Un G7 al lipsei de acord

Sunt multe evenimente care prezintă interes. Summit-ul G7 din Canada este însă unul principal. O nouă încercare de a calma relațiile dintre cele mai dezvoltate state ale lumii a ajuns la un acord care constată că nu pot fi de acord.

Autorul dezacordului major este președintele SUA, Donald Trump. Problemele sunt sensibile pentru că Trump nu acceptă colaborarea, el vrea să impună.

Trump afirmă că SUA sunt „jefuite” de partenerii comerciali, deficitul comerțului extern al SUA este pe undeva la 800 miliarde dolari, ceea ce este incorect, acuză partenerii SUA de practici comerciale incorecte.

„De ce ar trebui ca eu, ca preşedinte al Statelor Unite, să permit ţărilor să realizeze excedente comerciale masive, aşa cum au făcut timp de decenii, în timp ce fermierii, muncitorii şi contribuabilii noştri trebuie să plătească un preţ atât de mare şi de inechitabil”

Să nu uităm nici faptul că Trump a pornit o campanie dură și împotriva firmelor americane care își au fabricile în afara SUA pentru că mâna de lucru din alte țări este mult mai ieftină ca în statele americane. Ca să le facă viața mai grea și să readucă metalurgia și siderurgia înapoi în Statele Unite, Trump instituie taxe vamale la importurile strategice lovind, astfel, în principalii parteneri comerciali. Normal că are un discurs ultra-protecționist și că orice încercare de a-l determina să discute problemele este sortită eșecului. Până nu re-aduce industria în SUA, Trump nu se va lăsa. Iar asta va însemna o reducere severă a comerțului mondial. Practic, așa cum observa Donald Tusk, SUA distruge „ordinea mondială pe care a construit-o”.

„SUA plătesc aproape întregul cost al NATO - protejând multe din aceleaşi ţări care ne jecmănesc în comerţ (plătesc doar o fracţiune din cost - şi râd)”

„Uniunea Europeană a avut un surplus de 151 de miliarde de dolari - ar trebui să plătească mai mult pentru armate!”

„Germania plăteşte (lent) 1% din PIB către NATO, în timp ce noi plătim 4% dintr-un PIB mult mai mare. Crede cineva că asta are sens?”

„Protejăm Europa (ceea ce e bine) cu pierderi financiare uriaşe, iar apoi suntem călcaţi în picioare la comerţ. Vine schimbarea!”

Reacțiile statelor membre G7, cu excepția Japoniei, este normală. SUA vrea alte reguli, impuse de ea, iar statele membre ale G7 nu au cum să se opună. Singura opoziție poate fi făcută doar dacă statele membre ale UE membre și G7 vor acționa sub umbrela UE. Iar asta înseamnă că toate statele membre ale UE devin parte a înțelegerilor G7!

Franța, Germania și Italia vor trebui să accepte că pentru a se putea opune politicii expansioniste a SUA dar și a altor puteri economice mondiale, trebuie să accepte o integrare a statelor în Uniunea Europeană care să acopere toate interesele acestora. Acum nu este așa. Trebuie să recunoaștem! Acum Franța, Germania și Italia încearcă să se impună în Uniunea Europeană ca identități economice distincte, vor să își formeze propria „bulă de putere economică” care să domine celelalte state europene, proces care a dus la dezvoltarea ideilor conservatoare în alte state europene și punerea în pericol a liberalismului pe care Uniunea Europeană s-a construit. Statele mai mici din UE au propriile ambiții. Nu vor să devină „state de pe centura Uniunii”, vor să existe ca state importante. De aceea, politica lui Donald Trump pentru SUA are unele șanse de izbândă atâta timp cât UE va mai fi relativ divizată.

Donald Trump recunoaște și acceptă că statele partenere din NATO sunt foarte importante pentru SUA. Nici nu poate fi altfel. Pentru că majoritatea lor formează Uniunea Europeană, pentru că afirmațiile lui Trump privind apărarea comună au un mare sâmbure de adevăr, statele europene membre G7 - Franța, Germania și Italia - vor trebui să își calce pe orgolii și să accepte faptul că singura politică valabilă în viitor este una a integrării depline a Statelor Membre, chiar dacă unele calcule au tendința să scoată din ecuație statele mai mici ca populație și putere economică. O Uniune Europeană instabilă reduce substanțial capacitatea celor 3 state europene membre G7 să participe la „jocul mondial”. Sunt dezvoltate, au populații relativ numeroase dar ... sunt mici față de competitorii mondiali care se dezvoltă astăzi: SUA, China, India și chiar Federația Rusă! Sub forma Uniunii Europene, situația se schimbă. De aceea, o mai mare integrare a statelor membre ale Uniunii este vitală pentru viitorul Europei pe scena mondială.

