Contracararea știrilor false

Agerpres. Teodor Meleșcanu, ministerul de externe, informează că la MAE s-a format un un Departament de comunicare strategică care are misiunea de a contracara promovarea știrilor false.

„Sunt știri false care vin pe diverse canale și este nevoie ca ele să fie contracarate, nu prin cenzură, prin propagandă la rândul nostru, ci prin prezentarea de fapte reale și concrete care pot să dea publicului informația necesară astfel încât să poată judeca atunci când vede că se iese din acest cadru”

O acțiune salutară. Absolut necesară. Contracararea știrilor false venite cu predilecție dintre Rusia, campioana în materie, dar și din alte părți, este vitală. „Ciorbagii”, „fursecarii” și alte „specialități” cu microbul trădării în sânge au umplut media cu informații false despre noi, ca nație, despre prietenii noștri, despre Uniunea Europeană și NATO astfel că mai avem puțin și vom asista la scene de profundă dragoste și admirație față de iubitul „conducător” Vladimir Putin sau chiar Victor Orban ori mai știu eu care autocrat ce se visează buricul pământului.

„Este în cadrul Departamentului nostru de analiză politică și de sinteză, de prevederea viitorului. Se analizează toate aceste știri false, vectorii care le propagă și se propun răspunsuri din partea noastră sau chiar, înainte de a face răspunsuri, ieșiri din partea noastră cu știri de presă cu informații credibile și adevărate care să poată să contrabalanseze acest tip de atac. Sigur că suntem interesați și de colaborare cu alte centre pentru că este una dintre problemele mari, este unul dintre instrumentele fundamentale ale războiului hibrid din păcate”

Este o măsură care arată responsabilitate. Printre puținele care pot fi lipite de actuala guvernare. Ar fi fost total aiurea ca apărarea adevărului să fie lăsată la mâna unor străini. Avem cu cine face o astfel de treabă, avem specialiștii necesari și este normal să fie implicați în combaterea acestui tip de război hibrid.

Sper ca Lia Olguța Vasilescu să fie de acord ca salarizarea lor să fie mai mare ca cea a unui șofer de la o primărie. Totuși, nu oricine poate face ceea ce spune Meleșcanu că vor face acei oameni !

Războiul de propagandă cu elemente de tactică de război hibrid !

Nikolai Nencev, ministrul apărării din Bulgaria contracarează prin declarația de la postul de televiziune „Nova Tv” „războiul de propagandă cu elemente de tactică de război hibrid” referitor la o așa-zisă propunere a României de înființare a unei flote navale comune a României, Bulgariei și Turciei împotriva Rusiei. Agerpres.

România a propus numai exerciții și training comune în scopul întăririi capacităților de apărare, spune ministrul bulgar.

Presa bulgară, probabil că despre ea este vorba în atenționarea făcută de ministrul bulgar, se pare că a răspuns unei comenzi ferme de acțiune făcută de la Moscova. Ministrul de externe al Rusiei, Lavrov, s-a manifestat împotriva constituirii unei „Flote NATO” la Marea Neagră, diferiți oficiali ai Rusiei au făcut, la rândul lor, declarații „războinice” la o astfel de idee, ambasadorul Rusiei la NATO a făcut și el, de curând, se pare că ieri-alaltăieri declarații împotriva înființării unei „Flote NATO” la Marea Neagră.

Presa română, de rahat, ca întotdeauna, a preluat și răspândit mesajul Kremlinului cu dezinvoltură.

Așa am ajuns la „țipătul demnitarilor bulgari la Iohannis”, la declarațiile lui Traian Băsescu că deplasarea lui Iohannis este un mare eșec, la tot felul de materiale aiuritoare, inclusiv la părerile unor „analiști români” publicate de publicațiile on-line ale propagandei ruse, cum ar fi „Sputnik” și „Russiatoday”.

După intervenția lui Klaus Iohannis, făcută publică, ca la un făcut, oficialii bulgari au confirmat că este așa cum spune Iohannis ! Măi să fie ? Să mai cred în declarațiile lui Boyko Borissov relatate de presă, română și bulgară ? Să mai cred în declarația de presă de ieri a celor trei oficiali bulgari care afirmă că s-au împotrivit inițiativei României ?

„Oficialul bulgar a precizat că omologul său român, Mihnea Motoc, a prezentat ideea unei flote comune la Marea Neagră la care să participe Bulgaria, România și Turcia, față de care el și-a exprimat însă dezacordul, insistând că orice decizie trebuie luată de conducerea politică la nivelul NATO”, ar fi declarat la o conferință de presă comună a lui Plevneliev, Borissov și Nencev ultimul dintre ei.

