Paraziții distrug inclusiv relațiile inter-state

O declarație destul de scurtă a ministrului de externe, Teodor Meleșcanu, ne arată că România are în continuare o mare-mare problemă: cerșetorii. De data aceasta cu Canada.

„Vizele pentru intrarea în Canada pentru români ar putea fi reintroduse, a avertizat  Teodor Meleșcanu. Motivul acestei decizii a guvernului canadian  ar fi chiar cerșetorii, spune Meleșcanu, care a mai punctat că se poartă discuții între ministerele de interne ale celor două țări pentru rezolvarea acestei probleme.”

De curând am citit o declarație a unui lider german, din partea liberalilor germani, care acuza cerșetorii proveniți din România și Bulgaria că au distrus starea de normalitate din comunitățile unui land german, Renania de Nord-Westfalia. Problemele provocate de cerșetorii proveniți din România au afectat enorm de mult normalizarea relațiilor cu alte state.

Acum avem această problemă cu Canada.

În general citim că cerșetorii sunt romi. Este inexact. Sunt cei mai mulți și sunt ușor de identificat și de aceea se preferă generalizarea chiar dacă printre ei sunt și membri ai altor etnii. Iar în statele din vest sunt cerșetori din toată lumea. Din nefericire, identificarea problemei sociale se face, mai comod, asociind cerșetorii și cerșitul cu România și Bulgaria, cu alte țări din Estul Europei. Tocmai grija față de înmulțirea cerșetorilor în comunitățile lor îi determină pe unii lideri influenți din statele vest-europene să se opună extinderii Uniunii Europene în Balcani. Serbia și Macedonia, Bosnia-Herțegovina sunt vizate aici. Iar România are mai mult de muncă atunci când dorește o mai mare integrare în comunitatea europeană. Frâna politică are un nume: cerșetorii!

A fost o frână politică și în anul 2000 este o frână politică și în anul 2018. Va fi o frână și în viitor pentru că drepturile și libertățile civile sunt tratate speculativ. Inclusiv de către partidele politice și guvernele care care umblă după voturile emotive. Iar cerșetorii sunt una din cauzele care duc la extremism. Radicalizarea unor comunități locale din diferite state vest-europene se produce din cauza acestor „străini” care distrug cultura locală, care distrug însăși relațiile sociale stabilite în timp între membrii societății.

Până când cerșetoria nu este declarată un pericol social și nu se iau măsuri severe împotriva celor care o practică nu vom avea liniște. Cerșetoria trebuie tratată la nivel macro, la nivel european. Degeaba ia o țară măsuri severe împotriva cerșetorilor dacă alte state nu o fac.

Se cunoaște că mulți cerșetori „lucrează” organizat. Se cunoaște că din cerșit, mulți au venituri mari față de media veniturilor în România, ca să dau un exemplu. Se știe că mulți dintre cerșetori au situații sociale bune și chiar foarte bune. Ce mai trebuie pentru a identifica cerșetorie ca o plagă socială? Un pericol pentru societate? Ce mai trebuie pentru a acționa concertat împotriva rețelelor infracționale în care cerșetoria este doar una din formele de manifestare a infracționalității stradale?

Cerșetoria este una din slăbiciunile politicii sociale. Înclin să cred că cerșetoria este și sursa de venituri a unor organizații ale societății civile. Existența cerșetorilor le asigură acestora motivarea existenței. S-a format un cerc vicios. Există fonduri europene pentru integrarea „comunităților defavorizate” iar existența cerșetoriei justifică activitatea celor care, chipurile, activează pentru reducerea ei. Rezultatul este surprinzător: cerșetoria prosperă!

CETA în impas. Valonia nu acceptă condițiile Canadei. Canada nu vrea să lase.

După ce România și Bulgaria au acceptat un acord „șchiop” cu Canada, acord ce abia urmează a fi scris (!), negocierile dintre Canada și regiunea Valonă din Belgia a ajuns la un impas major. Valonii nu sunt de acord să accepte reguli canadiene care le sunt defavorabile, cum ar fi arbitrajul comercial. Iar chestia asta îmi dă de gândit. Serios chiar.

Agerpres. UPDATE CETA: Comisia Europeană va continua demersurile în vederea semnării acordului de liber schimb cu Canada

Reacția vine după ce ministrul canadian al comerțului, Chrystia Freeland, a confirmat eșecul negocierilor purtate vineri cu reprezentanții regiunii valone, ea reproșând Uniunii Europene că 'nu este în acest moment capabilă de un acord internațional nici măcar cu o țară care are valori atât de europene precum Canada'. 'Canada este dezamăgită și eu personal sunt dezamăgită, dar cred că este imposibil. Ne întoarcem acasă', a mai spus în fața presei Chrystia Freeland, potrivit DPA.