Este al doilea summit G7 încheiat prost. Marea Britanie poate fi considerată ca fiind plecată din Uniunea Europeană. Chiar dacă acum este mai degrabă alături de UE în deciziile de politică globală, în viitor situația va fi alta. Londra a anunțat de nenumărate ori că are de gând să facă o altfel de politică, să nu mai aibă de a face cu regulile Uniunii Europene. În G7, Uniunea Europeană nu mai are „majoritatea”. SUA, Canada, Japonia și Marea Britanie au propriile interese și ambiții așa că Franța, Germania și Italia vor trebui să își regândească pozițiile. Vor merge în continuare separat sau vor merge la aceste summit-uri ca părți ale Uniunii Europene?

O reformare a G7 devine necesară. Ultimele summit-uri au scos în evidență faptul că acest format este deja depășit. Devine inutil dacă nu va fi reformat cu severitate. Și-a pierdut din importanță. A fost suficient ca SUA, cea care l-a format, să devină „copilul teribil” ca întreg sistemul să crape din toate încheieturile. Între timp, G20 devine din ce în ce mai important. Este important pentru că în el regăsim cele mai dezvoltate state ale lumii.

Ca o noutate, India a comunicat că anul acesta va depăși ca putere economică Marea Britanie. Este un paradox, dar el ne spune că India confirmă studiile care o văd ca o mare putere economică în viitor. Are de unde! China va depăși SUA, nu peste mult timp. India vine tare din urmă. Statele europene luate stat cu stat rămân de căruță. Chiar și Germania, chiar și Franța. Nu mai spun de Italia. Fără Uniunea Europeană, într-un viitor G7, statele europene nu vor mai fi!

Paraziții distrug inclusiv relațiile inter-state

O declarație destul de scurtă a ministrului de externe, Teodor Meleșcanu, ne arată că România are în continuare o mare-mare problemă: cerșetorii. De data aceasta cu Canada.

„Vizele pentru intrarea în Canada pentru români ar putea fi reintroduse, a avertizat  Teodor Meleșcanu. Motivul acestei decizii a guvernului canadian  ar fi chiar cerșetorii, spune Meleșcanu, care a mai punctat că se poartă discuții între ministerele de interne ale celor două țări pentru rezolvarea acestei probleme.”

De curând am citit o declarație a unui lider german, din partea liberalilor germani, care acuza cerșetorii proveniți din România și Bulgaria că au distrus starea de normalitate din comunitățile unui land german, Renania de Nord-Westfalia. Problemele provocate de cerșetorii proveniți din România au afectat enorm de mult normalizarea relațiilor cu alte state.

Acum avem această problemă cu Canada.

În general citim că cerșetorii sunt romi. Este inexact. Sunt cei mai mulți și sunt ușor de identificat și de aceea se preferă generalizarea chiar dacă printre ei sunt și membri ai altor etnii. Iar în statele din vest sunt cerșetori din toată lumea. Din nefericire, identificarea problemei sociale se face, mai comod, asociind cerșetorii și cerșitul cu România și Bulgaria, cu alte țări din Estul Europei. Tocmai grija față de înmulțirea cerșetorilor în comunitățile lor îi determină pe unii lideri influenți din statele vest-europene să se opună extinderii Uniunii Europene în Balcani. Serbia și Macedonia, Bosnia-Herțegovina sunt vizate aici. Iar România are mai mult de muncă atunci când dorește o mai mare integrare în comunitatea europeană. Frâna politică are un nume: cerșetorii!

A fost o frână politică și în anul 2000 este o frână politică și în anul 2018. Va fi o frână și în viitor pentru că drepturile și libertățile civile sunt tratate speculativ. Inclusiv de către partidele politice și guvernele care care umblă după voturile emotive. Iar cerșetorii sunt una din cauzele care duc la extremism. Radicalizarea unor comunități locale din diferite state vest-europene se produce din cauza acestor „străini” care distrug cultura locală, care distrug însăși relațiile sociale stabilite în timp între membrii societății.

Până când cerșetoria nu este declarată un pericol social și nu se iau măsuri severe împotriva celor care o practică nu vom avea liniște. Cerșetoria trebuie tratată la nivel macro, la nivel european. Degeaba ia o țară măsuri severe împotriva cerșetorilor dacă alte state nu o fac.

