Brașov. Președintele Ludovic Orban arată poziția PNL

Sinteza declarațiilor președintelui PNL, Ludovic Orban, susținute la Brașov – 15 aprilie 2018

Sărut mâna! Bună ziua!

Voi aborda două subiecte, unul legat de Pilonul II de pensii al doilea legat de situația economică.


Pilonul 2 de pensii, campanie inițiată de PNL


Ceea ce părea a fi doar un zvon, și anume tentativa PSD- ALDE de naționalizare a Pilonului II de pensii, iată că prinde contur. Șase milioane de contribuabili la Pilonul II de pensii riscă să rămână fără pensia suplimentară la care au dreptul, în momentul în care vor atinge vârsta de pensionare.

Încă de la începutul guvernării, majoritatea guvernamentală și liderii Dragnea și cu Tăriceanu pregătesc naționalizarea Pilonului II de pensii. Practic, ce vor să facă: Vor să determine un număr cât mai mare dintre persoanele active, persoanele care contribuie la Pilonul II de pensii, vor să-i determine să nu mai plătească contribuția la Pilonul II de pensii inventând tot felul de minciuni despre Pilonul II de pensii, despre companiile private care administrează aceste fonduri, despre așa-zisele randamente de la Pilonul I de pensie, adică fondul de pensii public.

Permiteți-mi să fac câteva clarificări legate de ceea ce înseamnă Pilonul II de pensii. 

Deoarece perspectivele de evoluție ale fondului public de pensii sunt extrem de pesimiste, pentru că se cunoaște foarte bine că numărul pensionarilor va fi în creștere, în timp ce numărul persoanelor active, care plătesc contribuția la fondul de pensie, va fi în scădere.

La ora actuală, gradul de înlocuire a salariului de către pensie, în sistemul de pensii bazate pe contributivitate este de aproximativ 44-45%. Perspectivele pe termen mediu și lung, pe 20, 25, 30 de ani indică riscul ca cei care se vor pensiona peste 25 de ani, peste 30 de ani, să nu mai aibă grad de înlocuire al salariului de către pensie nici măcar cu 25% din valoarea salariului. Adică, din cauza reducerii numărului de salariați și din cauza creșterii numărului de pensionari, dependența strictă furnizată de sistemul public de pensii va duce la scăderea dramatică a pensiilor celor care se vor pensiona.

Cunoscând aceste prognoze, aceste previziuni care au fost făcute de specialiști, pe perioada guvernării liberale s-a introdus o reformă pur liberală și anume, înființarea Pilonului II și Pilonului III de pensii.

Pilonul II de pensie ce înseamnă? Înseamnă că un procent din contribuția pe care o plătește fiecare angajat se duce într-un cont individual al persoanei care contribuie, persoana deține drept de proprietate asupra banilor respectivi, banii fiecărui contribuabil sunt investiți în acțiuni, în titluri de stat, în alte forme de plasamente, ei generând venituri din randamente.

Adică, creșterea acestei sume pe care o depune fiecare contribuabil în fiecare an. Pe primii zece ani de administrare randamentul mediu al acestor fonduri din Pilonul II de pensii a fost de 5,2%, dintre cele mai mari randamente din Europa.

Perspectivele de acordare a pensiei suplimentare din Pilonul II de pensii care este construită pe sistem de fond de acumulare de fond de investiții oferă garanția compensării pierderilor de fonduri din sistemul public.

De altfel, viziunea care a stat la baza acestei reforme liberale a pensiilor a fost aceea ca o pondere din ce în ce mai mare, treptat, din contribuția pe care o plătește un angajat, să fie transferată către Pilonul II de pensii.

Conform legii, de la 5,1 ar fi trebuit ca procentul de contribuție la Pilonul II de pensii, să crească în acest an la 6%.

Primul pas pentru  distrugerea fondurilor de pensii private a fost făcut prin scăderea procentului de la 5,1 la 3,75. Al doilea pas este în pregătire, Guvernul intenționând să-i determine pe toți contribuabilii la Pilonul II de pensii să-și exprime opțiunea dacă vor sau nu mai vor să contribuie la Pilonul II de pensii.

Care este obiectivul real al partidelor aflate la guvernare PSD- ALDE, este un obiectiv meschin, și anume acela de a crește în mod artificial sumele de bani care se încasează la fondul public de pensii astfel încât, să aibă resurse ca să poată să crească pensiile pensionarilor care se află în plată astăzi.

