M-am uitat la meci aseară. O echipă vizitatoare care s-a comportat civilizat, fără să forțeze, cu un joc modern, elaborat, bun având în vedere calitatea jucătorilor. Dinamo Kiev. O echipă gazdă care a jucat cumva spectaculos, civilizat, cam înapoiată din punctul de vedere al practicării jocului. Steaua sau ce o mai fi rămas din ea.
În timp ce Dinamo Kiev a pus accent pe jocul echipei, Steaua a pus accent pe jucătorii ei, buni de vânzare pe bani cât mai buni. Dacă or fi cereri. De aici și diferența.
Pe zi ce trece observ la Steaua schimbări nedorite. Patronul echipei (nu și al mărcii „Steaua” !) urmărește obținerea profitului din folosirea mărcii și „vânzarea” jucătorilor echipelor mai mari sau cu mai multă dare de mână din afara țării. Profitul patronului este pe primul plan, rezultatele sportive și încărcarea „mărcii” cu glorie și mândrie națională sunt pe planul doi. Ba chiar sunt instrumentele de care patronul se folosește pentru obținerea profitului.
Echipa nu mai are „școala” Steaua, a desființat orice structură care a făcut din marca „Steaua” un brand. Cumpără jucători pe bani puțini sau îi urmărește pe cei liberi de contract, le bagă în CV că au făcut parte din lotul Stelei, îi bagă în teren pentru a le crește vizibilitatea, îi vinde după ce îi poleiește cu rezultate din campionatul nostru sub orice critică. Este o afacere care se folosește de emoțiile competiției sportive. Este o afacere pe spinarea suporterilor, chemați să susțină echipa de suflet însă, de fapt, pentru a îngroșa „punguța” patronului. Echipele mari au alte obiective, cum ar fi victoriile sportive pentru gloria locală și națională. Cumpără jucătorii de care au nevoie pentru a obține rezultate la un nivel cât mai ridicat. De aici vin și rezultatele. Steaua are ca obiectiv vânzarea jucătorilor pe bani cât mai mulți. Atât. Restul sunt povești.
Situația de acum cu uite marca nu e marca mă deranjează. Din cauza deranjului am scris cele de mai sus.
CSA are proprietatea mărcii „Steaua”, devenită un brand ca urmare a istoricului sportiv al clubului de fotbal Steaua. Gigi Becali este deținătorul unei echipe de fotbal care se folosește de marcă și brand pentru câștiguri personale. Este aici o ruptură severă față de tradiție. Becali nu este tradiția, nu o reprezintă, este doar cel care exploatează tradiția în folosul propriu. Dacă Becali ar fi cumpărat marca de la CSA, ar fi fost „obligat” să ducă tradiția mai departe. El nu a avut nevoie de proprietatea asupra mărcii, așa că a închiriat-o. Clubul de fotbal „Steaua” al lui Becali este o franciză. Adio tradiție, adio glorie sportivă. Adio mândrie națională. Trăiască comerțul cu jucători și cu titluri sportive.
Cameleon, Becali a reușit să înșele pe toți. Dorința lui de a „trimite” la națională cât mai mulți jucători are scop comercial clar definit. Jucătorul propriu care a fost selecționat are ceva în plus la CV, are vizibilitate internațională mai mare, poate fi vândut mai bine.
În meciul de ieri, mai toți jucătorii Stelei au încercat să se pună în evidență. Steaua nu a arătat ca o echipă unită. A arătat ca o echipă cu jucători de calitate care, individual, au arătat că pot juca mingea. Atât. Jocul Stelei de aseară nu a avut nimic din mândria națională. Nu a fost nimic din dorința de a duce România pe poziții mai bune în clasamentele specifice lumii fotbalistice.
Situația stupidă cu dreptul de marcă mă duce cu gândul la tot felul de tâmpenii. Dacă Becali nu vrea să cumpere marca, sau nu îi este dată, „Steaua București” se retrage în dosarele CSA și va putea fi dată unei alte echipe, cu un alt patron, într-o altă construcție juridică. Vom avea „Steaua” lui Becali și „Steaua București” a altuia care ia în franciză marca și brandul. Stupid. Cum dracu să nu piardă Steaua lui Becali din suporteri ?
Nu am cum ține cu Steaua lui Becali. Nu am cum sprijini comerțul lui Becali cu fotbaliști. Să fie clar.
Se afișează postările cu eticheta Steaua. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Steaua. Afișați toate postările
vineri, 12 decembrie 2014
joi, 4 decembrie 2014
MApN vrea să își facă echipă de fotbal. Se dorește distrugerea FC Steaua București.
