„Vizele pentru intrarea în Canada pentru români ar putea fi reintroduse, a avertizat Teodor Meleșcanu. Motivul acestei decizii a guvernului canadian ar fi chiar cerșetorii, spune Meleșcanu, care a mai punctat că se poartă discuții între ministerele de interne ale celor două țări pentru rezolvarea acestei probleme.”
De curând am citit o declarație a unui lider german, din partea liberalilor germani, care acuza cerșetorii proveniți din România și Bulgaria că au distrus starea de normalitate din comunitățile unui land german, Renania de Nord-Westfalia. Problemele provocate de cerșetorii proveniți din România au afectat enorm de mult normalizarea relațiilor cu alte state.
Acum avem această problemă cu Canada.
În general citim că cerșetorii sunt romi. Este inexact. Sunt cei mai mulți și sunt ușor de identificat și de aceea se preferă generalizarea chiar dacă printre ei sunt și membri ai altor etnii. Iar în statele din vest sunt cerșetori din toată lumea. Din nefericire, identificarea problemei sociale se face, mai comod, asociind cerșetorii și cerșitul cu România și Bulgaria, cu alte țări din Estul Europei. Tocmai grija față de înmulțirea cerșetorilor în comunitățile lor îi determină pe unii lideri influenți din statele vest-europene să se opună extinderii Uniunii Europene în Balcani. Serbia și Macedonia, Bosnia-Herțegovina sunt vizate aici. Iar România are mai mult de muncă atunci când dorește o mai mare integrare în comunitatea europeană. Frâna politică are un nume: cerșetorii!
A fost o frână politică și în anul 2000 este o frână politică și în anul 2018. Va fi o frână și în viitor pentru că drepturile și libertățile civile sunt tratate speculativ. Inclusiv de către partidele politice și guvernele care care umblă după voturile emotive. Iar cerșetorii sunt una din cauzele care duc la extremism. Radicalizarea unor comunități locale din diferite state vest-europene se produce din cauza acestor „străini” care distrug cultura locală, care distrug însăși relațiile sociale stabilite în timp între membrii societății.
Până când cerșetoria nu este declarată un pericol social și nu se iau măsuri severe împotriva celor care o practică nu vom avea liniște. Cerșetoria trebuie tratată la nivel macro, la nivel european. Degeaba ia o țară măsuri severe împotriva cerșetorilor dacă alte state nu o fac.
Se cunoaște că mulți cerșetori „lucrează” organizat. Se cunoaște că din cerșit, mulți au venituri mari față de media veniturilor în România, ca să dau un exemplu. Se știe că mulți dintre cerșetori au situații sociale bune și chiar foarte bune. Ce mai trebuie pentru a identifica cerșetorie ca o plagă socială? Un pericol pentru societate? Ce mai trebuie pentru a acționa concertat împotriva rețelelor infracționale în care cerșetoria este doar una din formele de manifestare a infracționalității stradale?
Cerșetoria este una din slăbiciunile politicii sociale. Înclin să cred că cerșetoria este și sursa de venituri a unor organizații ale societății civile. Existența cerșetorilor le asigură acestora motivarea existenței. S-a format un cerc vicios. Există fonduri europene pentru integrarea „comunităților defavorizate” iar existența cerșetoriei justifică activitatea celor care, chipurile, activează pentru reducerea ei. Rezultatul este surprinzător: cerșetoria prosperă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu