cum vrea „mușchiul” lui Putin.

Planul Rusiei, în derulare, urmărește ca în Parlamentul Ucrainei să intre separatiști și naționaliști, cu scopul de a submina Guvernul de la Kiev.

Să reținem intenția ! Separatiști dar și naționaliști. Cele două curente politice vor lupta una contra celeilalte în Parlamentul de la Kiev și astfel se va ajunge ca politicile guvernamentale să nu mai aibă coerență.

Nici România nu este departe de Rusia. Să ne uităm la R. Moldova. Acolo Rusia sprijină pe față pe „moldoveniști”, în frunte cu Dodon. Cei din Moldova vorbesc că și o parte a banilor pentru campania socialiștilor lui Dodon provin din Rusia. Tot Rusia sprijină Găgăuzia, tot direct, chiar financiar sau cu promisiuni financiare. Dar ssprijină, se pare, și anumite forțe care se declară „unioniste”. Ba, eu am credința că vor să introducă zâzania și aici, în România. Pentru că avem și noi niște separatiști destul de harnici. La care este musai să adăugăm noii naționaliști, în frunte cu Traian Băsescu și PMP-ul lui. Aici trebuie să fac și o distincție. Nici PSD nu iartă o porție de naționalism pur și dur !

Rusia știe că o Românie stabilă nu este de bun augur pentru ea la frontierele cu Ucraina și mai ales cu peninsula Crimeea. Tocmai are loc o sesiune a miniștrilor apărării din NATO la care au apărut elemente foarte importante. Probabil că serviciile de informații ruse le-au sesizat din timp. Cu un rezultat care nu place deloc Rusiei.

Ambasadorul SUA la NATO a vorbit de forțele terestre ale NATO din sud-estul continentului amplasate în România. Alături de ele, a venit și anunțul Turciei că va subordona Comandamentului Operațional de la București o brigadă turcă ! Bulgaria a dat asigurări că va participa la brigada NATO comandată de România cu efective permanente. Germania a dat asigurări că va participa cu ofițeri de stat major. Eu spun că „deocamdată”. SUA a anunțat că participă cu trupe pentru această brigadă, trupe care vor efectua rotații pentru că trebuie să se încadreze în convenția NATO-Rusia.

Marea Britanie a anunțat că va trimite, începând cu anul viitor, escadrile engleze cu avioane Eurofighter Typhoon. Care vor staționa câte 4 luni, cel puțin.

Se prevede și găsirea unei soluții pentru o forță navală cu caracter de permanență. Normal, pentru antrenamente în comun cu navele din România, Bulgaria și Turcia la care vor participa și nave din Ucraina. Încă sunt discuții pentru a se stabili cea mai bună soluție.

Ucraina are intenții de colaborare din ce în ce mai clare cu România pentru zona Mării Negre. Proiectul strategic „Intermarium”, propus de Polonia, este o idee care atrage astăzi Ucraina din ce în ce mai mult iar experții ucraineni de la Kiev au motivat că acceptul România ar fi de bun augur deoarece ar da stabilitate și coerență în acest spațiu. Normal, strategii din Ucraina au apreciat corect evoluția României și potențialul ei de pivot în zonă. Mofturile vor apare mai încolo, când pericolele vor fi fie îndepărtate fie atenuate.

Rusia lucrează de zor. Iar în perioadele de alegeri la vecini, cu atât mai intens cu cât o tulburare internă cât de mică sau o deviere de la politicile normale poate duce la beneficii pentru Rusia. Noi și cei din Moldova, alături de cei din Ucraina dar chiar și cei din SUA suntem actualele ținte ale Moscovei. Și un câștig, cât de mic, acolo, este mai bun decât nimic.

Pacea a trecut șchioapă pe lângă Minsk.

Agerpres (aici).

Liderii separatiștilor (?!) din sud-estul Ucrainei nu vor să semneze armistițiul negociat de Putin ! Păi, dacă este așa, nu au pierdut noaptea de pomană Hollande, Merkel și Poroșenko ? Ba da. Putin a avut un as ascuns în mânecă. A făcut-o pe negociatorul însă a avut siguranța că ce a convenit, chipurile, la Minsk nu se va pune în practică. Nu vor „separatiștii”. Asta este. Pentru că „separatiștii” sunt ruși, el este obligat să îi sprijine în continuare. Cur cu două fețe !

Știrea provine de la TASS. Iar propaganda rusă a titrat marele succes al lui Putin. Mare mizerie cu rușii ăștia.