Știrea, mai peste tot, este că ICCJ a admis recursul Clubului Sportiv al Armatei împotriva FC Steaua București având ca obiect „marca Steaua București” înregistrată de club în anul 2014.
Iau definiția de la OSIM:
„Marca este un semn susceptibil de reprezentare grafică servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele aparţinând altor persoane. Pot sa constituie mărci semne distinctive cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale şi în special forma produsului sau ambalajului sau, combinaţii de culori, precum şi orice combinaţie a acestor semne.
Distinctiv = capacitatea mărcilor de a indica (direct sau indirect) sursa de provenienţă a produsului/serviciului (producătorul, respectiv furnizorul)”.
Este vorba despre însemnul de mai sus. CSA a dorit, la un moment dat (din anumite interese, bănuiesc private !) să împiedice echipa de fotbal Steaua București să mai folosească însemnul care o „identifica” față de alte echipe de fotbal.
La HotNews am găsit un material mai larg, mai inteligibil ca în alte părți (aici). Nu s-au limitat doar la rezultatul recursului, au cercetat și au aflat că MApN prin CSA a reintrodus „fotbalul” ca disciplină sportivă urmând, probabil, să intre în campionat cu o altă echipă care să poarte numele și însemnele echipei Steaua București. Vor istoricul echipei, vor rezultatele echipei vor totul.
Încerc să văd ce anume s-a întâmplat în 1997-1998 când clubul de fotbal s-a despărțit de CSA și a devenit FC Steaua București. În afara unei anchete a DNA din 2008 nimic clar.
Nu am găsit nicăieri anularea actelor de separare a clubului de fotbal de CSA. În acest caz, istoricul echipei rămâne la echipă, este al ei, ca entitate de sine stătătoare. La care se adaugă rezultatele ulterioare. Nu este exclus ca procesul să privească doar marca, semnul grafic. Denumirea „FC Steaua București” este diferită de denumirea „CSA Steaua București”. După separarea clubului de fotbal de CSA, CSA nu mai are nici un drept asupra istoricului echipei. Culmea, din conținutul „știrilor” și a „comentariilor” apărute de te miri unde se pare că CSA vrea nu doar marca, emblema, vrea și istoricul pe care să le aplice noii echipe de fotbal pe care o înființează. La Hotnews se arată că Dușa cel harnic a semnat un regulament pentru CSA care cuprinde secția „fotbal”, secție care nu mai este de amatori cum a fost în precedentul regulament ci poate fi de profesioniști.
Din 1997 când s-a separat clubul de fotbal de CSA, sub conducerea lui Păunescu și până în 2004 când clubul a ajuns la Becali, aceste lucruri trebuiau lămurite. DNA a dat un NUP lui Becali pentru modul în care a devenit acționar majoritar la FC Steaua București. Hotărârea de acum a ICCJ va afecta grav clubul. Spre marea satisfacție a unora. Fără denumirea tradițională, fără marca recunoscută internațional, clubul va deveni o necunoscută.
Ce au făcut cei de la CSA este o preluare abuzivă. O preluare care va avea efecte și în poziția României pe plan internațional. Nu doar pe plan intern.
Va trebui ca FRF să aibă o poziție clară. Cine a jucat fotbal până acum ? Steaua sau o altă echipă ?!
Iau definiția de la OSIM:
„Marca este un semn susceptibil de reprezentare grafică servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele aparţinând altor persoane. Pot sa constituie mărci semne distinctive cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale şi în special forma produsului sau ambalajului sau, combinaţii de culori, precum şi orice combinaţie a acestor semne.
Distinctiv = capacitatea mărcilor de a indica (direct sau indirect) sursa de provenienţă a produsului/serviciului (producătorul, respectiv furnizorul)”.
Este vorba despre însemnul de mai sus. CSA a dorit, la un moment dat (din anumite interese, bănuiesc private !) să împiedice echipa de fotbal Steaua București să mai folosească însemnul care o „identifica” față de alte echipe de fotbal.
La HotNews am găsit un material mai larg, mai inteligibil ca în alte părți (aici). Nu s-au limitat doar la rezultatul recursului, au cercetat și au aflat că MApN prin CSA a reintrodus „fotbalul” ca disciplină sportivă urmând, probabil, să intre în campionat cu o altă echipă care să poarte numele și însemnele echipei Steaua București. Vor istoricul echipei, vor rezultatele echipei vor totul.
Încerc să văd ce anume s-a întâmplat în 1997-1998 când clubul de fotbal s-a despărțit de CSA și a devenit FC Steaua București. În afara unei anchete a DNA din 2008 nimic clar.
