Putere contra viață

Agerpres. Casa Albă îl contrazice pe comisarul european pentru schimbările climatice: nicio schimbare în privința Acordului de la Paris

Lindsay Walters, adjunctă a secretarului de presă al Casei Albe, a difuzat un comunicat în care arată că "nu s-a produs nicio schimbare în poziția Statelor Unite privind Acordul de la Paris". "După cum a spus clar președintele, Statele Unite se vor retrage dacă nu putem participa în termeni mai favorabili pentru țara noastră", a adăugat ea. După câteva minute, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Sarah Huckabee Sanders, a susținut la rândul său aceeași idee într-un mesaj în rețeaua Twitter: "Poziția noastră față de acordul de la Paris nu s-a schimbat. @POTUS (acronim pentru President of the United States — președintele SUA) a fost clar, SUA se retrag dacă nu obținem termeni pro-americani".

Reacțiile sunt ca urmare a declarației Comisarului european pentru acțiune în domeniul climei și energiei, Miguel Arias Canete care a afirmat (neoficial !) că trimisul SUA la reuniunea de la Montreal, dedicată stabilirii unor măsuri pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris, „ar putea căuta formule de angajament față de termenii acordului semnat în 2015, la Paris”. Declarația a deranjat pe Trump și de aceea au apărut reacțiile. Formularea fruntașului european lasă de înțeles că SUA „o dau cotită” și caută „împăcarea”. Nu se face!

Formulările reprezentanților Casei Albe au un loc de întors. Ca de altfel mai toate declarațiile SUA sub conducerea lui Donald Trump (dar și mai înainte). Termenii Acordului de la Paris care angajează SUA. Acordul de la Paris „atacă” baza economiei americane: cărbunele, petrolul, gazele naturale, metalurgia și siderurgia (în bună parte „exportate” în statele mai puțin dezvoltate pentru a nu polua SUA), agricultura intensivă, creșterea vitelor etc. Iar schimbările ce sunt necesare costă al naibii de mult! Iar Trump nu are chef ca SUA să piardă prima poziție în lume de dragul acestor costuri. De aceea cere cu insistență ca SUA să primească alți termeni ai angajamentelor. Ceva în genul „de acord, dar ... mai târziu”.

Imediat nu se va obține ceva. Dacă însă statele lumii aleg calea respectării Acordului de la Paris în termenii conveniți, SUA se pot trezi în situația în care efortul lor de a rămâne primii va fi mai puțin recompensat. Mai puține hidrocarburi în comerț înseamnă mai puține venituri. Schimbarea în comportamentul alimentar al restului lumii înseamnă mai puține venituri. Renunțarea la mașinile consumatoare de hidrocarburi înseamnă mai puține venituri din export etc.

Suntem în 2017. Eu cred că Trump și echipa care îl asistă a calculat pragmatic acest mandat. El, ca om, are peste 70 de ani. Mandatul este de 4 ani. Acordul de la Paris este încă în faza „intențiilor care vor fi materializate”. Este în faza cunoașterii și acceptării de către populațiile statelor semnatare. Are de trecut pragul acceptului forțelor politice din fiecare stat, chiar dacă statul respectiv, sub o anumită conducere politică, a semnat acordul. Nu este încă acceptat de toate forțele politice ale statelor semnatare! Din aceleași considerente pe care le pune Donald Trump pentru a refuza acordul. Costă enorm de mult să schimbi industrii, economii, tipuri de agricultură, să creezi alte resurse de dezvoltare pentru statele dependente de economiile „americanizate”. Eliminarea monoculturilor din statele slab dezvoltate trebuie acompaniată de introducerea altor tipuri de resurse prin contribuția statelor dezvoltate. Timp și bani. S-a ajuns în situația în care se acceptă extremele climatice pentru supraviețuirea economică. Competiția economică „acceptă” schimbarea climatică și consecințele schimbării.