Al doilea obiectiv pervers pe care îl urmăresc este acela, ca urmare a scăderii numărului de contribuabili, firmele care administrează fondurile de pensii să-și piardă interesul pentru administrarea acestor fonduri de pensii și cele opt miliarde de euro care se găsesc astăzi în conturile individuale ale contribuabililor la Pilonul II de pensii, să treacă în administrarea guvernului lor, adică să prăduiască aceste opt miliarde pentru tot felul de cheltuieli inepte pe care le realizează numai în scop electoralist, numai pentru a lăsa impresia că există cea mai mică șansă pentru a fi puse în practică minciunile gogonate pe care le-au rostit actualii guvernanți în perioada campaniei electorale.

Partidul Național Liberal respinge categoric această tentativă a majorității guvernamentale de a-i lăsa fără pensie pe cei șase milioane de contribuabili la fondul de pensii privat . Vom ataca orice fel de act normativ și orice fel de inițiativă pe care guvernul vrea să o facă în acest domeniu, cu toată forța și cu toate argumentele constituționale și legale.

De asemenea, luni voi propune Biroului Executiv declanșarea unei campanii de informare și conștientizare a cetățenilor, privitor la gravele pericole care îi pasc dacă actualului guvern îi iese acest proiect sinistru pentru viitorul cetățenilor activi.

De asemenea, vom încerca să convingem cetățenii români, în special cei care vor fi afectați de această tentativă de naționalizare a Pilonului II de pensii, să nu accepte acest lucru, să fie activi și alături de noi, să participe la toate formele de protest și la toate formele de luptă împotriva naționalizării Pilonului II de pensii.


Situația economică generată de Guvernul PSD-ALDE


A doua temă pe care vreau să o abordez este legată de degradarea sistematică a echilibrelor macro-economice care sunt provocate de guvernarea PSD-ALDE.

Vă spun, că România riscă să intre în criză fără să existe vreun puseu de criză la nivel internațional, numai datorită politicilor guvernului. De asemenea riscă să intre în incapacitate de plată datorită cheltuielilor nesăbuite care sunt provocate de această guvernare fără nici un fel de suport în economie.

Am să vă dau numai câteva date care stau în susținerea acestei prognoze pe care noi o facem.  

Anul trecut, guvernul a îndatorat România  și a pus în spinarea fiecărui cetățean o datorie publică suplimentară de 5,5 miliarde de euro. Această datorie a fost făcută fără ca să se finalizeze vreun tronson de autostradă, fără ca să se finalizeze vreun tronson de cale ferată, fără ca să se contruiască un spital, o hidrocentrală, o investiție, o capacitate de producție nouă care să fie realizată din bani publici. Acești bani au fost tocați pe subvenții, pe pomeni electoraliste, pe cheltuieli care nu au absolut nici un fel de fundament iar anul trecut am avut cel mai mic procent de investiții realizat din buget ca pondere, raportat fie la buget fie la PIB.

Peste 6% din mult lăudata creștere economică s-a produs doar prin stimularea artificială a consumului, ca urmare a creșterii cererii prin creșterea salariilor și pensiilor în sectorul public, fără nici un fundament în realitatea economică.

Toate aceste lucruri se văd în datele pe care le prezintă chiar Institutul Național de statistică. Luna Ianuarie, spre exemplu, a fost luna cu cea mai scăzută putere de cumpărare a populației, de la preluarea guvernării.

Parctic, orice fel de construție care nu are o fundație reală, riscă să se prăbușească. Această creștere economică este o creștere fictivă, care este numai în date și care, de fapt, se vede ce are la bază - creșterea inflației. La preluarea guvernării, inflația era 0,2%, astăzi, conform datelor INS, inflația a juns la 5% și este pe un trend de creștere.

Inflația șubrezește puterea de cumpărare, reduce puterea de cumpărare a cetățenilor. Inflația afectează grav companiile. Inflația este un fenomen care pune sub semnul întrebării orice progres economic, orice creștere economică pe care o realizează societatea.

Un alt parametru care s-a degradat constant de la preluarea guvernării, tot ca urmare a politicilor guvernamentale de creștere artificială a cererii, este balanța comercială.

In 2017, deficitul comercial a fost de 13 miliarde adică, deficitul comercial a crescut de la 11 miliarde în 2016. Pe primele două luni ale anului 2018, deficitul comercial a crescut față de 2017 cu 400 de milioane de euro. Estimările sunt că deficitul comercial va crește cu incă 2,4 miliarde dacă se menține actualul ritm de creștere al deficitului comercial, ceea ce înseamnă ca vom ajunge la un deficit comercial în cursul acestui an de  15,4 miliarde. Imaginați-vă că acest deficit comercial creează o presiune uriașă asupra leului în raport cu celelalte monede, în special cu moneda euro, și nu face altceva decât să crească ritmul de devalorizare a leului. La fiecare devalorizare a leului în raport cu euro, efectul se simte imediat prin creșterea inflației, prin creșterea prețurilor. Gandiți-vă că accizele sunt calculate în euro, gândiți-vă că o mulțime de alte tarife sunt calculate în euro. Ca atare, perspectivele de evoluție ale economiei românești sub guvernarea acestor agiamii care habar nu au de economie și habar nu au de administrație, riscă să ne conducă la o criză economică care este provocată artificial de proasta guvernare a PSD- ALDE și exact cum se vede încă din luna Ianuarie, riscă să afecteze nivelul de viață al românilor.