Nu am găsit nicăieri anularea actelor de separare a clubului de fotbal de CSA. În acest caz, istoricul echipei rămâne la echipă, este al ei, ca entitate de sine stătătoare. La care se adaugă rezultatele ulterioare. Nu este exclus ca procesul să privească doar marca, semnul grafic. Denumirea „FC Steaua București” este diferită de denumirea „CSA Steaua București”. După separarea clubului de fotbal de CSA, CSA nu mai are nici un drept asupra istoricului echipei. Culmea, din conținutul „știrilor” și a „comentariilor” apărute de te miri unde se pare că CSA vrea nu doar marca, emblema, vrea și istoricul pe care să le aplice noii echipe de fotbal pe care o înființează. La Hotnews se arată că Dușa cel harnic a semnat un regulament pentru CSA care cuprinde secția „fotbal”, secție care nu mai este de amatori cum a fost în precedentul regulament ci poate fi de profesioniști.
Din 1997 când s-a separat clubul de fotbal de CSA, sub conducerea lui Păunescu și până în 2004 când clubul a ajuns la Becali, aceste lucruri trebuiau lămurite. DNA a dat un NUP lui Becali pentru modul în care a devenit acționar majoritar la FC Steaua București. Hotărârea de acum a ICCJ va afecta grav clubul. Spre marea satisfacție a unora. Fără denumirea tradițională, fără marca recunoscută internațional, clubul va deveni o necunoscută.
Ce au făcut cei de la CSA este o preluare abuzivă. O preluare care va avea efecte și în poziția României pe plan internațional. Nu doar pe plan intern.
Va trebui ca FRF să aibă o poziție clară. Cine a jucat fotbal până acum ? Steaua sau o altă echipă ?!
miercuri, 17 aprilie 2013
Fotbal stricat de presă.
Fotbal. Sport care face parte din viața multor oameni. Unii mai pătimași, alții mai calmi.
Sunt dintre cei mai calmi. Îmi place Steaua, țin cu echipa de când aveam 8 ani, din 1958 de când, copil fiind, împreună cu alți copii, după ce am fost duși la un meci Minerul Comănești - Dinamo, cred că în Cupă, am hotărât cu ce echipă ținem. Sub impresia puternică a jocului la care am asistat, dominat de dinamoviști cu brutalitate gratuită (lovirea adversarilor cu palma, cu pumnul sau cu piciorul, pentru unele reușite individuale) noi, copiii adunați la sfat de taină am hotărât cu cine vom ține. Evident că Petrolul Moinești și Minerul Comănești au fost favoritele. Cu mici excepții, sub influența familiilor, unii au declarat că țin cu Dinamo, Rapid sau Steaua. Ceilalți am ales să avem o echipă de suflet locală și una la nivel central. Aici, Dinamo a pierdut pe linie. Brutalitatea jucătorilor manifestată la jocul cu Minerul Comănești a fost decisivă. Am hotărât că vom ține cu adversarele lui Dinamo. O parte s-au orientat către Rapid. Părinții lor lucrau la Atelierele CFR de reparat vagoane din Moinești sau locuiau lângă Ateliere. Alții au hotărât să țină cu Astra Arad. Puțini am hotărât să ținem cu Steaua (CCA). Culmea, o parte dintre cei care am hotărât să ținem cu Steaua am ajuns la Liceul Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc devenind ofițeri ai Armatei Române.
Țin cu Steaua, îmi plac imaginile cu Steaua de-a lungul timpului, încerc să îi identific pe cei pe care, cumva, am reușit să îi văd la jocuri. Țin minte că nu eram admirator al lui Hagi, dar în timp am ajuns să îl apreciez. Nu mi-a plăcut Pițurcă. Deloc. Îi spuneam pomanagiul. Nu făcea de loc apărarea. Nu era treaba lui. Nu se omora cu firea. Erau alții care munceau de le săreau capacele pentru ca Pițurcă să primească o minge bună pentru a înscrie. Și înscria. Ce era al lui era al lui. Avea simțul porții. În rest, nici nu mă uitam la el. Nu mi-a plăcut când a devenit antrenor la Steaua. Nu îmi place nici ca antrenor al naționalei. Promovează un fotbal speculativ, un mingicar, nu un fotbal structurat pe o idee de joc care să devină o parte a culturii fotbalistice.