După declarația de ieri,  vine declarația de astăzi arătată la începutul articolului. Cineva fumează țigări cu altă compoziție decât tutunul !

Nu mai spun de intervenția „inteligentă” a lui Adrian Severin care scoate în evidență niște realități de politică internațională în care România este un stat agresor la adresa Rușilor și că România ar trebui să accepte o recomandare de la ruși pentru a face ceva privind propria apărare și, chiar ar fi normal, să ridice două degete și să ceară de la Kremlin voie să meargă să facă „caca”.

După această declarație a oficialului bulgar mă întreb ca omul: cine duce acest „război hibrid” ? Oficialii bulgari sunt lămuriți cu cererea României ? Deocamdată, din elanul anti-flotă NATO, se văd la orizont rușii, mai aproape sunt cozile de topor din România, dar în Bulgaria ce se vede ? Presa lor l-a făcut de rahat pe Iohannis. Oficialii lor se joacă de-a vorbele. La noi, anti-Iohanniștii trăiesc intens, la limita atacului de cord în frunte cu Traian Băsescu și „gazetele de perete” care îi multiplică vorbele. Presa PSD-istă exultă, la rândul ei, postacii au răspândit tot felul de aberații care mai de care mai aproape de apocalipsă.

Rămâne întrebarea: ce răspuns va da Bulgaria la summit-ul de la Varșovia ? Va sta deoparte sau se va alătura inițiativei României și Turciei ?

Nu de alta, dar ca răspuns la ofuscarea rușilor, liderii militari americani răspund cu trimiterea distrugătoarelor modernizate americane în Marea Neagră pentru exerciții comune cu navele militare ale României, Turciei și Bulgariei. Ba, la unele exerciții, participă și Ucraina.

Avertismentul privind Rusia. Este real și serios.

Mă alătur aici, prin ceea ce scriu acum, celor care iau foarte serios în considerare pericolul generat de noua (de fapt, vechea) politică internațională a Federației Ruse. Cucerirea unor noi teritorii și stabilirea unor noi sfere de influență.

Rusia nu are capacitatea de a se opune, economic, celorlalte state mari (SUA, China) sau comunități de state. Rusia a fost, este și va mai fi o perioadă de timp un stat autocratic. Rusia a fost, este și va mai fi un stat expansionist. Va avea aliați și dușmani. Aliații rușilor, devin în timp state aservite. Colonii. Rusia și-a „exportat” populația în toate statele vecine pentru ca la un moment dat să aibă unul din motivele agresiunii: apărarea intereselor populației ruse din vecinătate. Dușmanii rușilor devin toți cei care nu recunosc supremația lor.

Uniunea Europeană este un „dușman”. S-a extins și există „pericolul” să ajungă la o integrare statală care să o transforme într-o entitate politică coerentă. De aici, mai departe, se poate ajunge la o integrare de securitate și de apărare. Pașii făcuți până acum sunt edificatori. Uniunea Europeană este subiect de drept internațional. Uniunea Europeană se integrează politic prin reglementările comune privind cetățenia, circulația persoanelor și a mărfurilor, asistența consulară (viza Schengen se poate elibera de către orice consulat al statelor membre Schengen - un exemplu). S-a înființat funcția de comisar al UE pentru politica externă și se întărește ideea unui comisar pentru problemele de apărare. Se insistă la nivelul PE și al CE pe o politică de părare și securitate comună. Granițele Schengen (în particular), Frontex și granițele UE induc ideea unei unități de state (confederație) și nu doar a unor state, luate separat. UE devine, pe zi ce trece, o entitate stabilă în dreptul internațional. Slăbiciunea UE, din punct de vedere militar, este lipsa unității statelor în domeniu. NATO este foarte bun însă nu este suficient. UE este puternică din punct de vedere economic însă este slabă din punctul de vedere al capacității de apărare a puterii economice și statale.

Analiștii au observat bine faptul că NATO a rămas în urmă din punctul de vedere al evoluției strategice și doctrinare. Rusia a evoluat. Că ne place sau nu, acesta este adevărul. A denunțat tratatele care limitau înarmarea în spațiul european, a denunțat tratatele privind limitarea armamentelor nucleare pe când statele europene nu au făcut acest lucru, Rusia și-a sporit forța armată, a trecut la înlocuirea tehnicii depășite, au schimbat doctrina militară. În Ucraina dar și în alte state unde Rusia este stat agresor (R. Moldova, Georgia ...) și-a dus tehnica la care vrea să renunțe și o folosește împotriva statelor agresate. Și-au dezvoltat armamentul nuclear tactic și au decretat că îl vor folosi dacă Rusia sau aliații ei vor suporta un atac nuclear sau convențional. Momentul în care folosirea armamentul nuclear este lăsat la latitudinea conducerii politice a Rusiei, fără a fi ancorat într-o realitate operativă, generează, pe bună dreptate, neliniște.