Ultimul parametru pe care îl voi evidenția este cel al persoanelor care au venituri sub limita de sărăcie. Cum este posibil ca numărul persoanelor care sunt sub pragul sărăciei să crească într-o perioadă în care am avut o creștere economică de 7%?

De asemenea, încă o dată importantă care relevă artificialitatea creșterii economice clamată de guvernanți este evoluția profiturilor firmelor. Într-un an de creștere economică de 7% , creșterea profiturilor firmelor, în ansamblul economiei, a fost de sub 2%.


Situația bugetelor locale, afectare de măsurile fiscale


Închei aceste intervenții prin a mai aduce aminte un lucru. Apropo de bugetele locale, PNL are depuse la Parlament două proiecte de lege pe care le considerăm foarte importante şi care, de altfel, se găseau în programul de guvernare al PSD-ALDE, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2018. Primul proiect de lege este transferul integral al impozitului pe venit ca sursă de venit pentru bugetele locale, 63% direct la localităţi, restul împărţite fie la consiliul judeţean, fie împărţite pe formulă la nivelul bugetului de stat. Al doilea proiect de lege înaintat de PNL prevede ca un procent de 80% din redevenţele obţinute din exploatarea bogăţiilor subsolului să se facă sursă de venit la bugetele locale, o parte la bugetul localităţii şi o parte la bugetul consililui judeţean. Aceste măsuri devin imperios necesare să fie puse în practică, pentru că Guvernul prin ordonanţa nr. 79 şi mai ales prin Legea bugetului de stat, literalmente a jefuit administraţiile locale.

Peste un miliard de euro au fost luat din veniturile acestor administraţii locale şi toate proiectele de investiţii începute sau care urmează să înceapă pe care le derulează aceste administraţii locale sunt puse sub semnul întrebării din cauza acestui rapt făcut de Guvern la administraţiile locale. În special la administraţiile locale performante, care au generat locuri de muncă, care au atras investiţii în localităţi, care au reuşit să creeze un nivel de viaţă peste medie pentru locuitorii comunităţilor locale administrate. Nu întâmplător, cea mai mare parte a acestor administraţii sunt administraţii liberale iar cel mai mare rapt făcut de acest Guvern a fost făcut din bugetele locale, mai bine zis din banii acestor comunităţi locale, bani care erau absolut necesari pentru derularea programelor de investiţii.

Guvernul a avut în programul de guvernare realizarea acestui obiectiv de la 1 ianuarie 2018. La dezbaterea Legii bugetului de stat era ca în Kafka. Liberalii, care n-au avut în programul de guvernare acest obiectiv, au susţinut amendamentul de transfer integral al impozitului pe venit către comunităţile locale, către bugetele locale, iar majoritatea PSD-ALDE-UDMR, care avea în programul de guvernare realizarea acestui obiectiv de la 1 ianuarie 2018, ei au şi plusat, inclusiv veniturile încasate din impozitul pe pensii trebuia să treacă, conform programului de guvernare, la bugetele locale.

Ei au votat împotriva propriului angajament prevăzut în programul de guvernare. Au mutat termenul de aplicare al acestei măsuri, şi anume transferul impozitului pe venit la bugetele locale, la 1 ianuarie 2019. Vrem să vedem buna credinţă a majorităţii parlamentare dacă vor vota proiectele noastre de lege care urmează să se aplice în noul an bugetar, de la 1 ianuarie 2019, deşi mă îndoiesc sincer că se vor ţine de cuvânt şi de la 1 ianuarie 2019.

Întrebări 

Jurnalist -  Mâine, președintele Iohannis va trebui să anunțe ce a decis în privința revocării doamnei Kovesi. Care credeți ca va fi decizia pe care o așteptați?

Ludovic Orban - O va anunţa domnul preşedinte, e cronica unei decizii care este deja cunoscută. În ceea ce ne priveşte pe noi, am considerat ridicole motivele prezentate de Tudorel Toader pentru a justifica propunerea de demitere a procurorului şef al DNA şi noi considerăm că nu există nici un temei serios pentru acest demers.