Meciul de duminică, pe care l-am urmărit din comentarii, nu am cablu de la RCS-RDS (această firmă care dezonorează prin tot ce face ideea de onestitate în contractele cu terții) a fost unul normal. Rapidul a jucat cu sufletul, efortul depus de rapidiști fiind mai mare decât de steliști. Steliștii au jucat organizat, având o cultură a jocului în formare. Ar fi bine să se țină de această cultură a jocului impusă de Reghecampf, pentru că în timp, prin eliminarea mișcărilor ineficiente, va reuși să domine toate echipele din campionat dar și din afară (după ce și jucătorii aleși să joace la Steaua vor fi valori, nu „petarde” cum sunt unii acum).
Partea neplăcută din întâlnire a constat în comportamentul suporterilor Rapidului. Ei bine, comportamentul lor a fost susținut de conducerea tehnică a echipei Rapid și o mulțime de jurnaliști de sport care au ceva de împărțit cu Becali și MM. Reacțiile acestora după meci constituie dovada clară că au pregătit, cu știință, derapajele galeriei. ProSport și Gazeta Sporturilor au fost vârfurile de lance în instaurarea unei atmosfere cât mai ostile din partea suporterilor Rapidului față de echipa Steaua și, mai ales, față de conducerea tehnică a echipei. Au provocat în permanență ostilitatea între echipe, au inventat vorbe și au reinterpretat, în sensul ostilității, altele. După meci au interpretat împotriva echipei Steaua evenimentele. În plus, după deciziile Comisiei de disciplină a LPF de sancționare a participanților la meci trag concluzia că și la nivelul LPF există un curent care urmărește continuarea situațiilor de acest fel în fotbal. Înclin să cred că cei de la LPF au nevoie de turbulențe grave la meciuri pentru a-și promova niște reglementări care să disciplinizeze fotbalul. La fel a făcut Jandarmeria Română. După ce, cu ani în urmă, a obținut (prin aranjament cu LPF) lege prin care supraveghează meciurile de fotbal, a trecut la provocarea suporterilor echipelor începând cu cei mai pătimași (deja cunoscuți). Pe traseul către stadioane, la intrarea pe stadioane, chiar pe stadion. Pentru fiecare zonă de conflict (provocat de jandarmi, cu ordin), au fost prevăzute prin lege „acțiuni de restabilire a ordinii și liniștii sociale”. Aliații jandarmeriei au fost, nimeni alții, decât jurnaliștii de la presa sportivă. Între timp, unii jurnaliști s-au lăsat de „sportul” acesta, nu mai contribuie la tulburarea suporterilor însă alții nu. Ioanițoaia este unul dintre cei care continuă să conducă campaniile anti-civilizație la GSP.
Cei care au răbdare pot urmări acest comportament în permanență. Cum ajung unele echipe la vârful clasamentului cum apar jurnaliștii sportivi cu „știri de senzație” pentru promovarea ostilității între echipele care luptă pentru primele locuri în campionat. Cum cresc echipele în clasament, cum apar informațiile cu caracter ostil. Degeaba se chinuie purtătorii de cuvânt ai echipelor, antrenorii, alte persoane din conducerea tehnică să le nege, jurnaliștii nu se lasă. Dacă nu au știre, o inventează. O lansează pe piață și îi urmăresc traseul. La nevoie, din mintea lor plină de rahat vai inventează o grozăvie care să ducă la explozii. Unii, mai impulsivi, comit greșeala de a răspunde unor acuzații inexistente (inventate de jurnaliștii sportivi !) făcute de viitorii adversari. Este suficient. Se închide cercul, vine, normal, un răspuns. Totul se construiește în paginile jurnalelor sportive și stimulează agresivitatea suporterilor. Psihologic, jurnaliștii sportivi construiesc, cu sprijinul LPF, o masă critică pentru momentul întâlnirii sportive din campionat. Normal, în acel moment, unii suporteri slabi de înger explodează. Au jurnaliștii ce scrie, are Jandarmeria ce amenda, are LPF ce sancționa. Pe spinarea cluburilor și a suporterilor, mafia din sportul românesc își câștigă pâinea. În comentariile unor cititori on-line din presa sportivă am găsit o explicație. Un jurnalist a afirmat la un comentariu că ei, jurnalele de sport, au nevoie de rating pentru a exista. Au ales să provoace haosul și scandalul, să susțină violența pentru a avea paginile din ziare citite, urmărite, căutate de cei care au nevoie de senzații tari.
