Brașov. Președintele Ludovic Orban arată poziția PNL

Sinteza declarațiilor președintelui PNL, Ludovic Orban, susținute la Brașov – 15 aprilie 2018

Sărut mâna! Bună ziua!

Voi aborda două subiecte, unul legat de Pilonul II de pensii al doilea legat de situația economică.


Pilonul 2 de pensii, campanie inițiată de PNL


Ceea ce părea a fi doar un zvon, și anume tentativa PSD- ALDE de naționalizare a Pilonului II de pensii, iată că prinde contur. Șase milioane de contribuabili la Pilonul II de pensii riscă să rămână fără pensia suplimentară la care au dreptul, în momentul în care vor atinge vârsta de pensionare.

Încă de la începutul guvernării, majoritatea guvernamentală și liderii Dragnea și cu Tăriceanu pregătesc naționalizarea Pilonului II de pensii. Practic, ce vor să facă: Vor să determine un număr cât mai mare dintre persoanele active, persoanele care contribuie la Pilonul II de pensii, vor să-i determine să nu mai plătească contribuția la Pilonul II de pensii inventând tot felul de minciuni despre Pilonul II de pensii, despre companiile private care administrează aceste fonduri, despre așa-zisele randamente de la Pilonul I de pensie, adică fondul de pensii public.

Permiteți-mi să fac câteva clarificări legate de ceea ce înseamnă Pilonul II de pensii. 

Deoarece perspectivele de evoluție ale fondului public de pensii sunt extrem de pesimiste, pentru că se cunoaște foarte bine că numărul pensionarilor va fi în creștere, în timp ce numărul persoanelor active, care plătesc contribuția la fondul de pensie, va fi în scădere.

La ora actuală, gradul de înlocuire a salariului de către pensie, în sistemul de pensii bazate pe contributivitate este de aproximativ 44-45%. Perspectivele pe termen mediu și lung, pe 20, 25, 30 de ani indică riscul ca cei care se vor pensiona peste 25 de ani, peste 30 de ani, să nu mai aibă grad de înlocuire al salariului de către pensie nici măcar cu 25% din valoarea salariului. Adică, din cauza reducerii numărului de salariați și din cauza creșterii numărului de pensionari, dependența strictă furnizată de sistemul public de pensii va duce la scăderea dramatică a pensiilor celor care se vor pensiona.

Cunoscând aceste prognoze, aceste previziuni care au fost făcute de specialiști, pe perioada guvernării liberale s-a introdus o reformă pur liberală și anume, înființarea Pilonului II și Pilonului III de pensii.

Pilonul II de pensie ce înseamnă? Înseamnă că un procent din contribuția pe care o plătește fiecare angajat se duce într-un cont individual al persoanei care contribuie, persoana deține drept de proprietate asupra banilor respectivi, banii fiecărui contribuabil sunt investiți în acțiuni, în titluri de stat, în alte forme de plasamente, ei generând venituri din randamente.

Adică, creșterea acestei sume pe care o depune fiecare contribuabil în fiecare an. Pe primii zece ani de administrare randamentul mediu al acestor fonduri din Pilonul II de pensii a fost de 5,2%, dintre cele mai mari randamente din Europa.

Perspectivele de acordare a pensiei suplimentare din Pilonul II de pensii care este construită pe sistem de fond de acumulare de fond de investiții oferă garanția compensării pierderilor de fonduri din sistemul public.

De altfel, viziunea care a stat la baza acestei reforme liberale a pensiilor a fost aceea ca o pondere din ce în ce mai mare, treptat, din contribuția pe care o plătește un angajat, să fie transferată către Pilonul II de pensii.

Conform legii, de la 5,1 ar fi trebuit ca procentul de contribuție la Pilonul II de pensii, să crească în acest an la 6%.

Primul pas pentru  distrugerea fondurilor de pensii private a fost făcut prin scăderea procentului de la 5,1 la 3,75. Al doilea pas este în pregătire, Guvernul intenționând să-i determine pe toți contribuabilii la Pilonul II de pensii să-și exprime opțiunea dacă vor sau nu mai vor să contribuie la Pilonul II de pensii.