Poroșenko a spus jurnaliștilor că Putin a venit cu propuneri inacceptabile, dar că mai sunt speranțe. Se pare că deșarte. Până la urmă, Poroșenko și ucrainenii vor trebui să își ia soarta în propriile mâini.

UE s-a prezentat în echipa formată de cele două mari puteri. Germania și Franța. Merkel și Hollande. Ambele puteri au presiuni interne din partea industriașilor care au contracte serioase, de miliarde de euro, cu Rusia. Industriașii germani și francezi nu au chef să piardă bani așa că nu sunt de acord cu noi sancțiuni împotriva Rusiei. Vor acorduri diplomatice pentru ca ei să poată face din nou afaceri în Rusia, unii să o înarmeze și să o pregătească împotriva statelor NATO, alții să îi facă economia mai puternică pentru a putea duce „sărmana” Rusie un război eficient împotriva unor state europene. Nu se poate face o altfel de judecată din moment ce tehnica de luptă modernă și tehnologiile moderne oferite Rusiei sunt aici, în coasta noastră iar Rusia nu s-a sfiit să amenințe statele din estul Europei cu agresiuni militare.

Agerpres (aici).

Liderii au revenit la masa negocierilor. Au primit informații că ce au convenit a căzut ?

Actualizare:

Hollande afirmă că separatiștii ruși au semnare acordul de armistițiu. Agerpres (aici).

Putin declarase că se ajunsese la un acord de retragere a armamentului greu. Hm. Vrea să se dezangajeze, probabil. Să își retragă armamentul trimis ca „ajutor umanitar”, armament ce a suferit pierderi serioase.

Actualizare:

Negociatorii au părăsit Minsk-ul. Hollande afirmă că acordul la care au ajuns este o mare realizare. Dacă va fi respectat de ruși, spun eu.

Între accident și act terorist. Rusia respinge actul terorist. Are tot interesul.

Asasinarea civililor din avionul malaysian este un rezultat al unui act de agresiune asupra aeronavei. Nimeni nu neagă evidența. Pozițiile politice la nivelul șefilor de state și de guvern sunt însă diferite.

Ucraina acuză un act terorist din partea „separatiștilor” pro ruși sprijiniți de Moscova. Este țara care suportă o agresiune armată a Rusiei mascată, prin suportul militar și logistic acordat de Rusia „separatiștilor”. De aceea, acum face publice interceptările telefonice ale convorbirilor purtate de „separatiști” cu cei aflați în centrele de comandă militară și logistică din Rusia. Convorbiri care au fost puse la dispoziția aliaților Ucrainei din vestul Europei și Statelor Unite. Nu este exclus ca americanii și unii experți militari din statele europene să aflați la Kiev sau în zona de conflict să gireze ca valabile aceste interceptări. Acum sunt făcute publice pentru a întări acuzele pe care Kievul le aduce Rusiei.

De aici iau ultimele interceptări.

„Pe 17 iulie, în ziua tragediei,  teroriștii au primit din Rusia sistemul autopropulsat de lansare a rachetelor sol-aer BUK-5M cu tot cu echipaj. În aceeași zi, teroriștii au primit trei obuziere autopropulsate „Gvozdika”.  Serviciul de securitate a publicat înregistrările convorbirilor telefonice dintre teroriști care vorbesc despre primirea și transportarea sistemului BUK.  

1. „Oleg” (șeful statului major al așa-zisei republici populare Lugansk) vs. „Oreon” (ofițer rus, Direcția de Informații (GRU) a Rusiei)

- Un avion a deschis focul în Stanița , dar a dat greș.
- Foarte bine, ei se răzbună pentru avioanele lor, dar le-au mai rămas câteva zile. 
- Avem deja BUK-uri, îi vom doborî. 
- Da, știu asta.

2. „Hmurîi” (ofițer GRU) vs. „Bureat” (soldat terorist)

- Te ascult, Bureatik
- Auzi, Nikolaevici, unde să o încărcăm pe frumoasa asta?
- Pe care? Pe asta?
- Da, pe cea pe care am adus-o. Sunt deja în Donețk. 
- Care „B…”, „M…”?
- Da, BUK. 
- E remorcată?
- Da, trebuie să o descărcăm ca să o ascundem. 
- Este însoțită de echipaj?
- Da, CU ECHIPAJ.
- Nu trebuie să o ascunzi nicăieri. Va pleca acum acolo.


3. „Hmurîi” vs. „Bureat” 

- Unde ești? Mi-ai adus una sau două?
- Una singură. A fost o neînțelegere acolo la ei. Nu ne-au trimis remorca. Au descărcat-o și a trecut pe autopropulsie. 
- Cum a trecut frontiera? Pe autopropulsie sau remorcată?
- Singură a trecut hotarul.
- Îți spun imediat unde să o plasezi. Ea va porni împreună cu tancurile regimentului „Vostok”.