Dacă jurnaliștii din presa sportivă nu ar face așa, Jandarmeria ar pierde din atribuții, LPF nu ar mai putea da sancțiuni cu amendă din care să câștige un ban în plus. Ziarele de sport ar fi obligate să facă presă sportivă reală și nu ar mai avea veniturile de azi. Bașca ar trebui să renunțe la bezmeticii cu legitimații de jurnaliști care caută, mereu și mereu gâlceava între suporteri pentru a avea „știri”.
Cum naiba apar, din neant, imagini cu suporteri care se bat pe o străduță, oarecare ? Sigur trebuie căutat cine ar avea un interes. Fie jurnaliștii, fie Jandarmeria (care apare mintenaș, de după colț).
Singurii beneficiari ai evenimentelor de duminică sunt jurnaliștii presei sportive care au „rahat” de mâncat pentru rating, Jandarmeria care a mai bifat o acțiune „utilă” societății și LPF care a dovedit că există. Păgubiții sunt cluburile și suporterii. Rapid, săracii, sunt cei mai loviți. În criză de bani plătesc amenzi și pierd venituri viitoare prin suspendarea terenului.
Steaua trebuia să iasă de pe teren. La fel și Rapidul. Cele două echipe ar fi trebuit să refuze să mai joace dând un semnal LPF că modul în care este condus fotbalul nu are nici o legătură cu sportul. Una este înfruntarea sportivă, dură, totală, puternică și alta este afacerea promovată de LPF cu sprijinul presei zise de sport și Jandarmerie pentru menținerea și creșterea violenței pe stadioane sau legată de confruntările sportive.
Sunt dintre cei mai calmi. Îmi place Steaua, țin cu echipa de când aveam 8 ani, din 1958 de când, copil fiind, împreună cu alți copii, după ce am fost duși la un meci Minerul Comănești - Dinamo, cred că în Cupă, am hotărât cu ce echipă ținem. Sub impresia puternică a jocului la care am asistat, dominat de dinamoviști cu brutalitate gratuită (lovirea adversarilor cu palma, cu pumnul sau cu piciorul, pentru unele reușite individuale) noi, copiii adunați la sfat de taină am hotărât cu cine vom ține. Evident că Petrolul Moinești și Minerul Comănești au fost favoritele. Cu mici excepții, sub influența familiilor, unii au declarat că țin cu Dinamo, Rapid sau Steaua. Ceilalți am ales să avem o echipă de suflet locală și una la nivel central. Aici, Dinamo a pierdut pe linie. Brutalitatea jucătorilor manifestată la jocul cu Minerul Comănești a fost decisivă. Am hotărât că vom ține cu adversarele lui Dinamo. O parte s-au orientat către Rapid. Părinții lor lucrau la Atelierele CFR de reparat vagoane din Moinești sau locuiau lângă Ateliere. Alții au hotărât să țină cu Astra Arad. Puțini am hotărât să ținem cu Steaua (CCA). Culmea, o parte dintre cei care am hotărât să ținem cu Steaua am ajuns la Liceul Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc devenind ofițeri ai Armatei Române.
Țin cu Steaua, îmi plac imaginile cu Steaua de-a lungul timpului, încerc să îi identific pe cei pe care, cumva, am reușit să îi văd la jocuri. Țin minte că nu eram admirator al lui Hagi, dar în timp am ajuns să îl apreciez. Nu mi-a plăcut Pițurcă. Deloc. Îi spuneam pomanagiul. Nu făcea de loc apărarea. Nu era treaba lui. Nu se omora cu firea. Erau alții care munceau de le săreau capacele pentru ca Pițurcă să primească o minge bună pentru a înscrie. Și înscria. Ce era al lui era al lui. Avea simțul porții. În rest, nici nu mă uitam la el. Nu mi-a plăcut când a devenit antrenor la Steaua. Nu îmi place nici ca antrenor al naționalei. Promovează un fotbal speculativ, un mingicar, nu un fotbal structurat pe o idee de joc care să devină o parte a culturii fotbalistice.
Meciul de duminică, pe care l-am urmărit din comentarii, nu am cablu de la RCS-RDS (această firmă care dezonorează prin tot ce face ideea de onestitate în contractele cu terții) a fost unul normal. Rapidul a jucat cu sufletul, efortul depus de rapidiști fiind mai mare decât de steliști. Steliștii au jucat organizat, având o cultură a jocului în formare. Ar fi bine să se țină de această cultură a jocului impusă de Reghecampf, pentru că în timp, prin eliminarea mișcărilor ineficiente, va reuși să domine toate echipele din campionat dar și din afară (după ce și jucătorii aleși să joace la Steaua vor fi valori, nu „petarde” cum sunt unii acum).