Un acord comercial este un acord comercial. Fiecare parte ține să își ocupe o poziție cât mai favorabilă, pe baza unei legislații convenabile iar în cazul acordurilor dintre cei puternici și cei mai puțin puternici „clauzele leonine” devin un fel de regulă. Iar aici vorbim despre modele complet diferite de comerț, de aceea înclin să dau dreptate valonilor.

Cred că cei din Canada au conceput acest acord plecând de la premisa că față de unele țări vor avea un comportament iar față de alte țări membre ale UE pot avea alt comportament. Iar aici aduc o acuză directă Ceciliei Malmstrom, comisarul european pentru comerț, din Suedia, care are ea însăși o astfel de gândire. UE este formată din țări de primă mână și țări de mâna a doua.

Având în vedere faptul că așa-zisul acord de liberalizare a regimului de vize pentru România și Bulgaria este condiționat de semnarea CETA, înclin să cred că cei din Canada nu se vor grăbi. Poate că nu le convine un acord care le „străpunge frontierele” cu oameni pe care nu îi agrează. Experiența Canadei cu liberalizarea vizelor pentru Cehia le este foarte vie în minte.

Să așteptăm. Nu știu dacă valonii vor executa ordinele imperative ale Ceciliei Malmstrom - renunțați la pretențiile naționale pentru interesele UE -, știu însă că această experiență va lăsa ceva în urmă. Și în UE dar și statelor terțe care vor acorduri de liber schimb cu UE. UE trebuie respectată ca un tot unitar. Iar comisarii UE să facă bine și să gândească pentru interesul general al UE și nu doar pentru interesul statului din care provin.

Acordul cu Canada este un preambul. Precedentul a fost creat. În UE toți cetățenii sunt egali.

Agerpres. Președintele Klaus Iohannis anunță că România a ajuns la un acord cu Canada privind regimul de vize pentru cetățenii români. Liberalizarea regimului de vize se va face în etape, până la 1 mai 2017 pentru românii care au mai fost în Canada (sunt deja în bazele de date canadiene !), de la 1 decembrie 2017 pentru restul românilor. Cu o prevedere de control privind reintroducerea regimului de vize dacă circulația românilor spre Canada capătă sensul unei migrații !

Atenție ! Acordul cu Canada de liberalizare a vizelor este condiționat de semnarea Acordului CETA ! Nu se semnează CETA, nu se liberalizează regimul de vize pentru români în Canada !

Acordul este important. Aplicând reglementările UE privind regimul de vize, canadienii erau scutiți de vize pentru România. Reciproca nu a fost luată în calcul de canadieni până nu i-a „încolțit” acordul comercial cu UE. Faptul că s-a ajuns până la limită cu acceptul Canadei privind liberalizarea vizelor pentru români și bulgari, ne spune că cei din Canada au tot sperat la o altă înțelegere, una care să nu fie condiționată de această liberalizare. Citind și declarația comisarului suedez pentru comerț al CE, care îndemna statele europene cu „probleme” să lase la o parte „interesele naționale” pentru acordul comercial al UE cu Canada, îmi dau seama că individa a promis ce nu avea dreptul. Se pare că nu a fost singura și nu este prima oară când Suedia are o atitudine de dispreț față de noi. Dar, asta este viața.

Celelalte state europene au sprijinit abordarea României. Este inadmisibil ca în cadrul unui acord al UE cu un stat terț acel stat terț să trateze diferit cetățenii statelor membre UE. Iar acest principiu a fost, până la urmă acceptat. Urmează acordul cu SUA unde aceeași problemă este pe tapet. Ministrul Lazăr Comănescu a punctat acest aspect. Agerpres.

Nu putem gândi o formulă de acord între Uniunea Europeană, pe de o parte, deci și România, și Canada pe de altă parte în care de acest principiu al circulației libere să beneficieze doar o parte din cetățenii Uniunii Europene. Ar însemna să fie o discriminare, ar însemna că în cazul cetățenilor români, respectiv bulgari, să acceptăm intrarea în vigoare a unui acord care discriminează. (...) Acesta este elementul esențial pentru care am discutat și discutăm în continuare cu partenerii noștri canadieni și (...) eu cred că avem motive să fim optimiști că până la urmă se va găsi o formulă prin care acest element de maximă importanță pentru România să își poată găsi reflectarea într-o manieră adecvată în ceea ce va constitui compromisul care să ne permită să semnăm și apoi să ratificăm acordul cu Canada

Pentru a fi mai exact în exprimarea unui punct de vedere, acordul cu Canada ar permite acestei țări accesul la libertățile UE: libera circulație a mărfurilor, libera circulație a bunurilor, libera circulație a persoanelor, libera circulație a valutelor. Păi, din moment ce UE îi spune Marii Britanii că fără respectarea valorilor fundamentale ale UE, în special al liberei circulații a persoanelor, nu poate avea acces liber pe piața UE, nu poți acum să permiți altui stat terț așa ceva ! Principiul celor 4 libertăți trebuie aplicat oricărui stat terț care dorește acces la piața europeană ! Înclusiv SUA.