Care este obiectivul real al partidelor aflate la guvernare PSD- ALDE, este un obiectiv meschin, și anume acela de a crește în mod artificial sumele de bani care se încasează la fondul public de pensii astfel încât, să aibă resurse ca să poată să crească pensiile pensionarilor care se află în plată astăzi.

Al doilea obiectiv pervers pe care îl urmăresc este acela, ca urmare a scăderii numărului de contribuabili, firmele care administrează fondurile de pensii să-și piardă interesul pentru administrarea acestor fonduri de pensii și cele opt miliarde de euro care se găsesc astăzi în conturile individuale ale contribuabililor la Pilonul II de pensii, să treacă în administrarea guvernului lor, adică să prăduiască aceste opt miliarde pentru tot felul de cheltuieli inepte pe care le realizează numai în scop electoralist, numai pentru a lăsa impresia că există cea mai mică șansă pentru a fi puse în practică minciunile gogonate pe care le-au rostit actualii guvernanți în perioada campaniei electorale.

Partidul Național Liberal respinge categoric această tentativă a majorității guvernamentale de a-i lăsa fără pensie pe cei șase milioane de contribuabili la fondul de pensii privat . Vom ataca orice fel de act normativ și orice fel de inițiativă pe care guvernul vrea să o facă în acest domeniu, cu toată forța și cu toate argumentele constituționale și legale.

De asemenea, luni voi propune Biroului Executiv declanșarea unei campanii de informare și conștientizare a cetățenilor, privitor la gravele pericole care îi pasc dacă actualului guvern îi iese acest proiect sinistru pentru viitorul cetățenilor activi.

De asemenea, vom încerca să convingem cetățenii români, în special cei care vor fi afectați de această tentativă de naționalizare a Pilonului II de pensii, să nu accepte acest lucru, să fie activi și alături de noi, să participe la toate formele de protest și la toate formele de luptă împotriva naționalizării Pilonului II de pensii.


Situația economică generată de Guvernul PSD-ALDE


A doua temă pe care vreau să o abordez este legată de degradarea sistematică a echilibrelor macro-economice care sunt provocate de guvernarea PSD-ALDE.

Vă spun, că România riscă să intre în criză fără să existe vreun puseu de criză la nivel internațional, numai datorită politicilor guvernului. De asemenea riscă să intre în incapacitate de plată datorită cheltuielilor nesăbuite care sunt provocate de această guvernare fără nici un fel de suport în economie.

Am să vă dau numai câteva date care stau în susținerea acestei prognoze pe care noi o facem.  

Anul trecut, guvernul a îndatorat România  și a pus în spinarea fiecărui cetățean o datorie publică suplimentară de 5,5 miliarde de euro. Această datorie a fost făcută fără ca să se finalizeze vreun tronson de autostradă, fără ca să se finalizeze vreun tronson de cale ferată, fără ca să se contruiască un spital, o hidrocentrală, o investiție, o capacitate de producție nouă care să fie realizată din bani publici. Acești bani au fost tocați pe subvenții, pe pomeni electoraliste, pe cheltuieli care nu au absolut nici un fel de fundament iar anul trecut am avut cel mai mic procent de investiții realizat din buget ca pondere, raportat fie la buget fie la PIB.

Peste 6% din mult lăudata creștere economică s-a produs doar prin stimularea artificială a consumului, ca urmare a creșterii cererii prin creșterea salariilor și pensiilor în sectorul public, fără nici un fundament în realitatea economică.

Toate aceste lucruri se văd în datele pe care le prezintă chiar Institutul Național de statistică. Luna Ianuarie, spre exemplu, a fost luna cu cea mai scăzută putere de cumpărare a populației, de la preluarea guvernării.

Parctic, orice fel de construție care nu are o fundație reală, riscă să se prăbușească. Această creștere economică este o creștere fictivă, care este numai în date și care, de fapt, se vede ce are la bază - creșterea inflației. La preluarea guvernării, inflația era 0,2%, astăzi, conform datelor INS, inflația a juns la 5% și este pe un trend de creștere.