Se cunoaște că mulți cerșetori „lucrează” organizat. Se cunoaște că din cerșit, mulți au venituri mari față de media veniturilor în România, ca să dau un exemplu. Se știe că mulți dintre cerșetori au situații sociale bune și chiar foarte bune. Ce mai trebuie pentru a identifica cerșetorie ca o plagă socială? Un pericol pentru societate? Ce mai trebuie pentru a acționa concertat împotriva rețelelor infracționale în care cerșetoria este doar una din formele de manifestare a infracționalității stradale?

Cerșetoria este una din slăbiciunile politicii sociale. Înclin să cred că cerșetoria este și sursa de venituri a unor organizații ale societății civile. Existența cerșetorilor le asigură acestora motivarea existenței. S-a format un cerc vicios. Există fonduri europene pentru integrarea „comunităților defavorizate” iar existența cerșetoriei justifică activitatea celor care, chipurile, activează pentru reducerea ei. Rezultatul este surprinzător: cerșetoria prosperă!

Eu nu înțeleg de ce domnul Dragnea ar fi supărat de acest succes ... eliminarea vizelor cu Canada !

Ciudată mai este lumea asta care formează PSD, în special cei care sunt în vârful piramidei roșii, cum sunt infractorul Liviu Dragnea sau cucoana asta care a fost aleasă de o minoritate primar general al Capitalei (minoritate, spun bine, pentru că pe cei care formează majoritatea în București i-a durut în fund că Bucureștiul își alege „gospodarii” pentru 4 ani de zile ! Așa ne-a procopsit cu individa care mimează că ne este colocuitor, așa ne-am ales cu inculpatul Robert Negoiță din nou la butoane în condițiile în care dosarele lui penale pentru evaziune fiscală se multiplică).

Agerpres. Preia o declarație a lui Dacian Cioloș făcută la Adevărul Live.

„N-a fost o negociere la nivelul UE. A fost o negociere directă între Guvernul român și Guvernul canadian, noi am pus presiune pe Comisia Europeană (...). Noi în vară, când am văzut că CE nu se mișcă suficient, (...) am fost în Canada și am preluat negocierile”

...

„Eu nu înțeleg de ce domnul Dragnea ar fi supărat de acest succes, cu atât mai mult cu cât e implicat inclusiv un membru PSD, domnul Sorin Moisă, europarlamentar care s-a implicat într-un mod foarte activ. Dânsul a fost raportor adjunct din partea grupului social-democrat în Parlamentul European pentru adoptarea acestui Acord de liber schimb cu Canada și și-a folosit acest atribut pentru a face presiune pentru adoptarea acestei decizii privind vizele. Și am lucrat foarte bine împreună. Nu spun că e un succes al Guvernului, e un succes al României. Și eu cred că atunci când avem astfel de succese sau reușim să obținem lucruri care sunt firești, dar pentru care trebuie să te bați, nu avem de ce să nu o spunem și nu trebuie văzută asta ca un succes al unora împotriva altora”

Este bine să distingem niște etape și niște fapte. În vară, când cei de la Comisia Europeană o frecau aiurea, Guvernul Cioloș a intervenit direct și a preluat inițiativa. Ca atare, rezultatul final care a dus la problema eliminării vizelor aparține mai mult Guvernului României decât negociatoarei CE, suedeza Cecilia Malmstrom care a recomandat țărilor „cu probleme”, cum ar fi România, Bulgaria dar și Belgia să renunțe la „orgoliile naționale” în favoarea Acordului cu Canada care este benefic celorlalte state europene. Nu trebuie să ne mire, pentru că politicienii suedezi ne consideră o țară de mâna a doua și nu se sfiesc să o arate.

Și  este bine să arăt că meritul aparține poziției politice arătate de Guvernul României care, prin ministrul Lazăr Comănescu a formulat clar poziția țării față de Acord dacă se acceptă că cetățenii români sunt „europeni de mâna a doua” și care a reușit să arate că o astfel de poziție dezavantajează clar mediul de afaceri românesc față de mediul de afaceri al altor țări membre ale UE. Trebuie să arăt că și euro-parlamentarii români s-au comportat, în general, la înălțime.

Chiar așa, de ce Dragnea este nemulțumit de succesul României ? Pentru că acest succes este poziționat în dreptul lui Dacian Cioloș și a Guvernului de tehnocrați pe care îl conduce ? Evident ! Suntem în fața unei mostre de jigodism politic de cea mai joasă speță. Acest infractor numit Liviu Dragnea și PSD-ul pe care îl conduce sunt capabili să distrugă imaginea întregii țări pentru a ieși în față ca râia. Dezgustător !