Statele nordice din UE și Norvegia își pot permite să anunțe că din anul 2025 nu vor mai fi permise pe drumurile publice mașinile care consumă hidrocarburi. Își pot permite. Chiar dacă industria auto nu este foarte dezvoltată pentru a face înlocuirea. Vor exista camioane cu propulsoare electrice în zonele polare sau în statele foarte slab dezvoltate ? Evident că nu. Iar Trump și echipa lui știu aceste lucruri. Știu și europenii. Politicienii fac frumos la Tv iar industriașii caută să profite de orice portiță de oportunitate. Luptăm în Europa împotriva schimbărilor climatice dar vom produce mașini pe hidrocarburi pentru lumea mai „săracă”. Producem avioane și nave. Excepțiile care folosesc energia electrică obținută din surse regenerabile sunt pentru acțiuni de mică anvergură.

Distrugerile provocate de fenomenele naturale extreme devin oportunități pentru cei care pot reface sau construi case, pentru cei care produc mobilă și aparatura casnică. Cei care au avut mașini și au potență financiară vor cumpăra noi mașini. Pentru unii, fenomenele extreme sunt o mare oportunitate. Așa cum războaiele au devenit și sunt oportunități pentru cei care reconstruiesc.

Oare cât de detaliată este poziția SUA exprimată de Donald Trump?

Ne retragem ferm dar ... putem renegocia. Dacă nu merge, este bine și așa

Imagine de la The Independent

O situație care a creat emoții puternice în toată lumea ar trebui tratată și „la rece”. Chiar foarte rece.

Agerpres dă, pe bucățele, știri legate de evenimentul retragerii SUA din Acordul de la Paris.

Trebuie însă, pentru o mai bună informare, văzute mai multe surse de informare care să permită obținerea unei imagini mai bune a situației. Evident, se cuvine a evita, cu insistență, media din România. Este orientată către senzațional și nu către realitate. Presa română este de foarte proastă calitate și de aceea trebuie evitată.

Anterior acestei declarații, Donald Trump a căutat să obțină de la partenerii europeni și nu numai o renegociere a Acordului de la Paris. A căutat să obțină condiții „mai avantajoase” pentru industria americană și pentru cetățenii americani - propriile declarații. Trebuie să vedem, fără mare greutate, că Donald Trump tratează toate acordurile internaționale ca „afaceri” între SUA și restul lumii. Nu vede mai departe de câștigul imediat. Nu vede viitorul. El vede doar banii. Vede doar o poziție dominantă din punct de vedere economic. Nu are valori la care să se raporteze. În plus, face confuzii grave din dorința de a simplifica. Din această cauză, el refuză consilierea pe bază de valori. Presa de peste ocean arată că este părăsit de consilierii calificați pe domenii de interes și că administrația de la Casa Albă are dificultăți în a atrage alții. Experții de care Administrația Trump ar putea beneficia refuză implicarea într-o guvernare fără orizont. Cei care și-au dat demisiile au arătat că Trump nu ține seama de expertizele care i-au fost puse la dispoziție luând decizii care pun sub semnul întrebării credibilitatea SUA atât față de proprii cetățeni dar mai ales față de partenerii internaționali.

Mai mult, citind reacțiile unor mari companii din SUA la anunțul ieșirii SUA din Acordul de la Paris, citind și reacțiile unor state membre ale SUA, ajung fără mare greutate la concluzia că Donald Trump este, de fapt, singur în această problemă. El și un grup mic de extremiști, adepți ai izolaționismului SUA, egoiști furioși fără legătură cu interesele majore ale americanilor. Din ce în ce mai mult se întărește concluzia că Donald Trump este defazat față de vremurile în care a ajuns să conducă SUA.

Uniunea Europeană a decis că va merge mai departe cu implementarea Acordului de la Paris. Ultimele atitudini ale lui Donald Trump au generat o mișcare internațională interesantă. SUA pierde sever teren de pe poziția dominantă pe care se situase la un moment dat iar Uniunea Europeană profită (că vrea sau nu vrea !). Uniunea Europeană, devenită subiect de drept internațional de sine stătător cu niște ani în urmă, are vocația de a deveni lider al lumii. Acordul de la Paris și susținerea fermă de către UE a acestuia, în opoziție cu poziția lui Donald Trump, a creat condițiile favorabile închegării unui alt pol al politicii internaționale. China s-a alăturat Uniunii Europene, India a anunțat susținerea față de Uniunea Europeană, alte state membre ale Acordului de la Paris și-au anunțat poziția pro-Uniunea Europeană. Uniunea Europeană a devenit lider mondial recunoscut oficial de alte state ale lumii. Mai mult, state membre ale SUA au declarat că vor urma să aplice prevederile Acordului de la Paris la fel cum au declarat mari companii americane implicate în domeniul energiei, IT, industria auto etc.