Canada va spune UE în toamnă ce face cu vizele pentru români.

Canada vrea acordul comercial cu UE. Se pare că încă încearcă o derogare cu privire la cetățenii europeni din România și Bulgaria. Luni, la Bruxelles, șeful Cancelariei prim-ministrului Dacian Cioloș, Dragoș Tudorache, a discutat, în prezenta Comisarului european pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, cu ministrul canadian pentru migrație, refugiați și cetățenie, John McCallum, pe tema politicii vizelor pentru cetățenii Uniunii Europene. Agerpres.

Nu este exclus ca vizita canadianului să fie o ultimă încercare de a obține o dispensă cu privire la vizele impuse de Canada românilor și bulgarilor. Declarația lui Dragoș Tudorache este fără întoarcere:

Am reiterat poziția exprimată de premierul Dacian Cioloș în cadrul întâlnirii pe care a avut-o la Ottawa cu prim-ministrul Justin Trudeau, și anume că România dorește să sprijine procesul de ratificare a Acordului economic și comercial UE-Canada (CETA), însă, pentru a putea să facă acest lucru, este nevoie ca problematica vizelor să fie rapid rezolvată. Credem că liberalizarea schimburilor de bunuri și servicii între UE și Canada ar fi golită de sens pentru cetățenii români, dacă ar exista în continuare acest acces restricționat pe bază de vize, lucru care cred că a fost înțeles de partea canadiană. În acest context, în cadrul întâlnirii, Canada a apreciat rezultatele pozitive ale misiunii tehnice din luna iunie

 Uniunea Europeană are aceeași poziție. Da, se poate, putem face acest acord dar fără vize pentru o parte dintre cetățenii europeni, cetățenii Uniunii Europene.

Este bine să se observe că acest acord este încheiat de Uniunea Europeană ca subiect de drept internațional de sine-stătător. Drepturile și obligațiile Uniunii Europene din acest acord sunt ale fiecărui stat european luat în parte. Un bun sau serviciu al Canadei intrat pe teritoriul Uniunii Europene nu are limită de răspândire și nici o limită de folosire de către cetățenii UE. Încercarea Canadei de a exclude de la beneficiile acestui acord unele state ale Uniunii Europene înseamnă o nerecunoaștere din partea Canadei a unicității Uniunii Europene. Este ca și cum nu i-ar recunoaște nu doar cetățenii ci și limitele de jurisdicție. Este inacceptabil. Cred că aceste discuții vor fi bine înțelese de toți cei care au interesul să încheie acorduri cu Uniunea Europeană pentru comerț. Mai cred că, încet-încet, statele din UE vor transfera către Uniunea Europeană o mai mare parte a negocierilor comerciale cu statele terțe. Una este să negocieze UE și alta este să negocieze fiecare stat membru în parte. Este vorba, până la urmă, de unitatea Uniunii Europene. De stabilitatea ei.

Canada urmează să anunțe la începutul toamnei un calendar pentru ridicarea vizelor pentru cetățenii români și bulgari, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene de luni, după o reuniune pe această temă la care au participat reprezentanți ai tuturor părților implicate.

Evident, calendarul va trebui să aibă ca limită de timp, până la ratificarea acordului de către parlamentele statelor europene. Eu vreau să cred că nici un stat european nu va ratifica acordul fără îndeplinirea acestei condiții de eliminare a unei discriminări evidente.

Încă un pas mare, în relația cu Ucraina.

Agerpres (aici).

România și Ucraina au semnat acordul privind exonerarea de la plata taxei pentru eliberarea vizelor de lungă ședere.

S-a ajuns, după mulți ani, la un rezultat rezonabil. După ani de suspiciuni extremiste ale ucrainenilor alimentați de propaganda rusă s-a ajuns la recunoașterea minorității române din Ucraina și la o mai mare deschidere în relațiile dintre state.

Este adevărat și faptul că România este membru al UE și va fi membru al Spațiului Schengen, că își doresc sau nu acest lucru unele state din vestul Europei, astfel că Ucraina are tot interesul să își revadă politica externă de bună vecinătate.

Acordul a fost semnat la Solotvino (Slatina, după denumirea românească !), unde s-a tăiat panglica de inaugurare a unui consulat românesc.

Sunt pași buni, comunitatea ucraineană din România având un mare merit în reglarea relațiilor noastre cu Ucraina.

Să nu uităm nici contribuția României la întărirea apărării cibernetice a Ucrainei, parte a sprijinului acordat de NATO țării vecine.