Partea neplăcută din întâlnire a constat în comportamentul suporterilor Rapidului. Ei bine, comportamentul lor a fost susținut de conducerea tehnică a echipei Rapid și o mulțime de jurnaliști de sport care au ceva de împărțit cu Becali și MM. Reacțiile acestora după meci constituie dovada clară că au pregătit, cu știință, derapajele galeriei. ProSport și Gazeta Sporturilor au fost vârfurile de lance în instaurarea unei atmosfere cât mai ostile din partea suporterilor Rapidului față de echipa Steaua și, mai ales, față de conducerea tehnică a echipei. Au provocat în permanență ostilitatea între echipe, au inventat vorbe și au reinterpretat, în sensul ostilității, altele. După meci au interpretat împotriva echipei Steaua evenimentele. În plus, după deciziile Comisiei de disciplină a LPF de sancționare a participanților la meci trag concluzia că și la nivelul LPF există un curent care urmărește continuarea situațiilor de acest fel în fotbal. Înclin să cred că cei de la LPF au nevoie de turbulențe grave la meciuri pentru a-și promova niște reglementări care să disciplinizeze fotbalul. La fel a făcut Jandarmeria Română. După ce, cu ani în urmă, a obținut (prin aranjament cu LPF) lege prin care supraveghează meciurile de fotbal, a trecut la provocarea suporterilor echipelor începând cu cei mai pătimași (deja cunoscuți). Pe traseul către stadioane, la intrarea pe stadioane, chiar pe stadion. Pentru fiecare zonă de conflict (provocat de jandarmi, cu ordin), au fost prevăzute prin lege „acțiuni de restabilire a ordinii și liniștii sociale”. Aliații jandarmeriei au fost, nimeni alții, decât jurnaliștii de la presa sportivă. Între timp, unii jurnaliști s-au lăsat de „sportul” acesta, nu mai contribuie la tulburarea suporterilor însă alții nu. Ioanițoaia este unul dintre cei care continuă să conducă campaniile anti-civilizație la GSP.
Cei care au răbdare pot urmări acest comportament în permanență. Cum ajung unele echipe la vârful clasamentului cum apar jurnaliștii sportivi cu „știri de senzație” pentru promovarea ostilității între echipele care luptă pentru primele locuri în campionat. Cum cresc echipele în clasament, cum apar informațiile cu caracter ostil. Degeaba se chinuie purtătorii de cuvânt ai echipelor, antrenorii, alte persoane din conducerea tehnică să le nege, jurnaliștii nu se lasă. Dacă nu au știre, o inventează. O lansează pe piață și îi urmăresc traseul. La nevoie, din mintea lor plină de rahat vai inventează o grozăvie care să ducă la explozii. Unii, mai impulsivi, comit greșeala de a răspunde unor acuzații inexistente (inventate de jurnaliștii sportivi !) făcute de viitorii adversari. Este suficient. Se închide cercul, vine, normal, un răspuns. Totul se construiește în paginile jurnalelor sportive și stimulează agresivitatea suporterilor. Psihologic, jurnaliștii sportivi construiesc, cu sprijinul LPF, o masă critică pentru momentul întâlnirii sportive din campionat. Normal, în acel moment, unii suporteri slabi de înger explodează. Au jurnaliștii ce scrie, are Jandarmeria ce amenda, are LPF ce sancționa. Pe spinarea cluburilor și a suporterilor, mafia din sportul românesc își câștigă pâinea. În comentariile unor cititori on-line din presa sportivă am găsit o explicație. Un jurnalist a afirmat la un comentariu că ei, jurnalele de sport, au nevoie de rating pentru a exista. Au ales să provoace haosul și scandalul, să susțină violența pentru a avea paginile din ziare citite, urmărite, căutate de cei care au nevoie de senzații tari.
Dacă jurnaliștii din presa sportivă nu ar face așa, Jandarmeria ar pierde din atribuții, LPF nu ar mai putea da sancțiuni cu amendă din care să câștige un ban în plus. Ziarele de sport ar fi obligate să facă presă sportivă reală și nu ar mai avea veniturile de azi. Bașca ar trebui să renunțe la bezmeticii cu legitimații de jurnaliști care caută, mereu și mereu gâlceava între suporteri pentru a avea „știri”.
Cum naiba apar, din neant, imagini cu suporteri care se bat pe o străduță, oarecare ? Sigur trebuie căutat cine ar avea un interes. Fie jurnaliștii, fie Jandarmeria (care apare mintenaș, de după colț).