Agerpres. Canada elimină vizele pentru români de la 1 decembrie 2017 (ministrul imigrației)

Ministrul imigrației din Canada, John McCallum, a dat un comunicat în care afirmă că vor elimina vizele pentru români și bulgari începând cu 1 decembrie 2017.

Colaborăm îndeaproape cu România și Bulgaria și vom continua să lucrăm pentru trecerea la călătorii fără viză, pentru a ne asigura că eliminarea obligativității vizelor, atunci când va avea loc, va fi durabilă și pe termen lung

Acordul CETA fiind semnat, Canada anunță cum va respecta celelalte angajamente înscrise în documentele anexă ale Acordului. Pentru că ridicarea vizelor pentru români și bulgari sunt angajamente înscrise într-o anexă a Acordului, nu sunt doar vorbe de clacă.

Ca o etapă intermediară, de la 1 mai 2017, românii și bulgarii care au primit o viză de reședință temporară în ultimii 10 ani sau dețin o viză valabilă a Statelor Unite — alta decât pentru imigranți — vor putea intra în Canada sau trece prin această țară pe baza unei autorizații electronice de călătorie. Cererea pentru această autorizație se poate depune online, în câteva minute, iar autorizația costă șapte dolari canadieni și este legată electronic de pașaport, fiind valabilă cinci ani sau, dacă pașaportul expiră mai repede, până la expirarea pașaportului.

Este un succes major de politică externă atât a Guvernului Cioloș cât și a Președintelui Iohannis care s-a ținut tare pe poziție cu privire la vize.

Cât privește Președintele Iohannis se pare că i s-a dus buhul. Mai ciugulesc din presa străină aprecieri ale unor jurnaliști și politicieni. Klaus Iohannis este văzut ca un „diabolic” politician, negociator ferm însă foarte corect. Am intrat în gura lumii bine, de această dată. Față de perioada Băsescu, suntem deja departe. Și la nivelul de interes - foarte mare de această dată -, și la conținutul politicilor de la București - unii de prin cancelarii străine și-au pus un clopoțel de alarmă pentru momentele în care Președintele Klaus Iohannis declară câte ceva sau când există câte o declarație de politică externă a prim-ministrului Dacian Cioloș.

Ar cam fi timpul să mergem cu cei doi încă cel puțin 4 ani de zile pentru că se pare că mergem bine. Oamenii ăștia fac ce au promis și finalizează ceea ce fac. În beneficiul României. Nu ne limităm doar la gargara cu pioneze a celor din PSD sau a lui Băsescu.

România va continua negocierile pentru liberalizarea vizelor cu Canada.

Președintele Klaus Iohannnis ne anunță că România va continua negocierile cu Canada pentru liberalizarea regimului de vize indiferent de rezultatul negocierilor CETA. Agerpres.

Poziție bună chiar dacă speranțele sunt destul de mici. Canada nu este printre țările care să accepte dacă nu primește ceva. Chiar acordul verbal convenit cu Canada înainte de blocarea negocierilor cu Valonia (Belgia) urma să fie scris, negociat, parafat și aprobat în Parlamente. Când este vorba despre liberalizarea regimului de vize, influența politică este majoră. Iar Canada nu își dorește o liberalizare a regimului de vize cu România din cauza „migrației rromilor”. Să fie clar. Canada are o experiență cu Cehia care o face reticentă față de alte experiențe similare. Iar România și Bulgaria sunt țări cunoscute cu populații mari de rromi. Plimbăreți și producători de evenimente neplăcute pe unde au ajuns.

Să fim raționali. Liberalizarea regimului de vize în absența CETA este iluzorie. Pur și simplu nu avem ce face. Circulația rromilor a fost o mare problemă a României și pe timpul aderării la UE. Cu chiu cu vai am reușit să eliminăm, pas cu pas, toate celelalte obstacole. Mai ales după ce țările din vestul Europei, cele care reclamau totul, au înțeles că o cauză a problemei o constituie politica lor de apărare a drepturilor omului. Ele clamau apărarea drepturilor omului dar refuzau rromilor aceleași drepturi pe care le acordau imigranților din Africa sau Asia. Când s-a înțeles că problema rromilor nu este a României, a Bulgariei, sau a Ungariei etc. ci a întregii Europe, când au ieșit la iveală problemele pe care le aveau francezii și belgienii cu rromii lor, sau cu cei din Spania, sau de mai știu eu unde, s-a pus batista pe țambal și s-a convenit că UE trebuie să aibă politică specială pentru integrarea rromilor.