Poate vom ajunge și la revederea unor acorduri din anii trecuți, cum ar fi cel al gospodăririi apelor de frontieră, acorduri cu elemente restrictive „sugerate” de Moscova, de la care ucrainenii au primit un ajutor constant pentru blocarea relațiilor politice cu statele vecine. Acum când Rusia nu mai este „marele prieten”, Ucraina va trebui să își deblocheze relațiile cu vecinii, mai ales că are ca obiectiv intrarea în NATO și în UE.

Uite așa se face că flancul estic prinde contur. Țările Baltice, Polonia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia pot merge foarte repede în direcția constituirii nu doar a unei „linii de apărare” împotriva politicilor agresive ale Rusiei ci și o zonă economică puternică. Este vorba despre aproape 200 milioane de persoane ! O piață uriașă. Uite așa se face că Moldova de peste Prut are toate șansele să se rupă de influența rusă și să se dezvolte într-un spațiu economic și politic mai bun. Cu pași fermi, se va putea ajunge și la flota militară „comună” la Marea Neagră astfel încât toate statele din zona Mării Negre aflate în opoziție cu Rusia să devină mai puternice și mai încrezătoare în viitorul lor.

Acest acord va favoriza călătoriile cetățenilor ucraineni în România. Cred că ucrainenii au deja acorduri asemănătoare cu Polonia și Lituania, posibil și cu Slovacia și Ungaria. Astfel de acorduri sunt deschizătoare de drumuri și de strângere a legăturilor între statele vecine. Astfel de acorduri leagă Ucraina de UE, de vest și o îndepărtează de influența rusă. Este un câștig pentru Ucraina dar este un câștig și pentru UE, nu mai spun de statele vecine Ucrainei care au populații minoritare în Ucraina și populații minoritare ucrainene pe propriul teritoriu.

Un lucru foarte bun. Pas cu pas. Președintele Iohannis confirmă.

Un subiect serios. SUA și Canada fie recunosc unitatea UE, fie se instituie regimul de vize pentru ei în UE !

Printre multele știri care preocupă românul doritor de socializare trec neobservate știri care stau la baza vieții noastre azi și mâine.

Dimineață am citit o admitere a unui recurs în interesul legii având ca obiect de bună practică judiciară intrarea societăților de asigurări în procesul penal ca persoane responsabile civilmente pentru paguba produsă în urma unui accident auto. Răspunderea este în limitele stabilite de reglementările europene și ale contractului de asigurare, astfel că societățile de asigurare nu mai pot „fenta” asumarea răspunderii și nici nu mai pot stabili ele cât urmează să plătească. Uite o reglementare europeană care vine în sprijinul persoanei vătămate !

În cazul relațiilor dintre UE și SUA există un punct nevralgic care se poate traduce mai simplu, fără gargara cu pioneze după modelul limbajului de lemn cu care se „apără” unii și alții: SUA trebuie să recunoască Uniunea Europeană ca o singură persoană juridică a dreptului internațional, potrivit Tratatului Uniunii Europene, fără a face distincție între statele UE când este vorba despre elementele de bază ale Tratatului. Iar unul dintre aceste elemente este circulația persoanelor fără viză în interiorul UE, indiferent dacă fac parte din statele membre ale Spațiului Schengen sau nu.

Comisia Europeană discută, de mai mult timp, problema vizelor pe care SUA și Canada le cer unor state membre ale UE: România, Bulgaria, Polonia, Cipru, Croația. Acestea sunt state membre ale UE, unele sunt membre ale Spațiului Schengen și totuși, SUA și Canada le cer vize nerecunoscând astfel statutul acestora ca parte a unui între: Uniunea Europeană.

Surse din cadrul CE au comunicat că deja se discută la nivelul CE problema introducerii vizelor pentru cetățenii SUA și ai Canadei ca răspuns la refuzul acestora de a considera UE ca un întreg !

Agerpres (aici).

Problema devine serioasă. Chiar foarte serioasă. Uniunea Europeană face, forțată de împrejurări, pași către o mai mare integrare. Financiară, de securitate a frontierelor, pentru o politică externă comună, pentru o apărare comună etc. Nu își poate permite să considere că are state componente cu un regim inferior altora.

Discuțiile sunt mai vechi. Am tot văzut cereri ale CE către SUA și Canada să își reconsidere poziția. Acordul transatlantic de liber schimb între UE și SUA nu poate funcționa în condițiile în care membrii UE din statele supuse regimului de viză pot fi împiedicați să circule între statele / entitățile acordului.

Concret, UE îi cere SUA să accepte că este, din punct de vedere politic, similară cu SUA ! La fel este și abordarea cu privire la Canada.

Cum ar fi ca UE să stabilească regim de vize pentru cetățenii din unele state componente ale SUA ? Sau a unor regiuni ale Canadei ?