O modificare a Codului fiscal care are ... o „șopârlă”. PSD nu este pregătit să își aplice legea

Agerpres. Ministrul Muncii: Modificăm un articol din Codul fiscal pentru a putea pregăti aplicarea legii salarizării

„Este vorba de reducerea unui termen, de la șase la trei luni, de intrare în vigoare a modificărilor Codului fiscal, pentru că legea salarizării ar fi trebuit să apară la pachet cu Codul fiscal și, pentru a recupera această întârziere, ca să putem să aplicăm legea salarizării, este necesară modificarea articolului 4”

Articolul din Codul fiscal este acesta:

ART. 4 - Modificarea și completarea Codului fiscal

(1) Prezentul cod se modifică și se completează prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Să interpretăm puțin situația.

Legea salarizării a fost făcută de PSD cu multă larghețe „bugetară” dar cu mai puțină atenție legislativă. Scopul PSD a fost ca această lege să creeze din președintele Klaus Iohannis un „dușman al românilor” prin refuzul de a promulga legea, de a o ataca la Curtea Constituțională, de a o retrimite la Parlament etc. Ei bine, președintele Iohannis nu a făcut nici una din aceste mișcări. A promulgat legea și a ținut o mică cuvântare în care și-a manifestat încrederea că Guvernul PSD-ALDE vor ști să aplice legea fără a se depăși deficitul bugetar al României de 3%.

Promulgând legea, președintele Iohannis a pus PSD în dificultate. Mare. Termenul de intrare în vigoare a legii este 1 iulie 2017. Culmea, este în termen ! Numai că, nu au fost pregătiți să o aplice !

„Este și o solicitare din partea noastră pentru a putea pregăti aplicarea legii salarizării, precum și reducerea impozitului pe venit și a cotelor contribuțiilor de asigurări sociale. Vă solicităm deci modificarea unui articol din Codul fiscal cu precizarea că nu este vorba de creșteri de taxe sau impozite ori de introducerea altora noi”

Cum vine asta ? Bine. Ei au băgat legea sperând că pe baza ei vor purta un război cu președintele Iohannis. Nu au reușit. Acum trebuie să caute banii, din pământ din piatră seacă să acopere angajamentele asumate prin lege ! Prevăd că epopeea legii salarizării nu se oprește aici. Vom mai avea surprize.

Intrarea în vigoare a legii salarizării aduce modificări la Codul fiscal. Aduce modificări la veniturile bugetului de stat. Chiar dacă anul acesta nu se vor mai face majorări salariale, acestea urmând a fi aplicate din 1 ianuarie 2018.

Este clar că nu au pregătit modificări în alte legi și au nevoie de acest termen redus pentru a le putea face !

Această lege mărește considerabil anvelopa salarială a personalului salariat din fonduri publice. Până acum au guvernat cu pagubă. Ce vor face în a doua jumătate a anului nu știm. Vedem doar cum încearcă să dreagă busuiocul. Degringolada este totală !

Puterea judecătorească: din cele trei puteri e singura calificată !

Întâlnire la CSM. Magistrații CSM au cerut ministrului Toader Tudorel să le ofere o copie a proiectului legii salarizării bugetarilor. CSM nu a fost consultat cu privire la salarizarea magistraților ! Trebuia să bănuiesc. Ministrul Olguța Vasilescu a mărturisit deja că proiectul a fost lucrat mai mult la sediul PSD, peste 80% dintre prevederile lui, probabil cele mai importante, iar grilele de salarizare au fost printre paginile cele mai „ascunse”. Iar de aici, ajungem ușor la concluzia că acest proiect de lege este la „mușchii infractorului Dragnea” și nu o proiecție la care societatea să fi contribuit. Ca atare, este un proiect al PSD și nu al societății !

CSM și uniunile profesionale ale magistraților au cerut Ministerului Muncii dar și Ministerului Justiției să aibă acces la lucrările ce se fac pe legea salarizării bugetarilor însă nu au avut succes. Normal. Doar nu erau să fie invitați la sediul PSD unde proiectul de lege, uriaș ca importanță socială, se pitrocea sub atenta supraveghere a infractorului Liviu Dragnea !

Mi-a plăcut răspunsul lui Toader Tudorel dat magistraților din CSM.