Continuarea discuțiilor cu Canada este o știre normală. Pot continua ani de zile. Între timp, România trebuie să pună accentul pe o mai mare integrare în UE. Pe măsură ce România va deveni mai puternică din punct de vedere economic, pe măsură ce puterea economică a României va avea mai mare greutate în evaluarea puterii UE, tratamentul discriminatoriu aplicat României de unele state terțe se va estompa și va dispare. UE va trata discriminarea României ca un afront adus întregii uniuni iar țările terțe vor fi foarte atente să reducă tensiunile ce se pot naște. Nu este de colo să ai relații comerciale normale cu cea mai mare piață a lumii, o piață de 16.000 miliarde euro !

Pe de altă parte, România are dreptul și sper să îl exercite cerând ca în oricare relație comercială sau politică a UE să fie tratată pe picior de egalitate cu celelalte state membre ale UE. Pentru că sunt state membre ale UE care vor să trateze România ca o țară de mâna a doua. Suedia, Olanda, Danemarca, Italia, Grecia, Germania ... Sunt probleme de cultură locală, este o cultură fabricată politic și susținută cu disperare de presa locală. Alte state se consideră în competiție cu România și fac tot ce pot pentru ca imaginea României să fie cât mai proastă. Singura posibilitate să se contracareze aceste atitudini este creșterea economică a României și impunerea produselor românești pe piață. Nu mai vorbesc de guvernare, de stabilitate politică, de exigența cu care liderii români trebuie să trateze problemele care privesc România ca țară. Suntem, deocamdată pe un drum bun. Dar suntem abia la un fel de început. Pentru că o victorie a PSD ne duce înapoi în timp, în zona țărilor nefrecventabile.

CETA în impas. Valonia nu acceptă condițiile Canadei. Canada nu vrea să lase.

După ce România și Bulgaria au acceptat un acord „șchiop” cu Canada, acord ce abia urmează a fi scris (!), negocierile dintre Canada și regiunea Valonă din Belgia a ajuns la un impas major. Valonii nu sunt de acord să accepte reguli canadiene care le sunt defavorabile, cum ar fi arbitrajul comercial. Iar chestia asta îmi dă de gândit. Serios chiar.

Agerpres. UPDATE CETA: Comisia Europeană va continua demersurile în vederea semnării acordului de liber schimb cu Canada

Reacția vine după ce ministrul canadian al comerțului, Chrystia Freeland, a confirmat eșecul negocierilor purtate vineri cu reprezentanții regiunii valone, ea reproșând Uniunii Europene că 'nu este în acest moment capabilă de un acord internațional nici măcar cu o țară care are valori atât de europene precum Canada'. 'Canada este dezamăgită și eu personal sunt dezamăgită, dar cred că este imposibil. Ne întoarcem acasă', a mai spus în fața presei Chrystia Freeland, potrivit DPA.

Un acord comercial este un acord comercial. Fiecare parte ține să își ocupe o poziție cât mai favorabilă, pe baza unei legislații convenabile iar în cazul acordurilor dintre cei puternici și cei mai puțin puternici „clauzele leonine” devin un fel de regulă. Iar aici vorbim despre modele complet diferite de comerț, de aceea înclin să dau dreptate valonilor.

Cred că cei din Canada au conceput acest acord plecând de la premisa că față de unele țări vor avea un comportament iar față de alte țări membre ale UE pot avea alt comportament. Iar aici aduc o acuză directă Ceciliei Malmstrom, comisarul european pentru comerț, din Suedia, care are ea însăși o astfel de gândire. UE este formată din țări de primă mână și țări de mâna a doua.

Având în vedere faptul că așa-zisul acord de liberalizare a regimului de vize pentru România și Bulgaria este condiționat de semnarea CETA, înclin să cred că cei din Canada nu se vor grăbi. Poate că nu le convine un acord care le „străpunge frontierele” cu oameni pe care nu îi agrează. Experiența Canadei cu liberalizarea vizelor pentru Cehia le este foarte vie în minte.

Să așteptăm. Nu știu dacă valonii vor executa ordinele imperative ale Ceciliei Malmstrom - renunțați la pretențiile naționale pentru interesele UE -, știu însă că această experiență va lăsa ceva în urmă. Și în UE dar și statelor terțe care vor acorduri de liber schimb cu UE. UE trebuie respectată ca un tot unitar. Iar comisarii UE să facă bine și să gândească pentru interesul general al UE și nu doar pentru interesul statului din care provin.

Acordul cu Canada este un preambul. Precedentul a fost creat. În UE toți cetățenii sunt egali.