Jurnalist – Va fi atacată decizia domului președinte la CCR. Dacă doamna Kovesi va rămâne în continuare șefa DNA sunt partide care vor ataca la CCR.

Ludovic Orban - Şi dacă atacă ce? Oricum, PSD, ştie toată lumea, are un singur obiectiv: să pună botniţă procurorilor, să nu-i mai deranjeze pentru furăciunile pe care le-au făcut sau le fac. Noi susţinem independenţa justiţiei, susţinem derularea unei campanii anticorupţie. Evident, fără abuzuri, cu dosare care stau în picioare, cu doasare bine fundamentate, care să reflecte realitatea. Această campanie anticorupţie este necesară, pentru că se vede cu ochiul liber – la conducerea ţării se află nişte oameni care sunt certaţi cu legea.

Jurnalist - Ce ne puteți spune despre domnul Zamfir? Unde se duce sau rămâne în PNL?

Ludovic Orban - Am formulat propunerea de excludere (din partid – n.r.). Motivele care au stat la baza acestei propuneri sunt nerespectarea hotărârilor organismelor statutare ale partidului şi atacuile sistematice asupra conducerii PNL, împotriva liderilor PNL.

Chiar făceam o monitorizare de presă pe ultimele patru luni, nu există niciun lider PSD care să-l egaleze pe Zamfir la atacurile împotriva PNL şi împotriva leadership-ului PNL. Nu o fac cu plăcere, sincer, dar sunt obligat să o fac, pentru că PNL are destui adeversari şi întotdeauna cei mai periculoşi adeversari sunt cei pe care nu îi cunoşti. Ştiţi vorba aia “ Apără-mă Doamne de duşmani, că de prieteni am eu grjă”.

Sunt convins că reprezentarea PNL în Parlament va fi la fel de puternică şi de hotărâtă, chiar dacă se va lua această decizie.

Jurnalist - Am înțeles din declarațiile dumneavoastră că vă opuneți propunerilor lui Zamfir cu referire la plafonarea dobânzilor.

Ludovic Orban -  Indiferent cine ar fi formulat această propunere, și gândiți-vă că ea este sprijinită de fapt, de PSD-ALDE, de majoritatea guvernamentală, așa a trecut în Senat. A fost aplaudat domnul Zamfir de PSD-iști.

Orice intervenție în economie produce efecte perverse și până la urmă se întoarce împotriva persoanelor pentru care este făcută această intervenție.

Plafonarea dobânzilor – În momentul în care stabilești un prag maxim pentru plafonarea dobânzii se vor întâmpla următoarele lucruri – băncile nu vor mai da credite sau o să înăsprească condițiile de creditare, o să ceară avans mai mare sau o să scurteze perioada de rambursare a creditului. Știți foarte bine că este un sistem de evaluare a riscului pentru fiecare solicitant de credit. Vă spun că 70% dintre solicitanții de credite, cei  care depășesc un anumit nivel al riscului de creditare, pentru că dobânda reflectă în mare parte și riscurile de creditare, nu vor mai primi credite. Ce vor face acești oameni, unde se vor duce? Nu se vor mai putea duce nici la IFN-uri. Povestea aceasta că este o lege anti cămătarie, este o poveste de adormit copiii. Cămătarii existau înainte de înființarea instituțiilor financiare nebancare. Instituțiile financiare nebancare sunt instituții legale care funcționează în baza legii, in conformitate cu reglementările BNR. Cămătari sunt cei care dau bani în afara legii, fără contracte, fără un cadru legal. Ce vor face, îi vor trimite pe oamenii care au nevoie de bani tot pe mâna cămătarilor.

Nici o bancă nu va accepta să dea credite decât acelor persoane care se încadrează la plafonul maxim al dobânzilor stabilite. Ce pot să mai facă băncile? Vor reduce și mai mult dobânda la depozite și o să-i afecteze pe cei care depun bani în bănci. O să crească expunerea pe titluri de stat sau o să crească dobănzile, pentru că proiectul de lege pentru sistemul bancar se referă numai la creditele persoanelor fizice, credite de consum și credite ipotecare.

S-au redus foarte mult numărul persoanelor care au incidente de creditare. Numărul persoanelor care nu și-au plătit pe o perioadă de două luni ratele la bancă s-a redus la șase sute și ceva de mii.  Procentul creditelor neperformante, per ansamblu creditelor, de asemenea s-a redus foarte mult.

În momentul de față există un echilibru pe piața financiar-bancară. Nu putem pentru câteva IFN-uri care, într-adevăr practică dobânzi foarte mari, să distrugem IFN-uri care sunt serioase. Sunt IFN-uri foarte serioase pe piață, care reprezintă o soluție pentru toate persoanele nebancabile, persoane care nu pot lua credite de la bancă pentru că nu poate oferi garanții.