Inflația șubrezește puterea de cumpărare, reduce puterea de cumpărare a cetățenilor. Inflația afectează grav companiile. Inflația este un fenomen care pune sub semnul întrebării orice progres economic, orice creștere economică pe care o realizează societatea.

Un alt parametru care s-a degradat constant de la preluarea guvernării, tot ca urmare a politicilor guvernamentale de creștere artificială a cererii, este balanța comercială.

In 2017, deficitul comercial a fost de 13 miliarde adică, deficitul comercial a crescut de la 11 miliarde în 2016. Pe primele două luni ale anului 2018, deficitul comercial a crescut față de 2017 cu 400 de milioane de euro. Estimările sunt că deficitul comercial va crește cu incă 2,4 miliarde dacă se menține actualul ritm de creștere al deficitului comercial, ceea ce înseamnă ca vom ajunge la un deficit comercial în cursul acestui an de  15,4 miliarde. Imaginați-vă că acest deficit comercial creează o presiune uriașă asupra leului în raport cu celelalte monede, în special cu moneda euro, și nu face altceva decât să crească ritmul de devalorizare a leului. La fiecare devalorizare a leului în raport cu euro, efectul se simte imediat prin creșterea inflației, prin creșterea prețurilor. Gandiți-vă că accizele sunt calculate în euro, gândiți-vă că o mulțime de alte tarife sunt calculate în euro. Ca atare, perspectivele de evoluție ale economiei românești sub guvernarea acestor agiamii care habar nu au de economie și habar nu au de administrație, riscă să ne conducă la o criză economică care este provocată artificial de proasta guvernare a PSD- ALDE și exact cum se vede încă din luna Ianuarie, riscă să afecteze nivelul de viață al românilor.

Ultimul parametru pe care îl voi evidenția este cel al persoanelor care au venituri sub limita de sărăcie. Cum este posibil ca numărul persoanelor care sunt sub pragul sărăciei să crească într-o perioadă în care am avut o creștere economică de 7%?

De asemenea, încă o dată importantă care relevă artificialitatea creșterii economice clamată de guvernanți este evoluția profiturilor firmelor. Într-un an de creștere economică de 7% , creșterea profiturilor firmelor, în ansamblul economiei, a fost de sub 2%.


Situația bugetelor locale, afectare de măsurile fiscale


Închei aceste intervenții prin a mai aduce aminte un lucru. Apropo de bugetele locale, PNL are depuse la Parlament două proiecte de lege pe care le considerăm foarte importante şi care, de altfel, se găseau în programul de guvernare al PSD-ALDE, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2018. Primul proiect de lege este transferul integral al impozitului pe venit ca sursă de venit pentru bugetele locale, 63% direct la localităţi, restul împărţite fie la consiliul judeţean, fie împărţite pe formulă la nivelul bugetului de stat. Al doilea proiect de lege înaintat de PNL prevede ca un procent de 80% din redevenţele obţinute din exploatarea bogăţiilor subsolului să se facă sursă de venit la bugetele locale, o parte la bugetul localităţii şi o parte la bugetul consililui judeţean. Aceste măsuri devin imperios necesare să fie puse în practică, pentru că Guvernul prin ordonanţa nr. 79 şi mai ales prin Legea bugetului de stat, literalmente a jefuit administraţiile locale.

Peste un miliard de euro au fost luat din veniturile acestor administraţii locale şi toate proiectele de investiţii începute sau care urmează să înceapă pe care le derulează aceste administraţii locale sunt puse sub semnul întrebării din cauza acestui rapt făcut de Guvern la administraţiile locale. În special la administraţiile locale performante, care au generat locuri de muncă, care au atras investiţii în localităţi, care au reuşit să creeze un nivel de viaţă peste medie pentru locuitorii comunităţilor locale administrate. Nu întâmplător, cea mai mare parte a acestor administraţii sunt administraţii liberale iar cel mai mare rapt făcut de acest Guvern a fost făcut din bugetele locale, mai bine zis din banii acestor comunităţi locale, bani care erau absolut necesari pentru derularea programelor de investiţii.