4. „Hmurîi” vs. Sanîci (soldat terorist)

- Sanîci, unde să-mi aduc BUK-M-ul ca să-l includ în coloană. Va porni cu ai tăi. E remorcat. 
- La „Motel”, înainte să ajungi la Gornostaievka.

5. „Hmurîi” vs terorist

- Ascultă-mă atent. După rondul de la „Motel”, sună-l pe „Bibliotecar” acolo vei găsi știi tu ce. 
Îți iei numai oamenii care s-au întors câți îți trebuie pentru însoțire. Pe restul îi lași aici. Vii acolo,unde este Pervomaiskoie, să te uiți pe hartă.
- Am înțeles. 
- Misiunea ta e să rămâi în rezervă, plus să asiguri paza chestiei astea pe care tu ai să o însoțești. „Ghiurza” tot va fi acolo. În caz de ceva, să mă suni. 
- Bine.

6.  „Hmurîi” vs „Boțman” (ofițer GRU)

- Da, Boțman, te ascult. 
- Salut, frate, cum îți merge. 
- Nu prea bine, suntem în Marinovka, din cauza asta nu e prea bine. Rezistăm. 
- Ce s-a întâmplat?
- Cum crezi? Ne bat cu „Grad-uri” permanent. Abia acum am putut răsufla. Iată am doborât un avion, un SU. Noi avem „BUK-M”. Ei încearcă să iasă din Zelenopolie, dar trebuie să treacă prin mine. Ieri am doborât două avioane Su, astăzi încă unul. Slava Domnului, azi dimineață am primit sistemul BUK-M, ne este mai ușor acum. 
- Ce să-ți spun. Dacă ai nevoie de ceva, să mă suni. Voi veni. 
- Mulțumesc, frate. În două ore mă voi porni spre Donețk, pentru că am primit încă trei sisteme „Gvozdika”. Le voi aduce aici, pentru că ne e greu cu totul acum. 
- Poate să-i acoperim cu rachete „Grad”?
- Problema este că noi „Grad” avem, dar specialiști în conducerea focului nu. Asta în primul rând. În al doilea rând, așteptăm ca Rusia să le f…pozițiile de pe partea ei”.

Convorbirile sunt mai mult decât evidente însă în lumea noastră „democrată” ele sunt doar mijloace de probă, nu și probe. Sunt puse la îndoială. Militarii însă nu sunt atât de ... încât să nu le ia în serios. Existența sau inexistența unor sisteme de foc cu anumite capacități la inamic determină anumite acțiuni și calcule privind pierderile posibile în oameni și tehnică de luptă. Mai ales în oameni. Iar la tehnica de luptă, este pusă sub semnul întrebării capacitatea aeriană a Ucrainei în zona de conflict din cele două regiuni aflate încă sub controlul rușilor.

Lavrov, ministrul de externe al Rusiei combate ferm calificarea ca „act terorist” a tragediei aviatice care a avut ca rezultat doborârea avionului civil malaysian. Are tot interesul, pentru că știe, la fel de bine ca oricine, că nu poate ascunde implicarea Rusiei în conflictul din estul Ucrainei, știe că nu poate ascunde transferul către „separatiști” a unor detașamente de luptă din Rusia și a tehnicii grele. SUA și statele UE au informațiile necesare care confirmă implicarea Rusiei, de aceea există și se extind sancțiunile politice și economice luate de ele împotriva Rusiei. Ultimele sancțiuni privesc marile companii și bănci rusești cărora le-au fost înghețate operațiunile pe piața americană și europeană, le-au fost înghețate fondurile aflate în aceste state, le-a fost înghețată legătura cu Rusia astfel că dinspre ele, Rusia nu mai poate primi finanțările la care se aștepta.

Lavrov luptă să evite asocierea cu terorismul a tragediei. Este convins că Rusia va fi făcută vinovată, chiar dacă ei vor spune că doar „separatiștii” sunt vinovați, pentru că nu au cum motiva existența specialiștilor care lucrează cu armamentul greu în Ucraina sau care deservesc sistemele sofisticate antiaeriene. Lavrov speră să obțină calificarea evenimentului ca „accident regretabil”, care scoate forțele „separatiste” de sub „umbrela terorismului”. Este deosebit de important pentru Rusia ca „separatiștii pro-ruși” să nu fie declarați la nivel internațional ca „teroriști”. Sunt sigur că pe lângă „bombele de presă” pe care propaganda rusă le promovează în aceste zile, Rusia duce a disperată campanie diplomatică pentru a determina cancelariile străine, în special a statelor europene și a SUA, a altor state foarte importante de pe glob să nu accepte calificarea forțelor „separatiste” din Ucraina ca „formațiuni teroriste”.