O astfel de măsură se va întoarce tocmai împotriva persoanelor pentru care ea este făcută. 

Domnul Zamfir a mai avut proiecte legislative, de exemplu conversia creditelor în franci elvețieni în lei. A fost declarată neconstituțională. Legea dării în plată. Odată cu introducerea acelui criteriu de către CCR, foarte mulți dintre potențialii beneficiari ai acestei legi nu au mai apelat la prevederile acestei legi.

Conform datelor din sistemul financiar- bancar sunt în jur de 7000-7500 de persoane care au apelat la darea în plată.  Acestia trebuie să se adreseze instanței și instanța constată dacă există sau nu situația stabilită de CCR.

Creșterea competiției în sistemul financiar-bancar este într-adevăr importantă. Cu cât vor fi mai multe bănci, mai multe IFN-uri, cu atâta cetățenii vor avea mai multe opțiuni, vor putea să caute cele mai favorabile condiții de creditare și închei prin a spune că și oamenii trebuie să se uite, nu poți să semnezi un contract de creditare fără să-l citești. Este necesară o educație financiară, o educație economică care să-i determine pe cetățeni să studieze cu mare atenție aceste contracte, să meargă la mai multe bănci înainte de a obține un contract .

Binomul toxic

Populistul deputat Daniel Zamfir (încă membru al PNL!?), reclamă victoria asupra băncilor prin plafonarea dobânzilor pe care acestea le pot impune clienților. Zamfir nu lucrează de capul lui, are în spate pe avocatul Gheorghe Piperea care și-a făcut un titlu de glorie și și-a dezvoltat o afacere pe societatea de avocatură proprie din atacul asupra băncilor și a economiei de piață. Populist la sânge.

Nu este prima inițiativă a lui Daniel Zamfir anti-liberală! Anti-economie de piață. Anti-constituțională!

Hai să vedem ce spune Constituția.

La Titlul IV, „Economia și finanțele publice”, art. 135 - Economia -, alin.(1) se stabilește că „Economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență”.

La alin.(2), se prevede că „Statul trebuie să asigure”:
a) libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție;
b) protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară;
...

În Statutul PNL există prevederea clară că PNL sprijină și acționează pentru economia de piață în România.

Un interviu luat de HotNews prof. Cristian Păun este lămuritor asupra „strălucitei” idei a binomului toxic Daniel Zamfir&Gheorghe Piperea.

Cristian Paun: Plafonarea dobanzilor este complet in afara mecanismelor de piata

Rep: Cum anume putem cuantifica efectele unei astfel de masuri, avand in vedere ca facem comparatie la nivelul unui singur indicator (DAE) cu alte tari aflate in realitati economice diferite (salariu mediu sau minim, inflatie, crestere economica, moneda de creditare)

Cristian Paun: Masura este complet in afara mecanismelor de piata.

Dobanda este pretul capitalului. Dobanda, ca orice pret, include in ea multe componente importante pentru ceea ce inseamna mecansimul creditarii: riscul de dobanda, lichiditatea, inflatia, riscul sistemic, riscul valutar. Dobanda tine cont de modalitatea de rambursare, de (in)existenta unei perioade de gratie, de calitatea garantiilor reale, de existenta colateralului, de moneda in care se face creditarea sau de durata finantarii. Toate aceste componente explica de ce dobanda este diferita de la banca la banca, de la debitor la debitor, de la proiect la proiect sau de la tara la tara.

Impunerea unui pret maxim in cazul dobanzii are acelasi efect ca si impunerea unui pret maxim la orice bun sau serviciu: alterarea semnificativa a ofertei, diminuarea ofertei, restrangerea pietei financiare etc. Dau un exemplu de alterarea pietei bancare cu consecinte negative pentru potentialul consumator de credite ipotecare: un credit ipotecar pe 20 de ani trebuie sa aiba o dobanda mai mica decat un credit ipotecar pe 30 de ani, explicatia diferentei de dobanda intre cele doua credite nefiind "ticalosia" bancii ci riscul diferit asumat de banca (termenul lung e mai riscant decat termenul scurt); existenta unui pret maximal in materie de dobanda va elimina instantaneu din piata creditul ipotecar pe 30 de ani; rata platita bancii insa este mai mica in cazul unui credit ipotecar pe 30 de ani prin comparatie cu cel pe 20 de ani. Acest lucru inseamna ca cei cu venituri mai mici nu vor mai avea acces la astfel de produse bancare vitale nu doar pentru potentialii proprietari ci si pentru sectorul constructiilor, pentre dezvoltarea economica in general. E genul de masura ￢pilula otravita￢: pretinde ca este in favoarea ta dar de fapt loveste in tine cu varf si indesat.