Singurii beneficiari ai evenimentelor de duminică sunt jurnaliștii presei sportive care au „rahat” de mâncat pentru rating, Jandarmeria care a mai bifat o acțiune „utilă” societății și LPF care a dovedit că există. Păgubiții sunt cluburile și suporterii. Rapid, săracii, sunt cei mai loviți. În criză de bani plătesc amenzi și pierd venituri viitoare prin suspendarea terenului.
Steaua trebuia să iasă de pe teren. La fel și Rapidul. Cele două echipe ar fi trebuit să refuze să mai joace dând un semnal LPF că modul în care este condus fotbalul nu are nici o legătură cu sportul. Una este înfruntarea sportivă, dură, totală, puternică și alta este afacerea promovată de LPF cu sprijinul presei zise de sport și Jandarmerie pentru menținerea și creșterea violenței pe stadioane sau legată de confruntările sportive.
vineri, 23 octombrie 2009
Zi nefasta pentru unii, fericita pentru altii.
Ieri, ca tot romanul cu pasiune fotbalistica, am asteptat sa prindem covrigul de pe coada cainelui din Giurgiu. Aiurea. Ganduri marete din neputinti marunte.Steaua acasa cu Fenerbahce a capotat. Daca stau sa ma gandesc mai bine, am avut noroc. Mare noroc. Turcii puteau face un scor mult mai mare daca nu se opuneau Ghionea, Baciu, Rada, Golansky si cel mai bun jucator "roman" de pe teren, Zapata. La mijloc era unul cu Bic ..., un "aerian" tanar, promovat ostentativ de o presa obiedienta cu familia Becali. In fata alte "parasute" fotbalistice: Szecheli, Surdu, Dayro... Pacat de munca lui Toja. Nu are "romanul"asta cu cine juca. Iar grecul Kapetanos si inimosul Nicolita au incercat ei dar nu au putut. Erau singuri in fata unei aparari bune. Iar Surdu, offffff, nici sa impinga mingea in poarta nu a fost in stare, dara sa creeze faza de gol pentru cei doi din jur, un grec si un roman, care i-au oferit de multe ori posibilitatea sa se afirme.
Nu poti trai doar din ocazii. Golul turcilor a fost de manual. Tactic turcii au peste noi. Cu mult.
Dinamo s-a comportat in nota obisnuita. Caine cu cei mici, miel cu cei puternici. Asa este cand vrei sa faci din rahat-bici (la Steaua) si din tantar-armasar (la Dinamo). Ambele echipe sunt parazitate de verii Becali, afaceristii "responsabili" cu onoarea sportiva a romanilor in fotbal. Daca le iese lor banul, nici o problema. Jucatorii care au pierdut sunt mari. Daca nu le iese, de vina sunt jucatorii "de doi bani bucata" impresariati de altii. Verilor Becali li se alatura Ovidiu Ioanitoaia, gurul din presa sportiva care a girat denaturarea adevarului despre valoare. Ioanitoaia este cancerul presei sportive. El si sleahta care il secondeaza au creat "valori" din cuvinte dar incapabili pe teren. Daca au ajuns sa umple cerul fotbalului romanesc cu toate hahalerele pe post de stele inseamna ca am ajuns rau. Tot fituica la care scriu indivizii este cea care a venit cu ideea stupida de a face cheta pentru drogatul de Mutu, promovat ostentativ ca model sportiv !
Norocul nostru este ca "la tara" cresc echipe adevarate. Norocul nostru este ca exista un Dan Petrescu, un Sabau, un Grigoras, un Lacatus, un Razvan Lucescu si altii, oameni care au inima pentru fotbal si posibilitatea sa promoveze adevaratele valori. Cu rezerva ca Razvan poate fi acuzat, la un moment dat, de favorizarea unor jucatori care se pare ca fac parte dintr-o schema de familie. Totusi, ii dau credit.
CFR a pierdut. Nu am o mare simtire pentru echipa clujeana, este formata din straini si chiar daca unii dintre ei imi plac, sunt totusi prea multi intr-o echipa romaneasca. Poli Timisoara a obtinut un egal. Rezonabil avand in vedere faptul ca echipa are in componenta jucatori fara mare experienta in meciurile internationale. Oricum, este cel mai bun rezultat de ieri. Chiar daca in meciurile urmatoare Timisoara nu are sanse prea mari, a facut un parcurs bun pana in prezent.
Turcii merita pozitia superioara fata de romani in fotbal. Nu doar investitiile ci si arta de a combina experienta jucatorilor in varsta cu elanul si dorinta de afirmare a tineretii este cheia succesului lor. Merita felicitati. Turcia a luat 6 puncte ieri de la Romania pe merit.
joi, 1 octombrie 2009
Gheorghe Becali, pleaca din Ghencea !