Într-o declarație comună a Franței, Germaniei și Italiei se arată că impulsul generat prin Acordul de la Paris este ireversibil, este un instrument vital pentru planeta noastră și de aceea nu poate fi renegociat. Răspunsul lui Donald Trump este halucinant: „dacă putem obține o afacere, este foarte bine dacă nu, este bine și așa”.

Punerea sub semnul întrebării a angajamentelor asumate de SUA de către Președintele Donald Trump îl duce alături de Vladimir Putin, alt „mare campion” al denunțării tratatelor internaționale care nu îi convin.

Uniunea Europeană este pusă în fața unei situații de excepție. Fie alege să meargă în direcția în care starea lumii o cere, să devină unul din liderii importanți ai lumii, fie dispare. În mare lor majoritate, statele membre ale Uniunii Europene au ales să meargă înainte, în direcția în care lumea în care trăim „împinge” Uniunea Europeană.

SUA, nu Donald Trump, au apărat bruma de credibilitate pe care încă o mai au. Vor trebui să facă ceva pentru a nu se izola de restul lumii.

Nu cu mult timp în urmă ascultam diferiți politologi care afirmau, cu tărie, că democrația americană este suficient de matură pentru a evita derapajele  grave. Ei bine, se pare că situațiile generate până acum de administrația Trump au nevoie de „un tratament” aplicat de americanii democrați.

Stau și mă întreb. Mai poți pune încredere în angajamentele pe care Președintele Donald Trump le ia ? În afara acordurilor comerciale simple (asta este marfa, ăștia sunt banii), ce se mai poate face în comun cu SUA pe timpul administrației Trump ? Atacul la adresa ONU, atacul la adresa NATO, atacul la adresa UE, atacul la adresa NAFTA etc. au devenit acțiuni comune ale SUA sub actuala administrație.

În actuala situație, oare ce rezultat va avea vizita Președintelui Iohannis în SUA ? Cât de credibile vor fi angajamentele Președintelui Donald Trump ?

Se schimbă macazul la FMI cu privire la economia modială

Alți lideri, alt nivel de ambiție pe fiecare țară, alte reguli.

FMI a convenit să nu mai combată protecționismul și nici să mai lupte împotriva schimbărilor climatice. SUA au alte priorități.  După SUA s-au luat și alții, mai mari sau mai mărunței dar convinși că sunt în rând cu „lumea bună”.

Comunicatul Comitetului Monetar și Financiar Internațional, forul de conducere al FMI ne spune și ce anume vor face.

„Ne vom abține de la devalorizări concurențiale și nu vom ținti cursurile de schimb în scopuri legate de concurență”

„De asemenea, vom colabora pentru a reduce dezechilibrele globale excesive, prin urmarea unor politici corespunzătoare. Facem eforturi pentru a întări contribuția comerțului la economiile noastre”

În ce ne privește, avem o poziție națională care va trebui acordată cu poziția Uniunii Europene față de această nouă politică a FMI. Este evident că Uniunea Europeană va continua să lupte împotriva schimbărilor climatice. Ca atare, produsele europene vor fi încadrate reglementărilor europene. Produsele și serviciile terților, inclusiv SUA, vor fi acceptate dacă se încadrează în standardele UE.

Până la urmă, Uniunea Europeană este cea mai mare putere economică mondială. Este și una dintre cele mai ademenitoare piețe de desfacere pentru că are populația cea mai bogată.

Sunt curios care va fi răspunsul Comisiei Europene. Este sigur că vom avea un Consiliu European unde se va stabili o linie politică comună ce va fi supusă aprobării Parlamentului European și pe care Comisia Europeană o va pune în operă.

Este evident că protecționismul unor terți va primi protecționismul UE. Comerțul liber va avea de suferit.

Sursa: Agerpres