Agerpres. Președintele Klaus Iohannis anunță că România a ajuns la un acord cu Canada privind regimul de vize pentru cetățenii români. Liberalizarea regimului de vize se va face în etape, până la 1 mai 2017 pentru românii care au mai fost în Canada (sunt deja în bazele de date canadiene !), de la 1 decembrie 2017 pentru restul românilor. Cu o prevedere de control privind reintroducerea regimului de vize dacă circulația românilor spre Canada capătă sensul unei migrații !

Atenție ! Acordul cu Canada de liberalizare a vizelor este condiționat de semnarea Acordului CETA ! Nu se semnează CETA, nu se liberalizează regimul de vize pentru români în Canada !

Acordul este important. Aplicând reglementările UE privind regimul de vize, canadienii erau scutiți de vize pentru România. Reciproca nu a fost luată în calcul de canadieni până nu i-a „încolțit” acordul comercial cu UE. Faptul că s-a ajuns până la limită cu acceptul Canadei privind liberalizarea vizelor pentru români și bulgari, ne spune că cei din Canada au tot sperat la o altă înțelegere, una care să nu fie condiționată de această liberalizare. Citind și declarația comisarului suedez pentru comerț al CE, care îndemna statele europene cu „probleme” să lase la o parte „interesele naționale” pentru acordul comercial al UE cu Canada, îmi dau seama că individa a promis ce nu avea dreptul. Se pare că nu a fost singura și nu este prima oară când Suedia are o atitudine de dispreț față de noi. Dar, asta este viața.

Celelalte state europene au sprijinit abordarea României. Este inadmisibil ca în cadrul unui acord al UE cu un stat terț acel stat terț să trateze diferit cetățenii statelor membre UE. Iar acest principiu a fost, până la urmă acceptat. Urmează acordul cu SUA unde aceeași problemă este pe tapet. Ministrul Lazăr Comănescu a punctat acest aspect. Agerpres.

Nu putem gândi o formulă de acord între Uniunea Europeană, pe de o parte, deci și România, și Canada pe de altă parte în care de acest principiu al circulației libere să beneficieze doar o parte din cetățenii Uniunii Europene. Ar însemna să fie o discriminare, ar însemna că în cazul cetățenilor români, respectiv bulgari, să acceptăm intrarea în vigoare a unui acord care discriminează. (...) Acesta este elementul esențial pentru care am discutat și discutăm în continuare cu partenerii noștri canadieni și (...) eu cred că avem motive să fim optimiști că până la urmă se va găsi o formulă prin care acest element de maximă importanță pentru România să își poată găsi reflectarea într-o manieră adecvată în ceea ce va constitui compromisul care să ne permită să semnăm și apoi să ratificăm acordul cu Canada

Pentru a fi mai exact în exprimarea unui punct de vedere, acordul cu Canada ar permite acestei țări accesul la libertățile UE: libera circulație a mărfurilor, libera circulație a bunurilor, libera circulație a persoanelor, libera circulație a valutelor. Păi, din moment ce UE îi spune Marii Britanii că fără respectarea valorilor fundamentale ale UE, în special al liberei circulații a persoanelor, nu poate avea acces liber pe piața UE, nu poți acum să permiți altui stat terț așa ceva ! Principiul celor 4 libertăți trebuie aplicat oricărui stat terț care dorește acces la piața europeană ! Înclusiv SUA.

Canada va spune UE în toamnă ce face cu vizele pentru români.

Canada vrea acordul comercial cu UE. Se pare că încă încearcă o derogare cu privire la cetățenii europeni din România și Bulgaria. Luni, la Bruxelles, șeful Cancelariei prim-ministrului Dacian Cioloș, Dragoș Tudorache, a discutat, în prezenta Comisarului european pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, cu ministrul canadian pentru migrație, refugiați și cetățenie, John McCallum, pe tema politicii vizelor pentru cetățenii Uniunii Europene. Agerpres.

Nu este exclus ca vizita canadianului să fie o ultimă încercare de a obține o dispensă cu privire la vizele impuse de Canada românilor și bulgarilor. Declarația lui Dragoș Tudorache este fără întoarcere:

Am reiterat poziția exprimată de premierul Dacian Cioloș în cadrul întâlnirii pe care a avut-o la Ottawa cu prim-ministrul Justin Trudeau, și anume că România dorește să sprijine procesul de ratificare a Acordului economic și comercial UE-Canada (CETA), însă, pentru a putea să facă acest lucru, este nevoie ca problematica vizelor să fie rapid rezolvată. Credem că liberalizarea schimburilor de bunuri și servicii între UE și Canada ar fi golită de sens pentru cetățenii români, dacă ar exista în continuare acest acces restricționat pe bază de vize, lucru care cred că a fost înțeles de partea canadiană. În acest context, în cadrul întâlnirii, Canada a apreciat rezultatele pozitive ale misiunii tehnice din luna iunie

 Uniunea Europeană are aceeași poziție. Da, se poate, putem face acest acord dar fără vize pentru o parte dintre cetățenii europeni, cetățenii Uniunii Europene.