Guvernul a avut în programul de guvernare realizarea acestui obiectiv de la 1 ianuarie 2018. La dezbaterea Legii bugetului de stat era ca în Kafka. Liberalii, care n-au avut în programul de guvernare acest obiectiv, au susţinut amendamentul de transfer integral al impozitului pe venit către comunităţile locale, către bugetele locale, iar majoritatea PSD-ALDE-UDMR, care avea în programul de guvernare realizarea acestui obiectiv de la 1 ianuarie 2018, ei au şi plusat, inclusiv veniturile încasate din impozitul pe pensii trebuia să treacă, conform programului de guvernare, la bugetele locale.

Ei au votat împotriva propriului angajament prevăzut în programul de guvernare. Au mutat termenul de aplicare al acestei măsuri, şi anume transferul impozitului pe venit la bugetele locale, la 1 ianuarie 2019. Vrem să vedem buna credinţă a majorităţii parlamentare dacă vor vota proiectele noastre de lege care urmează să se aplice în noul an bugetar, de la 1 ianuarie 2019, deşi mă îndoiesc sincer că se vor ţine de cuvânt şi de la 1 ianuarie 2019.

Întrebări 

Jurnalist -  Mâine, președintele Iohannis va trebui să anunțe ce a decis în privința revocării doamnei Kovesi. Care credeți ca va fi decizia pe care o așteptați?

Ludovic Orban - O va anunţa domnul preşedinte, e cronica unei decizii care este deja cunoscută. În ceea ce ne priveşte pe noi, am considerat ridicole motivele prezentate de Tudorel Toader pentru a justifica propunerea de demitere a procurorului şef al DNA şi noi considerăm că nu există nici un temei serios pentru acest demers.

Jurnalist – Va fi atacată decizia domului președinte la CCR. Dacă doamna Kovesi va rămâne în continuare șefa DNA sunt partide care vor ataca la CCR.

Ludovic Orban - Şi dacă atacă ce? Oricum, PSD, ştie toată lumea, are un singur obiectiv: să pună botniţă procurorilor, să nu-i mai deranjeze pentru furăciunile pe care le-au făcut sau le fac. Noi susţinem independenţa justiţiei, susţinem derularea unei campanii anticorupţie. Evident, fără abuzuri, cu dosare care stau în picioare, cu doasare bine fundamentate, care să reflecte realitatea. Această campanie anticorupţie este necesară, pentru că se vede cu ochiul liber – la conducerea ţării se află nişte oameni care sunt certaţi cu legea.

Jurnalist - Ce ne puteți spune despre domnul Zamfir? Unde se duce sau rămâne în PNL?

Ludovic Orban - Am formulat propunerea de excludere (din partid – n.r.). Motivele care au stat la baza acestei propuneri sunt nerespectarea hotărârilor organismelor statutare ale partidului şi atacuile sistematice asupra conducerii PNL, împotriva liderilor PNL.

Chiar făceam o monitorizare de presă pe ultimele patru luni, nu există niciun lider PSD care să-l egaleze pe Zamfir la atacurile împotriva PNL şi împotriva leadership-ului PNL. Nu o fac cu plăcere, sincer, dar sunt obligat să o fac, pentru că PNL are destui adeversari şi întotdeauna cei mai periculoşi adeversari sunt cei pe care nu îi cunoşti. Ştiţi vorba aia “ Apără-mă Doamne de duşmani, că de prieteni am eu grjă”.

Sunt convins că reprezentarea PNL în Parlament va fi la fel de puternică şi de hotărâtă, chiar dacă se va lua această decizie.

Jurnalist - Am înțeles din declarațiile dumneavoastră că vă opuneți propunerilor lui Zamfir cu referire la plafonarea dobânzilor.