Dacă nu va reuși, intervenția Rusiei în Ucraina va trebui încetată în caz contrar, Rusia însăși va fi acuzată de terorism.

Declararea forțelor „separatiste” ca organizație teroristă - așa cum încearcă Kievul să obțină -, permite susținerea pe față a Ucrainei de către forțele armate ale altor state. Poate chiar sub pavilionul ONU.

Declarațiile șefilor de state și de guvern cu privire la cumplitul asasinat comis de ruși pe teritoriul Ucrainei sunt „relativ” moderate. Se acceptă că avionul civil a fost atacat cu o rachetă sol-aer, se admite că s-a tras din zona aflată sub ocupația „separatiștilor”, se admite că din aceeași zonă au fost lovite aeronavele militare ale Ucrainei, se admite faptul că Rusia a dus în Ucraina tehnică de luptă și armament greu, împreună cu specialștii necesari, se admite că „separatiștii” folosesc tehnică de luptă mult superioară pentru posibilitățile pe care le au pe teritoriul Ucrainei însă nici o cancelarie nu spune cine este vinovatul. Nu au cum. Pentru că formularea vinovăției impune luarea unor măsuri la nivelul respectivelor state. De aceea se va aștepta rezultatul anchetei care deja s-a declanșat, anchetă aflată la început și care va avea niște obstacole de trecut.

Rusia susține ancheta. Va căuta ca pe timpul acesteia să lucreze în favoarea ei. Știe că va trebui să îi ascundă pe criminali, să ascundă tehnica de luptă abia adusă în Ucraina, să determine concluzii politice care să nu îi agraveze situația internațională. Ancheta va dura însă va avea două sau mai multe părți distincte. Cea mai importantă parte, fără a neglija victimele tragediei, este arătarea responsabilului pentru crimă. Toate statele lumii au deja interceptările telefonice (înclin să cred că nu doar ucrainenii le-au făcut !), toate statele interesate au deja înregistrările satelitare care arată cum s-au deplasat forțele militare din Rusia în Ucraina, toate statele interesate au deja imagini concludente cu teatrul de operațiuni militare din cele două regiuni din Ucraina aflate sub controlul relativ al „separatiștilor”. Ancheta este un act formal, absolut necesar, prevăzut în tratatele internaționale la care toate aceste state sunt părți.

Ucraina mai are în spate o tragedie. Comisă de forțele ei armate, când au doborât un avion civil pe timpul unei aplicații deasupra Crimeii, cu ceva ani în urmă. Când rudele celor uciși de ucraineni și-au cerut dreptatea în fața instanțelor ucrainene, au fost „refuzați”. Instanțele de judecată din Ucraina au declarat că „nu există probe concludente” că avionul a fost lovit de o rachetă ucraineană. Acum ne vom afla în fața unei tragedii care va avea ca urmări doar arătarea unui sau unor vinovați din punct de vedere politic. Ucraina nu vrea să fie considerată responsabilă de tragedie și dă vina pe Rusia. Rusia nu vrea să fie considerată responsabilă de tragedie pentru că nu are, oficial, forțe armate pe teritoriul Ucrainei și dă vina pe Ucraina care „menține” un război împotriva „propriului popor”. „Separatiștii” nu pot fi trași la răspundere civilă pentru că ei nu reprezintă, politic, pe nimeni. Rudele victimelor vor suferi o nouă tragedie când vor afla că nimeni nu se face vinovat, când nu vor putea trage pe cineva la răspundere.

În timp ce șefii de state și de guverne sunt obligați să fie moderați în afirmații, altfel ar trebui să anunțe și decizii din partea statelor lor, presa și noi, „civilii”, ne formăm un punct de vedere. Unii se vor poziționa împotriva Rusiei alții împotriva Ucrainei, alții împotriva tuturor etc.

Pentru mine este mai mult decât clar. Informal, Rusia este autorul direct al asasinatului. Acesta a fost produs cu tehnica lor, adusă din Rusia cu echipaj de deservire cu tot. „Separatiștii” au devenit un pretext. Este ciudat că după pierderi imense în personal și tehnică militară „separatiștii” devin din ce în ce mai mulți și mai bine dotați militar, ba chiar și specialiști în manevrarea armamentului greu și a sistemelor ofensive pe care nici Ucraina poate că nu le are.