Rep: Care este impactul calculate asupra pietei de creditare in conditiile aplicarii acestei plafonari?

Cristian Paun: Masura va avea trei tipuri de consecinte:

(i) alterarea ireversibila a pietei financiar-bancare romanesti (piata cu cel mai mic grad de sofisticare din Uniunea Europeana),

(ii) restrangerea ofertei si a pietei prin eliminarea din piata a bancilor care nu pot sa ofere astfel de conditii de creditare plafonate (in conditiile unei inflatii de 4-5% vorbim de eliminarea din piata a multor banci pentru ca dobanda de referinta nu include in timp real inflatia si oricum include un anumit tip de inflatie - core inflation - cea care scoate din calcul preturile reglementate);

(iii) restrangerea ofertei inseamna pierdere de locuri de munca (in sectorul bancar, in sectorul constructiilor, in sectorul materialelor de constructii, in sectorul electrocasnicelor etc.) sau costuri mai mari (pentru ca vor fi banci mai putine) ce vor ascunse nu in dobanda ci in alte costuri aditionale (comisioane noi introduse sau comisioane existente marite semnificativ).

In plus, inchiderea bancilor vor deteriora acumularea de capital si economisirea, element vital pentru dezvoltarea economica.

Rep: Ce se intampla cu creditorii nebancari care ofera produse mai scumpe dar catre un spectru de clienti nebancabili, cu venituri fluctuante si sub limita celor pe care bancile le iau in considerare?

Cristian Paun: Va fi foarte dificil sa rezisti unei astfel de plafonari care nu tine cont de specificul IFN-urilor. IFN-urile dau credite de valori mici, fara garantii sau fara documente solicitate. IFN-urile creaza istoric bancar unor debitori care nu au acces intr-o prima faza la banci. Sursa de finantare a IFN-urilor difera semnificativ de cea a bancilor comerciale (depozitele bancare). Activitatea de creditare a IFN-urilor este complet diferita de cea a bancilor si trebuie inteleasa ca atare. Alternativele pe care le vor avea romanii pentru acoperirea nevoilor de finantare pe termen foarte scurt se vor restrange foarte mult si se vor limita la case de amanet sau la finantarea informala. Legea favorizeaza creditarea informala si favorizeaza genul de finantari practicate prin casele de amanet (daca nu cumva vor fi plafonate dobanzile si la acestea foarte curand). Solutia de supravietuire ar putea fi includerea costurilor in alte costuri aditionale nedenumite dobanda. Dar e doar o solutie de moment care nu merge pe termen lung.

Rep: Ce se intampla cu romanii care au nevoie de sume mici, pe termen scurt? Mutam solutia de creditare in curtea creditorilor nesupravegheati? Sau chiar la camatari?

Cristian Paun: E unul din efecte. Acum mult din activitatea de creditare de acest tip este ￢la vedere￢. Este fiscalizata, produce salarii si locuri de munca legale. E genul de masura care construieste o iluzie. Acestei iluzii ii vor cadea prada toti cei lipsiti de cea mai elementara educatie economica si financiara. Care se vede inclusiv la cei care au propus si au votat asa ceva.

Rep: Desi exista nevoie de reglementare, cum poate exista o singura unitate de masura indiferent de modelul de business, moneda in care este acordat creditul, sumele acordate etc. ?

Cristian Paun: Este punctul slab al legii. Probabil aici se va insista in contestarea ei si in declararea ei ca neconstitutionala.

Legarea dobanzii de o valoare care nu are nicio legatura cu piata capitalurilor este complet anti-piata.

Dobanda de referinta fata de care se stabileste plafonul maxim de dobanda este o valoare stabilita de un grup de specialisti din Banca Centrala si are legatura cu finantarea pe termen foarte scurt a bancilor comerciale ca acestea sa isi refaca lichiditatea (riscul de lichiditate este specific activitatii de creditare bancara). Aceasta dobanda de referinta nu tine cont de cererea si oferta de capital, nu are legatura directa cu volumul si calitatea creditarii, nu priveste termenul lung. Plafonarea dobanzii pe baza unui pret reglementat, care este dobanda de referinta, este periculoasa nu doar pentru ca incalca principii de baza ale unei economii de piata dar si pentru ca extinde o facilitate de creditare (a bancilor comerciale) la nivelul tuturor debitorilor, indiferent de diferentele intre acestea (in materie de riscuri, bonitate, solvabilitate etc.).

Rep: Care ar putea fi impactul unei astfel de masuri in cee ace priveste oferta bancilor? Ar putea aluneca spre limita maxima pentru a recupera pierderile provocate de implementarea unui astfel de plafon?