Este bine să se observe că acest acord este încheiat de Uniunea Europeană ca subiect de drept internațional de sine-stătător. Drepturile și obligațiile Uniunii Europene din acest acord sunt ale fiecărui stat european luat în parte. Un bun sau serviciu al Canadei intrat pe teritoriul Uniunii Europene nu are limită de răspândire și nici o limită de folosire de către cetățenii UE. Încercarea Canadei de a exclude de la beneficiile acestui acord unele state ale Uniunii Europene înseamnă o nerecunoaștere din partea Canadei a unicității Uniunii Europene. Este ca și cum nu i-ar recunoaște nu doar cetățenii ci și limitele de jurisdicție. Este inacceptabil. Cred că aceste discuții vor fi bine înțelese de toți cei care au interesul să încheie acorduri cu Uniunea Europeană pentru comerț. Mai cred că, încet-încet, statele din UE vor transfera către Uniunea Europeană o mai mare parte a negocierilor comerciale cu statele terțe. Una este să negocieze UE și alta este să negocieze fiecare stat membru în parte. Este vorba, până la urmă, de unitatea Uniunii Europene. De stabilitatea ei.

Canada urmează să anunțe la începutul toamnei un calendar pentru ridicarea vizelor pentru cetățenii români și bulgari, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene de luni, după o reuniune pe această temă la care au participat reprezentanți ai tuturor părților implicate.

Evident, calendarul va trebui să aibă ca limită de timp, până la ratificarea acordului de către parlamentele statelor europene. Eu vreau să cred că nici un stat european nu va ratifica acordul fără îndeplinirea acestei condiții de eliminare a unei discriminări evidente.

Ori la bal, ori la spital. Altă cale nu există.

Se apropie momentul semnării Acordului economic şi comercial complet cu Canada (CETA). Mai pe șleau spus, un acord care cuprinde cele patru mari libertăți prevăzute în TUE pentru statele membre ale Uniunii Europene: libera circulației a persoanelor, liberal circulației a serviciilor, liberal circulație a bunurilor, libera circulație a monedelor.

Acordul CETA are rolul de a oferi Canadei aceste libertăți în relația cu Uniunea Europeană. Este în lucru un acord similar cu Statele Unite.

Marea problemă o constituie însă libera circulație a persoanelor.

Pentru cei care nu știu, canadienii beneficiază de libera circulație în UE fără viză. Inclusiv în România. România aplică prevederile deciziei Uniunii Europene de excludere de la regimul de vize a cetățenilor canadieni. Canada însă, nu dorește să răspundă cu aceeași monedă. Atenționarea Canadei de către Comisia Europeană s-a produs de mai mult timp. Chiar și pe timpul negocierilor Acordului CETA s-a atras atenția Canadei că acesta nu poate intra în vigoare în Uniunea Europeană dacă statul canadian nu ridică regimul de vize pentru toate statele membre ale Uniunii Europene.

De aici, rețin o informație: „Biroul lui McCallum a confirmat că acesta se va afla la Bruxelles în perioada 10-12 iulie pentru a participa la întâlniri cu rolul de a susţine adoptarea CETA şi de a “reitera poziţia Canadei cu privire la mecanismul de reciprocitate al vizelor”.

Termenul „a reitera” înseamnă, potrivit DEX, „a repeta”. Până acum, Canada s-a opus cererilor UE de ridicare a regimului vizelor pentru România și Bulgaria. De aici, trag concluzia că acum își va susține punctul de vedere exprimat și susținut anterior.

Uniunea Europeană a comunicat deja faptul că Acordul CETA va trebui să fie aprobat de parlamentele statelor membre ale Uniunii Europene.

De aici se nasc mai multe scenarii. Unul dintre ele spune că România și Bulgaria vor bloca Acordul. Altele spun că România și Bulgaria vor accepta Acordul pentru că vor fi presate de statele din vestul UE care au puterea de a influența deciziile UE.

Nici un scenariu nu spune că și alte parlamente europene vor boicota acordul pentru că este încălcat un drept fundamental al cetățenilor europeni, drept care stă la fundamentul existenței și funcționării Uniunii Europene.