Sunt stelist si sustinator al al celor care ii cer lui Becali sa plece din Ghencea.
La Constanta mesajul este si pe un panou publicitar.
REALITATEA.NET - Protest anti-Becali pe cel mai mare panou publicitar video din Constanţa
La Constanta mesajul este si pe un panou publicitar.
REALITATEA.NET - Protest anti-Becali pe cel mai mare panou publicitar video din Constanţa
luni, 20 iulie 2009
Steaua, eterna iubire.


------------------------------------------------->
Citesc zilnic despre Steaua si preocuparile celor de acolo. Au facut unele lucruri bune insa au si multe rele. Iar capul relelor este panarama de Becali. Aiurit si aiuritor cand este vorba despre echipa Steaua. Mie imi provoaca, de cele mai multe ori, furia.
O himera revine. Lotul Stelei numai din jucatori romani. Cu antrenor strain. Bergodi acum. Prost mesaj. Cu tenta nationalista. Nici macar nu are perspectiva.
Devenind Romania unul dintre statele Uniunii Europene, facand parte din piata mare europeana in toate domeniile de activitate, inclusiv in sport, cluburile fiind, la randul lor, organizatii sportive specializate in competitie la nivel national si european, nu poti la nivel de club sa te limitezi doar la selectia nationala. Viata ne demonstreaza ca de pe piata nationala, odata cu intrarea in UE se urmaresc si se iau jucatori in devenire de toate celelalte cluburi europene, nu doar de cele romanesti. In fotbalul european vor ramane "nationale" doar echipele tarilor membre.
Steaua trebuie sa isi mentina propriul bazin de selectie, echipele de copii si tineret ale Stelei, daca se poate cu o selectie extinsa la tari precum Bulgaria, Grecia, Ungaria, Serbia, Polonia, Cehia, Croatia si chiar de mai departe, cu accent, normal, pe tinerii din Romania. Nu poti gandi ca o echipa de club poate avea o politica exclusiv nationalista pentru ca s-ar izola de fotbalul mare. Este clar ca ultimele declaratii ale lui Becali acompaniat de Argaseala sunt niste prostii. Dar la Becali nu te poti astepta decat la asa ceva. Excesul dauneaza grav "sanatatii". Iar in cauza este "sanatatea" echipei Steaua, nu el, oierul.
O astfel de gandire este in contradictie cu Tratatele de constituire ale Uniunii Europene. Libera circulatie in spatiul european a europenilor presupune si libertatea locului de munca. Europarlamentarul Becali (?!) vorbeste si gandeste antieuropean.
Pentru echipa nationala este totusi bine sa se gandeasca la numarul limitat de jucatori straini, din tarile terte, care sa fie cooptati in loturile echipelor. Eu as merge pe un numar de maxim 3 jucatori straini in lot si unul in echipa care joaca. In politica interna a Stelei, ca in oricare echipa romaneasca, as merge pe un maxim de 10 europeni in lot si maxim 5 in echipa care joaca. Restul sa fie romani. La numarul de jucatori romani din echipele din primul esalon si luand in calcul si jucatorii romani care joaca in alte echipe, europene sau straine, selectionerul nationalei are de unde alege.
Steaua are un lot tanar si de perspectiva. Toja imi place, la fel si Zapata (desi se pare ca nu vrea sa mai ramana). Golanski este OK dar este singurul fundas dreapta ! Nu stiu europenii sau strainii cei noi dar cred ca are ce ii trebuie pentru a face performanta. Echipa tehnica in frunte cu Bergodi poate face o treaba excelenta daca va fi lasata sa lucreze asa cum trebuie, fara interventiile dezastruoase ale neamului Becali. Lacatus a platit pentru asta si, fiind unul dintre jucatorii mei de suflet, boscorodesc mereu pe Becali atunci cand aud de el.
O alta simpatie a mea este Banel Nicolita. Dupa cum m-am format eu si cum gandesc, un astfel de jucator este o bijuterie, un bulgare de aur pentru oricare echipa. La fel il percep si pe Golanski, Petre Marin, Radoi, Gheonea. Ceilalti trebuie sa faca mai mult pentru a ma determina sa ii creditez la fel. A dat o declaratie de mult, mult bun simt spunand ca el nu pleaca de la Steaua care i-a dat totul. Si o spune cel care ne-a dat totul noua, celor care iubim echipa. De aceea Banel este pentru mine unul dintre cei mai mari jucatori ai Romaniei.Sursa poze: stelisti.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)