Cristian Paun: Oferta se va restrange si se va modifica substantial. Creditele pe termene mai mari vor fi inlocuite cu credite pe termene mai scurte. Creditele rambursate mai tarziu vor fi inlocuite de credite rambursate mai accelerat. Perioada de gratie va disparea. Garantiile vor creste. Avansul solicitat va creste. Consecinta va fi clara: accesibilitatea romanilor la credite se va restrange semnificativ la un grup foarte restrans de "privilegiati" - cei cu venituri mari si foarte mari (intre care includem si politicienii care au initiat si promovat asa ceva). Nu stiu cum explica acesti politicieni faptul ca, prin aceasta masura, vor restrange (prin cost mai mare, oferta restransa) accesul romanilor la credite ipotecare si ii vor obliga sa ramana captivi (chiriasi) unui grup restrans de proprietari care vor mai avea acces la astfel de credite intr-un viitor nu foarte indepartat. Sigur ca ￢elitele￢ politice asta isi doresc, sa isi consolideze pozitia privilegiata pe care o au in raport cu romanul de rand.

Dar nu trebuie lasati sa faca asa ceva. Iar romanilor trebuie sa li se deschida ochii. Doar prin explicarea acestor lucruri pot intelege iluzia din spatele acestei masuri complet populista.

Propunerile deputatului Daniel Zamfir sunt în nume propriu. PNL a tot comunicat că nu îi sprijină propunerile dar, alianța toxică PSD-ALDE îl ajută. Când este să distrugă România, mișeii să strâng unul lângă altul.

Deranjant. Scârbos. Nedemn. Anti-liberal, antidemocratic. Discriminator.

Daniel Zamfir și Gheorghe Piperea

Suntem în fața celui mai mare protest popular împotriva unei puteri politice care a încercat să ducă țara înapoi în timp, către dictatura socialistă. Obstrucționarea Justiției, punerea unei botnițe Justiției prin dezincriminarea unor fapte de corupție, împiedicarea tragerii la răspundere a demnitarilor și funcționarilor publici pentru abuzurile în folosirea discreționară a banilor publici, chiar și banilor care vin din fondurile europene, stoparea cursului dosarelor instrumentate de procurorii anti-corupție și oprirea proceselor pentru acte și fapte de corupție comise prin intermediul abuzului în serviciu, eliberarea din penitenciare a corupților și curățirea cazierului lor judiciar, toate acestea cu pagube iminente de peste un miliard de euro în dauna bugetului statului (la care fiecare dintre noi a contribuit prin taxe și impozite !) sunt motivele pentru care oamenii au ieșit în stradă. Protestul nu este organizat de partidele politice din opoziție (incapabile să poată organiza așa ceva !), este o revoltă a membrilor societății care urmăresc viața politică și care au suficientă instruire pentru a înțelege ce urmăresc de fapt liderii politici din PSD și ALDE.

Este jenant să văd cum PNL este asociat demersului politic al PSD și ALDE prin deputatul PNL Daniel Zamfir care a postat pe pagina lui de Facebook un mesaj ... revoltător (ca să fiu cât se poate de ponderat). Preluat de presă și răspândit cu o satisfacție bolnăvicioasă.

Vad bine??? Van Groningen e la proteste? El, președintele Raiffaissen Bank,care a făcut sute de milioane pe carca Statului român? El, care a jecmanit sute de mii de români și care vrea sa dea in judecata Romania la instanțele internaționale din cauza legii darii in plata, e acum protestatar??? Pe când un protest la care sa strigam din toate piepturile: DREPTATE, LIBERTATE și OPRITI ABUZURILE ? Mă înscriu de pe acum la organizatori...

Această reacție a deputatului PNL de Brașov, Daniel Zamfir îmi reconfirmă impresia căpătată cu ceva timp în urmă. Alături de avocatul Gheorghe Piperea este unul dintre cei care promovează în interiorul PNL și de aici duce o proiecție în exterior a populismului de cea mai joasă speță. PSD și ALDE promovează exact același tip de populism ! Iar lumea, văzând declarațiile acestui deputat al PNL, va trage concluzia că și PNL este alături de PSD și ALDE ! Ceea ce este foarte grav. Este inadmisibil !

Raluca Țurcan a reușit să spună un cumplit adevăr într-una dintre intervențiile ei: PNL a folosit în discursul public un dublu limbaj. Ei bine, acest deputat de Brașov asistat de avocatul Piperea cu care se pare că face echipă (în folosul cabinetului de avocatură !), folosește limbajul puterii politice PSD-ALDE el fiind membru al unui partid care ar trebui să fie, prin excelență, apărătorul valorilor protejate prin Constituția României !