Statele europene au visat frumos iar acum s-au trezit în plin coșmar. Războiul în Europa a fost posibil în permanență, acum este probabil, cu o nouă înfățișare. Al doilea război mondial a impus tancul și arma atomică. Rusia aduce, azi, o altă invenție: războiul hibrid. O combinație de tehnici de război convenționale, de gherilă urbană și cibernetice - spune sir Adrian Bradshaw, adjunctul comandantului forţelor NATO din Europa. Mediafax (aici). Observație bună.

Cu două zile în urmă, la Digi24Tv, grl. Degeratu a prezentat extrem de concret situația militară. Îl confirmă pe militarul britanic (aici). Armatele NATO nu știu să acționeze în acest tip de război hibrid. Când să acționeze, cum să acționeze, care este limita acțiunilor, ce armament să fie folosit etc. Politic, dacă ne uităm la Ucraina, statele Europene critică Rusia însă împiedică, în același timp, Ucraina să se apere. Nu o sprijină în lupta ei împotriva Rusiei. Pentru că adevărul este simplu. În estul Ucrainei luptă armata rusă deghizată în „oamenii verzi”. Ca militar consider că statele europene se comportă cu o regretabilă lașitate. Dan Dungaciu, tot la Digi24 semnalează că în statele baltice s-a trezit „conștiința” în comunitatea rusă și sunt posibile aceleași acțiuni ca în Ucraina. Din punctul de vedere al dreptului internațional situațiile de acest gen sunt tratate ca „revolte populare”. Intervenția polițienească trebuie să fie limitată, în timp ce se duce discuția politică, însă nu ai cum interveni cu „pocnitori” împotriva „cetățenilor revoltați” care folosesc arme de asalt, aruncătoare de mine și lansatoare de rachete. Mai ales dacă „scot” din beciuri sau coboară din podul caselor tancuri, tunuri și mașini blindate.

Mai grav, sub presiunea politică pacifistă, mai toate statele europene au renunțat la a dezvolta propria armată. În Marea Britanie s-a ajuns la afirmații grave. Țara nu este capabilă să se opună cu succes unei agresiuni ruse. Periodic, în apropierea spațiului aerian britanic își fac apariția sfidătoare bombardierele strategice ruse. În Germania se discută despre incapacitatea de a avea o forță militară - antrenamentele din Norvegia, cu cozile de mătură vopsite în negru folosite de militarii germani pentru a simula țevile de mitraliere. Pe lângă pacifiștii actuali - după părerea mea aflați sub influența agitatorilor ruși -, avem și state europene care au renunțat la propriile armate (le au degeaba !) dispuse să se pună sub umbrela rușilor - gâlma austro-ungară.

Pentru a avea pace, trebuie să duci un război. Cine nu este capabil să ducă un război, nu merită pacea. Incapacitatea de a duce un război are drept consecință aservirea față de agresor. Nu mai ești liber. Devii sclav. Când ești sub ocupație străină, nu beneficiezi de pace.

Toate tipurile de acțiune gen „omuleții verzi” trebuie declarate ca agresiuni militare și tratate ca atare. Indiferent ce spun alții. Agresorul, Rusia în aceste cazuri, nu va declara un război, chiar dacă va consuma resurse pentru a sprijini „cetățenii ruși revoltați”. Starea de război, odată declarată, o va opune tuturor statelor lumii (cu excepția gâlmei austro-ungare).

Având exemplul Ucrainei, va trebui să ne revedem doctrina națională de apărare.

Mă îngrijorează acțiunea PSD cu noul cod fiscal. Văd că se face mare tam-tam cu prevederile din el. De fapt, noul cod fiscal are rolul de a împiedica întărirea militară prin alocarea acelui 2% pentru apărare. Din moment ce 2% azi are o valoare nominală, prin pierderea de către bugetul de stat a 10% din venituri, valoarea nominală a lui 2% dintr-un viitor buget poate fi mai mică chiar decât ce primește armata română acum. Mai că îmi vine să cred că PSD este „aliat” cu Putin.