Acceptați că nu la mine e pixul care stabilește salariul și sporurile magistraților. Și eu dacă vreți, dintr-o anumită perspectivă, nu am venit aici ca ministru, sigur, în calitatea asta am venit, dar sunt membru CSM, și din aceeași perspectivă susțin toate demersurile acestei categorii de demnitari și spuneam, cu plăcere de fiecare dată, din cele trei puteri e singura calificată

Da ! Așa este. Dintre cele trei puteri ale statului, singura calificată este puterea judecătorească. Fără nici un dubiu. Este singura putere unde la conducerea instituțiilor ajung cei mai merituoși magistrați. Este singura putere unde primează meritocrația. Celelalte puteri, legislativă și executivă, sunt pline de rebuturi ! În Parlament, colcăie „starea infracțională” prin cei aproape 25% de parlamentari condamnați cu suspendare sau cu procese penale în curs, infractorul Liviu Dragnea fiind chiar președintele Camerei Deputaților iar inculpatul Călin Anton Popescu Tăriceanu fiind președintele Senatului iar la Guvern avem persoane care înainte de a ajunge miniștri erau niște străluciți necunoscuți.

Ei bine, politicienii penali au lucrat, pe ascuns (așa este moda la PSD), legea de salarizare unitară a bugetare stabilind ei care sunt „echivalențele” între diferitele categorii profesionale. Ca o curiozitate pentru mine, din ce am văzut, un actor cu vechime are un salariu mai mare (cu cel puțin 1/3 !) ca un general care comandă câteva mii de oameni și are în responsabilitate valori materiale de milioane de euro (ce să mai spun de colonei sau celelalte grade de ofițer superior care au specializări de nișă !). Nu mai spun de rezultatul social al activității fiecăruia !

Este ciudat că un partid politic dispune asupra „vieții și morții” puterilor statului. S-a dus naibii art. 1 din Constituție. Poate că ar trebui să o schimbăm și să fie scris că PSD organizează statul român după cum vrea mușchii infractorului Liviu Dragnea în aplauzele inculpatului Călin Anton Popescu Tăriceanu.

Sursa: Agerpres (aici și aici).

Dâncu vorbește frumos. Să vedem reforma.

Agerpres (aici).

Vasile Dâncu vorbește bine. Vorbește despre principii care trebuie impuse în reforma administrației dar și a salarizării funcțiilor publice. Impuse, nu propuse. Pentru că am ajunge iar la concluzia spus de el: „În acest moment, este foarte clar că noi trebuie să construim un standard de salarizare unic în România, pentru că România este plină de privilegii”. De acord.

Din ce spune el, au deja concepte care se detașează în sensul de reformă dorit. Funcția publică să fie construită pe baza unor principii care să includă standarde bine conturate. De cost, de eficiență, standarde profesionale etc. Legată de funcția publică se urmărește retribuirea. Cu raportare la salarizarea Președintelui României. Astfel se va ajunge la o imagine clară a fiecărei funcții publice și la eliminarea anomaliei de astăzi când unii funcționari publici au salarii mai mari ca Președintele. Situația asta este absurdă. Mie îmi este imposibil să accept că o funcție publică este mai importantă ca a Președintelui țării, că poartă mai multă răspundere publică ca Președintele, că are o importanță socială mai mare ca a Președintelui. Este de reținut și principiul echității dar și al respectării ierarhiei funcției. Ba chiar și o diferențiere în salarizare „în interiorul” funcției publice care să aibă în vedere vechimea și alte componente ale muncii - evident și responsabilitatea ce se degajă.

Vreau să cred că nu se va ajunge la „tăieri” de salarii pentru ca toți să ajungă la același nivel. Acolo unde exagerarea salarizării a depășit limitele bunului simț - evident că sunt astfel de cazuri -, se va impune o reorganizare a respectivelor structuri cu redefinea funcției publice și a atribuțiilor structurilor în cauză. Vor urma evaluări ale celor care vor să ocupe respectivele funcții. Unii vor rămâne cu salarizarea pe loc, pentru că deja sunt la un maxim „deranjant”, alții vor beneficia pentru că salarizarea lor se va apropia de a celor care au avut parte de privilegii. Unii/unele își vor pierde locurile de muncă. Fie vor pleca - eliminarea privilegiului -, fie nu se vor califica pentru ocuparea funcțiilor publice disponibile după reorganizare. Este evident că va exista pentru aceeași funcție publică o departajare care va avea ca fundament nivelul instituției publice însă această departajare nu trebuie să fie deranjantă.

Reforma va trebui să întrunească aprobarea majorității cetățenilor. Va avea și adversari, în special între cei care azi ocupă funcții publice și urmează a pierde privilegiile, nu doar salariale. Cei din urmă se vor duce la Antena 3 să se plângă de abuzurile puterii „iohanniste”.

Eu sper ca reforma să se realizeze. Sper. Sper ca partidele politice principale să o sprijine. Realizarea reformei va permite resetarea „angajamentelor politice”. Promisiunile care privesc luna de pe cer vor exista doar în gura „infractorilor politici” - persoane capabile să mintă, să înșele, să promită fără a avea suport real în angajamente.

Dâncu vorbește frumos. Să vedem realizarea.