Să ascultăm, așa cum este normal, părerea lui Steven van Groningen.

Este olandez și cetățean al Uniunii Europene, calitate pe care o au și cetățenii României. Bancherul Steven van Groningen are dreptul potrivit Constituției României să aleagă și să fie ales la alegerile locale, la alegerile europarlamentare, este rezident de peste 20 de ani în România, este vorbitor de limbă română, este căsătorit cu o româncă și are o familie în România, a participat la protestele din Piața Victoriei alături de membrii familiei și de prieteni. Este absolut normal și explică, pe blogul său dar și într-o postare pe Facebook de ce, ca răspuns la „îngrijorarea” infractorului Liviu Dragnea față de participarea „multinaționalelor” la proteste.

Martea trecuta, seara, ma suna unul dintre copiii mei. “Tata! Ai auzit?” Si imi povesteste despre ordonante. ”Mergem in piata! Veniti si voi?”

Era tarziu si am lasat copiii sa se duca singuri.

Miercuri am inteles mai bine despre ce este vorba. Aveam 30 de musafiri acasa, dintre care multi s-au grabit sa ajunga in piata. Era tarziu cand am ajuns si noi, iar in partea opusa a pietei erau deja incidente pe care fortele de ordine incercau sa le aplaneze. Asa ca nu am stat mult. Totusi am ramas impresionat de ce am vazut si ne-am dus in continuare in fiecare seara, cu familia.

Prezenta mea acolo este o decizie personala. Inainte de a fi presedinte de banca sunt tata si imi pasa de viitorul copiilor mei si al tarii in care locuiesc. Nu cred ca din acest punct de vedere exista vreo diferenta fata de cei  cu care m-am intalnit acolo – clienti, prieteni, parteneri de afaceri, antreprenori, sportivi, inca o campioana olimpica, angajati. La fel ca in cazul lor, dorinta mea pentru un viitor mai bun pentru copii mei, intr-o Romania mai prospera, este total legitima.

Inteleg ca faptul ca imi pasa de ceea ce se intampla in Romania, tara unde am locuit 20 de ani si care pentru mine este acasa, ii deranjeaza pe unii. Am vazut reactii de indignare de la politicieni, declaratii ca ”nu este corect” sa ma aflu acolo.

Da, sunt si presedinte de banca. In acest rol, imi pasa de cele 5.500 familii de romani care depind de salariul de la banca, imi pasa de viitorul lor, dar si de cele 2 milioane de clienti care ne-au incredintat economiile lor si de cele 30.000 de companii finantate de banca.

Politicienii nu ar trebui sa fie surprinsi de pozitia mea. De cel putin 10 ani am acelasi discurs.

Pentru a crea valoare, pentru a creste productivitatea care ne va permite sa platim salarii mai mari avem nevoie de un sector privat performant. Afacerile au nevoie de un mediu predictibil, fara schimbari importante de legislatie facute peste noapte. Orice schimbare trebuie discutata cu cei afectati, printr-un proces amplu de consultare. Orice propunere legislativa trebuie facuta pe baza unei analize de impact – o alta prevedere legala care adesea nu este respectata de politicieni. Mediul de afaceri are nevoie de o perioada rezonabila de implementare a legilor.

Cu alte cuvinte, avem nevoie de dialog real, nu doar sa ne prefacem ca dialogam.

In ultimii 10 ani s-au schimbat prea putine din acest punct de vedere. Dialogul este evitat. De ce sa ne obosim cu contraargumente, daca este mult mai simplu sa discreditam sau sa insultam orice voce critica?

Ad hominem nu este un semn bun cand este vorba despre un proces democratic.

Imi pasa. De aceea am fost in piata. Era de asteptat ca unii vor exploata prezenta mea intr-un mod total previzibil. Este un risc  pe care mi-l asum.

Înțeleg că infractorul Liviu Dragnea și inculpatul Călin Popescu Tăriceanu au un discurs împotriva lui Steven van Groningen (este „străinul cel rău” !), dar nu mă așteptam ca din mijlocul PNL, din partea unui deputat al PNL să văd o reacție de o ostilitate ieșită din comun, de-a dreptul insultătoare.

PNL trebuie să se curețe de populiștii care l-au invadat. PNL trebuie să revină să se adreseze cetățenilor români cu aspirații la un viitor în cadrul Uniunii Europene. PNL trebuie să redevină apărătorul Constituției României. PNL trebuie să revină ca partener al Președintelui Klaus Iohannis. Dacă PNL va permite populiștilor care îl populează să se manifeste astfel, ca acest Daniel Zamfir, își va pierde tot electoratul, nu mai spun de membri.