Ludovic Orban -  Indiferent cine ar fi formulat această propunere, și gândiți-vă că ea este sprijinită de fapt, de PSD-ALDE, de majoritatea guvernamentală, așa a trecut în Senat. A fost aplaudat domnul Zamfir de PSD-iști.

Orice intervenție în economie produce efecte perverse și până la urmă se întoarce împotriva persoanelor pentru care este făcută această intervenție.

Plafonarea dobânzilor – În momentul în care stabilești un prag maxim pentru plafonarea dobânzii se vor întâmpla următoarele lucruri – băncile nu vor mai da credite sau o să înăsprească condițiile de creditare, o să ceară avans mai mare sau o să scurteze perioada de rambursare a creditului. Știți foarte bine că este un sistem de evaluare a riscului pentru fiecare solicitant de credit. Vă spun că 70% dintre solicitanții de credite, cei  care depășesc un anumit nivel al riscului de creditare, pentru că dobânda reflectă în mare parte și riscurile de creditare, nu vor mai primi credite. Ce vor face acești oameni, unde se vor duce? Nu se vor mai putea duce nici la IFN-uri. Povestea aceasta că este o lege anti cămătarie, este o poveste de adormit copiii. Cămătarii existau înainte de înființarea instituțiilor financiare nebancare. Instituțiile financiare nebancare sunt instituții legale care funcționează în baza legii, in conformitate cu reglementările BNR. Cămătari sunt cei care dau bani în afara legii, fără contracte, fără un cadru legal. Ce vor face, îi vor trimite pe oamenii care au nevoie de bani tot pe mâna cămătarilor.

Nici o bancă nu va accepta să dea credite decât acelor persoane care se încadrează la plafonul maxim al dobânzilor stabilite. Ce pot să mai facă băncile? Vor reduce și mai mult dobânda la depozite și o să-i afecteze pe cei care depun bani în bănci. O să crească expunerea pe titluri de stat sau o să crească dobănzile, pentru că proiectul de lege pentru sistemul bancar se referă numai la creditele persoanelor fizice, credite de consum și credite ipotecare.

S-au redus foarte mult numărul persoanelor care au incidente de creditare. Numărul persoanelor care nu și-au plătit pe o perioadă de două luni ratele la bancă s-a redus la șase sute și ceva de mii.  Procentul creditelor neperformante, per ansamblu creditelor, de asemenea s-a redus foarte mult.

În momentul de față există un echilibru pe piața financiar-bancară. Nu putem pentru câteva IFN-uri care, într-adevăr practică dobânzi foarte mari, să distrugem IFN-uri care sunt serioase. Sunt IFN-uri foarte serioase pe piață, care reprezintă o soluție pentru toate persoanele nebancabile, persoane care nu pot lua credite de la bancă pentru că nu poate oferi garanții.

O astfel de măsură se va întoarce tocmai împotriva persoanelor pentru care ea este făcută. 

Domnul Zamfir a mai avut proiecte legislative, de exemplu conversia creditelor în franci elvețieni în lei. A fost declarată neconstituțională. Legea dării în plată. Odată cu introducerea acelui criteriu de către CCR, foarte mulți dintre potențialii beneficiari ai acestei legi nu au mai apelat la prevederile acestei legi.

Conform datelor din sistemul financiar- bancar sunt în jur de 7000-7500 de persoane care au apelat la darea în plată.  Acestia trebuie să se adreseze instanței și instanța constată dacă există sau nu situația stabilită de CCR.

Creșterea competiției în sistemul financiar-bancar este într-adevăr importantă. Cu cât vor fi mai multe bănci, mai multe IFN-uri, cu atâta cetățenii vor avea mai multe opțiuni, vor putea să caute cele mai favorabile condiții de creditare și închei prin a spune că și oamenii trebuie să se uite, nu poți să semnezi un contract de creditare fără să-l citești. Este necesară o educație financiară, o educație economică care să-i determine pe cetățeni să studieze cu mare atenție aceste contracte, să meargă la mai multe bănci înainte de a obține un contract .