Dacă în cadrul Uniunii Europene s-ar produce o acceptare a Acordului CETA cu excluderea cetățenilor a două state membre ale Uniunii Europene de la beneficiile acestuia, acest acord va putea fi contestat la Curtea Europeană de Justiție care va desființa Acordul !

Să ne gândim la discuțiile pe marginea Brexit-ului. Marea Britanie vrea să beneficieze de libertățile UE dar cu reducerea severă a dreptului la libera circulație a cetățenilor statelor membre în relația cu Marea Britanie. Toate statele europene au declarat, ferm, că așa ceva este imposibil. În relația cu Canada suntem în fața unei situații asemănătoare. Păstrarea regimului de vize pentru cetățenii a două state europene este imposibilă, dacă cei din Canada vor un acord cu UE economic și comercial „complet” !

Bănuiesc că americanii sunt foarte atenți la ce fac canadienii. Dacă Acordul va fi blocat pentru motivul liberei circulații, sunt sigur că SUA va încerca tot felul de manevre pentru a evita o astfel de acțiune.

Problema lor este însă mai grea decât o vede o parte a consumatorilor de știri. O acceptare de către Uniunea Europeană a unui acord economic și comercial care să excludă de la beneficii state membre ale Uniunii Europene este un pas ferm către destrămarea Uniunii Europene ! Un pas ferm. Hotărât. Decisiv. Pentru că toate statele membre ale Uniunii Europene se vor întreba dacă nu le va veni și lor rândul cu ocazia altor înțelegeri internaționale.

Îmi place să cred că statele membre ale Uniunii Europene se vor opune Acordului CETA pentru a proteja Uniunea Europeană. De aceea, vreau să cred că parlamentele europene vor considera că Acordul este incomplet și dăunător pentru Uniunea Europeană în ansamblul său.

Un subiect serios. SUA și Canada fie recunosc unitatea UE, fie se instituie regimul de vize pentru ei în UE !

Printre multele știri care preocupă românul doritor de socializare trec neobservate știri care stau la baza vieții noastre azi și mâine.

Dimineață am citit o admitere a unui recurs în interesul legii având ca obiect de bună practică judiciară intrarea societăților de asigurări în procesul penal ca persoane responsabile civilmente pentru paguba produsă în urma unui accident auto. Răspunderea este în limitele stabilite de reglementările europene și ale contractului de asigurare, astfel că societățile de asigurare nu mai pot „fenta” asumarea răspunderii și nici nu mai pot stabili ele cât urmează să plătească. Uite o reglementare europeană care vine în sprijinul persoanei vătămate !

În cazul relațiilor dintre UE și SUA există un punct nevralgic care se poate traduce mai simplu, fără gargara cu pioneze după modelul limbajului de lemn cu care se „apără” unii și alții: SUA trebuie să recunoască Uniunea Europeană ca o singură persoană juridică a dreptului internațional, potrivit Tratatului Uniunii Europene, fără a face distincție între statele UE când este vorba despre elementele de bază ale Tratatului. Iar unul dintre aceste elemente este circulația persoanelor fără viză în interiorul UE, indiferent dacă fac parte din statele membre ale Spațiului Schengen sau nu.

Comisia Europeană discută, de mai mult timp, problema vizelor pe care SUA și Canada le cer unor state membre ale UE: România, Bulgaria, Polonia, Cipru, Croația. Acestea sunt state membre ale UE, unele sunt membre ale Spațiului Schengen și totuși, SUA și Canada le cer vize nerecunoscând astfel statutul acestora ca parte a unui între: Uniunea Europeană.

Surse din cadrul CE au comunicat că deja se discută la nivelul CE problema introducerii vizelor pentru cetățenii SUA și ai Canadei ca răspuns la refuzul acestora de a considera UE ca un întreg !

Agerpres (aici).

Problema devine serioasă. Chiar foarte serioasă. Uniunea Europeană face, forțată de împrejurări, pași către o mai mare integrare. Financiară, de securitate a frontierelor, pentru o politică externă comună, pentru o apărare comună etc. Nu își poate permite să considere că are state componente cu un regim inferior altora.

Discuțiile sunt mai vechi. Am tot văzut cereri ale CE către SUA și Canada să își reconsidere poziția. Acordul transatlantic de liber schimb între UE și SUA nu poate funcționa în condițiile în care membrii UE din statele supuse regimului de viză pot fi împiedicați să circule între statele / entitățile acordului.

Concret, UE îi cere SUA să accepte că este, din punct de vedere politic, similară cu SUA ! La fel este și abordarea cu privire la Canada.

Cum ar fi ca UE să stabilească regim de vize pentru cetățenii din unele state componente ale SUA ? Sau a unor regiuni ale Canadei ?